Recalculare pensii. Decizia 1457/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1457
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor B și de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 662 pronunțată la data de 9 aprilie 2009 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în substituire avocat în reprezentarea reclamantului-recurent, lipsă fiind pârâta-recurentă.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin registratura instanței, la data de 13 octombrie 2009, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a depus întâmpinare.
Instanța procedează la comunicarea exemplarului soi al întâmpinării Ministerului Administrației și Internelor cu reprezentantul reclamantului-recurent.
Reprezentantul reclamantului-recurent depune la dosar delegația de substituire și întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.
Reprezentantul reclamantului-recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, pentru motivele expuse în cererea de recurs și respingerea recursului declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor B conform întâmpinării depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată în primă instanță.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 15.05.2008, precizată la data de 24.02.2009, sub aspectul perioadei și al cuantumului pensiei după depunerea raportului de expertiză contabilă, contestatorul a cerut în contradictoriu cu intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Casa de Pensii, ca instanța să constate refuzul nejustificat de includere în cadrul vechimii în serviciu și a perioadei de 5 ani, cuprinsă în intervalul 15.09.1977-17.06. 1982, în care contestatorul a urmat cursurile de zi, ingineri, în cadrul Facultății de Mecanică, Specializare Material din cadrul Universității din T; recalcularea pensiei și plata diferențelor de pensie aferente perioadei 01.06.2004 - data pensionării și până la data de 01.12.2005, când Casa de Pensii din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative a emis Decizia de recalculare nr. - (fără a specifica date emiterii), corectă, cu luarea în calcul a vechimii totale.
Prin precizarea de cerere, contestatorul a arătat că renunță la celelalte cereri formulate prin contestație.
În fapt, a susținut că prin neluarea în calcul a perioadei de 5 ani cât s-a aflat în continuarea studiilor universitare, din vina Casei de Pensii a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, drepturile de pensie stabilite prin decizia de pensionare emisă de intimat la data de 10.08.2004, s-au făcut în funcție de vechimea în specialitate de 27 ani, stabilindu-i-se o pensie de 838,2 lei, în timp ce prin luarea în calcul al vechimii totale de 32 ani, prin decizia emisă la data de 23.11.2005, s-a stabilit o pensie de 1427 lei.
În drept, invocat dispozițiile art. 77 din Legea nr. 164/2001, care, prevede în aliniatul 3 că perioada în care petentul a urmat cursurile de zi ale învățământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor, cu condiția absolvirii acestora, potrivit legii, constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat.
Această împrejurare a fost consemnată și în carnetul de muncă al contestatorului care la fila 21 cuprinde mențiunea cu privire la studiile petentului respectiv că este absolventul Facultății de mecanică, conform diplomei eliberate sub nr. 23999/1982 și rezultă și din dosarul de personal al contestatorului unde se regăsesc copii după toate documentele importante ale persoanei respectiv acte de stare civilă și acte de studii.
În anul 2005, depus adeverința nr. 7841/27.10.2005, eliberată de Universitatea T 7, prin care face dovada studiilor și a faptului că a susținut examenul de stat în sesiunea iunie 1982.
Prin întâmpinare, intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, reprezentat prin Direcția Generală Juridică a cerut respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată invocând culpa exclusivă a contestatorului care după circa un an de la data înscrierii la pensie, respectiv la 02.11.2005, a formulat o cerere către Casa de Pensii a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, având ca obiect recalcularea vechimii în specialitate, în baza Adeverinței nr. 7841 /27.11.2005, emisă de Universitatea din.
Documentul în cauză a fost eliberat de instituția de învățământ la solicitarea acestuia, ulterior Casa de Pensii stabilind vechimea în serviciu la 32 ani, a procedat la recalcularea pensiei conform Deciziei noi emise sub nr. -/23.11.2005 și a procedat la plata noilor drepturi cu începere de la data de 01.12.2005, potrivit dispozițiilor art. 52 alin. 1 lit. din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, modificată și completată.
susținut că este falsă afirmația reclamantului potrivit căreia intimata nu a recalculat cuantumul pensiei începând cu anul 2004, deși în dosarul de pensionare existau toate documentele care să ateste vechimea în serviciu, câtă vreme adeverința a fost emisă ulterior, cum s-a arătat mai sus.
A precizat că o admitere a acțiunii reclamantului ar însemna o încălcare a caracterului constituțional al art. 7 alin. 2 și al art. 52 alin. 1 lit. b din Legea nr. 164/2001, în condițiile în care, Casa de Pensii s-a raportat la emiterea deciziei noi, la schimbările intervenite în situația de fapt și de drept a contestatorului.
În cauză s-a efectuat un raport de expertiză contabilă judiciară pentru determinarea drepturilor de pensie cuvenite reclamantului pe perioada 01.06.2004 - 01.12.2005.
Intimatul a invocat excepția tardivității formulării contestației pe calea întâmpinării, susținând că Decizia de pensie nr. -/10.08.2004, a rămas definitivă prin necontestare înlăuntrul termenului legal de 45 de zile conform dispozițiilor art. 54 alin. 4 din Legea nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat, republicată și completată.
Din oficiu, instanța a invocat excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune al reclamantului pentru perioada 01.06.2004 - 15.05.2005, având în vedere că acțiunea a fost înregistrată la Tribunalul Arad la data de 15 mai 2008, văzând că acțiunea nu a fost înregistrată înlăuntrul termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de art.3 din Decretul nr.167/1958, privitor la prescripție extinctivă.
Prin sentința civilă nr. 662/9.04.2009 Tribunalul Arada admis excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune al contestatorului pentru perioada 01.06.2004-15.05.2005.
A respins excepția tardivității formulării contestației.
A admis în parte contestația precizată formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Casa de Pensii și în consecință:
A modificat parțial Decizia nr. -/10.08.2004 privind acordarea pensiei de serviciu contestatorului, în sensul obligării intimatului la luarea în calcul a vechimii în serviciu și a perioadei de 5 ani cât contestatorul a urmat cursurile de zi ale Facultății de Mecanică din cadrul Universității "" din T, conform adeverinței nr. 7841/27.10.2005 emisă de facultate.
A obligat intimatul să emită o nouă decizie de pensionare conform prezentei.
A obligat intimatul la plata sumei de 3.828,5 lei reprezentând diferența dintre pensia cuvenită și neîncasată, aferentă perioadei 16.05.2005 - 31.11.2005.
A obligat intimatul la plata sumei de 1.300 lei cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariile expertului și ale avocatului.
Tribunalul a reținut următoarele:
Examinând excepția prescripției dreptului la acțiune, pentru perioada 01.06.2004 - 15.05.2005, instanța a constatat că este fondată, urmând a fi admisă în baza art. 137 alin.1 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, privitor la prescripția extinctivă în condițiile în care petentul nu a făcut dovada că a fost în imposibilitate de a formula o asemenea acțiune și nu a invocat vreun motiv care să conducă la suspendarea sau întreruperea prescripției, dintre cele prevăzute de art. 13 și 16 din decretul amintit.
Examinând înscrisurile de la dosar și raportul de expertiză contabilă judiciară, tribunalul a constatat următoarele:
Contestație este fondată în parte.
La data stabilirii drepturilor de pensie inițiale, prin Decizia nr. - din 29.06.2004, emisă de către intimat, contestatorul nu a făcut dovada absolvirii Facultății de Mecanică din cadrul Universității "" din T, cu o adeverință care să aibă conținutul Adeverinței eliberată sub nr. 7841/ 27.10.2005, motiv pentru care Casa de Pensii din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative nu a luat în calcul la stabilirea vechimii în specialitate și perioada de 5 ani cât a urmat cursurile de zi ale facultății.
Din corespondența purtată între Ministerul d e Interne și contestator, s-a reținut că în mod corect intimatul nu a valorificat diploma de absolvire cu motivarea că nu poate face dovada vechimii în muncă, deoarece nu face nici o referire la perioada în care a urmat cursurile facultății și forma de învățământ, conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 77 alin. 3 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată și completată.
Aceste mențiuni cu privire la perioada și dovada absolvirii cursurilor universitare nu se regăsesc nici în fișa de pensie întocmită de Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră A și nici în adresa de înaintare a dosarului de pensionare nr. - /25.06.2004.
Abia la data de 2.11.2005, prin cererea adresată Casei de Pensii a MIRA înregistrată sub nr. -, contestatorul a cerut recalcularea vechimii totale în specialitate și a pensiei pe baza adeverinței nr. 7841/27.10.2005, eliberată de către Universitatea " " din
Expertul a determinat cuantumul total al drepturilor de pensie cuvenite și neîncasate de către contestator prin calcularea diferenței dintre pensia stabilită la data de 02.11.2005 de către intimat, în cuantum de 1.427 lei și pensia plătită până la această dată, de 838 lei, începând cu data de 29.06.2004, când s-au stabilit drepturile inițiale de pensie, rezultând o diferență lunară de 589 lei.
Având în vedere prescripția dreptului la acțiune pentru perioada 01.06.2004 - 15.05.2005, rezultă o diferență de plată de 3.828,5 lei, reprezentând pensia cuvenită și neîncasată pentru perioada 16.05.2005 - 31.12.2005.
Pentru considerentele prezentate, în baza art. 77 alin. 3 din Legea nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat și a art. 56 din Legea nr. 179/2004, a fost admisă în parte contestația precizată formulată de contestatorul.
A fost modifică parțial Decizia nr. -/10.08.2004 privind acordarea pensiei de serviciu contestatorului, în sensul obligării intimatului la luarea în calcul a vechimii în serviciu și a perioadei de 5 ani cât contestatorul a urmat cursurile de zi ale Facultății de Mecanică din cadrul Universității "" din T, conform adeverinței nr. 7841/27.10.2005 emisă de facultate.
A fost obligat intimatul să emită o nouă decizie de pensionare conform prezentei. Totodată, a fost obligat intimatul la plata sumei de 3.828,5 le, reprezentând diferența dintre pensia cuvenită și neîncasată, aferentă perioadei 16.05.2005 - 31.11.2005.
Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, care dau dreptul judecătorului de a mări sau micșora onorariile avocaților, dacă vor constata că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat, văzând că onorariul de 2.800 lei pretins de către avocații contestatorului, pentru 1.000 lei - fila 70 și pentru 1.800 lei - fila 69, este nepotrivit de mare și nu se justifică în raport cu prestația deficitară a acestora la redactarea acțiunii și la formularea probațiunii, s-a reținut onorariul avocatului la suma de 300 lei și a onorariul expertului la suma de 1.000 lei.
În consecință, a obligat intimatul la plata sumei de 1.300 lei cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariile expertului și ale avocatului, având în vedere și valoarea mică a pretențiilor, cheltuielile de judecată la care a fost obligat reprezentând o treime din valoarea totală a litigiului.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs în termen legal atât reclamantul cât și pârâtul.
Reclamantul a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii în întregime a acțiunii. S-a susținut că în mod nelegal a fost admisă excepția prescripției termenului de 3 ani curgând de la data de 1.12,2005, data emiterii deciziei.
Cu privire la fondul cauzei, s-a susținut că s-au încălcat de către pârâtă dispozițiile art. 77 din Legea nr. 164/2001 și ale art. 160 din Legea nr. 19/2000, aceasta ignorând înscrisurile de la dosarul de pensie, care făceau dovada studiilor superioare ale reclamantului.
Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pârâtul-recurent a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
S-a susținut că reclamantul nu a contestat decizia de pensionare în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 54(1) din Legea nr. 164/2001 și conform art. 87, 88 din Legea nr. 19/2000 aceasta a rămas definitivă și nu mai putea fi contestată.
În ce privește fondul cauzei, s-a susținut că fișa de pensie a fost întocmită de angajator, Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră A și nu conținea vreo mențiune cu privire la absolvirea facultății, iar reclamantul solicitând recalcularea pensiei la 2.11.2005, noile drepturi, pârâta neavând nicio culpă, răspunderea pentru întocmirea fișei de pensie revenind angajatorului, acțiunea a fost admisă fără temei legal.
Ambele părți au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului părții adverse.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs invocate și de apărările formulate și totodată sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul pârâtului este fondat pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 54(1) din Legea nr. 164/2001 prevăd că împotriva deciziei de pensionare se poate introduce contestație în termen de 3 de zile de la comunicare la Comisia de contestații din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative (cazul reclamantului), iar decizia comisiei de contestații se poate ataca potrivit Legii nr. 19/2000.
Art. 87 din Legea nr. 19/2000 prevede termenul de 45 de zile pentru introducerea contestației care curge de la comunicarea deciziei.
Conform dispozițiilor art. 54 alin. 4 din Legea nr. 164/2001 și art. 88 din Legea nr. 19/2000, deciziile de pensie necontestate sunt definitive.
Recalcularea pensiei se face conform dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 164/2001, iar art. 79 lit. c prevede recalcularea pensiei la cerere prin adăugarea perioadei prevăzută la 7 alin. 3 și 4 (perioada cursurilor la zi ale învățământului superior).
În cazul reclamantului, dreptul la pensie s-a deschis prin decizia din 10.08.2004, iar prin decizia din 2.11.2005, s-a recalculat pensia conform art. 79 lit. c din Legea nr. 164/2001, prin valorificarea adeverinței nr. 7841/27.10.2005, emisă de Facultatea de Mecanică
Decizia de recalculare a pensiei nu a fost contestată de reclamant conform dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 164/2001 și prin urmare, a rămas definitivă.
Conform precizării, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 56 din Legea nr. 164/2001, care prevăd că în situația în care organele de pensii constată unele erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale.
Reclamantul nu se poate prevala de aceste dispoziții care permit doar organului de pensie, din oficiu, să facă revizuirile cuvenite când constată erori.
Cererea de recalculare a pensiei formulată de reclamant, în condițiile în care decizia a rămas definitivă și fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 79 din lege este făcută fără temei legal, și prin urmare este inadmisibilă așa cum corect susține recurenta.
Instanța de fond în mod greșit a trecut peste această excepție și a examinat cauza în fond, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, fără a se mai examina aspectele de fond, în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, va fi admis recursul pârâtei, va fi modificată sentința în sensul respingerii contestației, iar recursul reclamantului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 662/9.04.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea reclamantului.
Respinge recursul reclamantului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /09.11. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./09.11. 2009
Prim inst.: și
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
