Recalculare pensii. Decizia 1463/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (Număr în format vechi 8231/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR.1463/
Ședința publică din 09.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Mariana Constanța Anastasiei C -
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.3856 din data de 06.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul prin mandatar cu procură autentică aflată la fila 35 în dosarul de fond, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 05.01.2009, de către intimat, întâmpinare în dublu exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă mandatarului intimatului cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul prin mandatar solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față,constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3856/06.05.2008 pronunțată în dosarul nr.9366/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B și a obligat pârâta să recalculeze, în temeiul OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.07.2005, drepturile de pensie cuvenite reclamantului, cu luarea în considerare și a veniturilor evidențiate în adeverința nr.8454/02.10.2007 emisă de SC SA.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr.-/06.06.2006 emisă de Casa de Pensii Sector 6 au fost recalculare în temeiul dispozițiilor OUG nr.4/2005, începând cu 01.07.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantului, rezultând în urma recalculării un punctaj mediu anual de 2,42382 puncte, superior celui aflat în plată.
Ulterior, reclamantul a depus o cerere de recalculare la care a anexat adeverința nr.8454/02.10.2007, emisă de SA, care nu a fost valorificată până în prezent.
Tribunalul a reținut că Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat iar art.1 din Decretul nr.389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Tribunalul a reținut și dispozițiile art.164 din legea nr.19/2001 privind determinarea punctajelor anuale cu luarea în calcul pe lângă salariile brute sau nete, după caz, a sporurilor care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt prevăzute în carnetele de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În privința formelor de retribuire în acord și prime s-a reținut că anexa 1 din OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, prevede că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Tribunalul a apreciat însă că în speță au aplicabilitate dispozițiile legale cu valoare de principiu, respectiv dispozițiile art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, întrucât soluția contrară ar însemna încălcarea principiului contributivității și s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Având în vedere dispozițiile art.87 și art.155 din legea nr.19/2000, tribunalul a obligat pârâta Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze în temeiul OUG nr.4/2005, începând cu 01.07.2005, drepturile de pensie cuvenite reclamantului, cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr.8454/02.10.2007 emisă de SC SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termenul legal pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, întemeiat pe dispozițiile art.304pct.8 și 9 Cod pr.civilă și art.3041Cod pr.civilă.
În motivarea recursului se arată că sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și aplicării greșite a prevederilor legale în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare și anume, rubricile acord, prime și ore suplimentare menționate în adeverința depusă la dosar.
Veniturile realizate în acord global și prime reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare (nefiind înscrise în carnetul de muncă), astfel încât nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Soluția instanței de fond a fost fundamentată pe principiul contributivității statuat în art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, ignorând prevederile OUG nr.4/2005 care este norma juridică specială în materie, încălcând astfel principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
Arată recurenta că la calculul drepturilor de pensie s-a avut în vedere întotdeauna respectarea principiului egalității atât pentru persoanele care au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate, astfel încât la calculul pensiei s-a avut în vedere întotdeauna numai retribuția stabilită prin contractul de muncă, acesta fiind motivul avut în vedere de legiuitor atunci când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global și prime în categoria sporurilor cu caracter permanent.
Intimatul a depus întâmpinare la dosar prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.
Examinând sentința civilă atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea găsește recursul ca nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a legislației asigurărilor sociale atunci când a apreciat că se impune valorificarea veniturilor atestate prin adeverința nr.8454/02.10.2007 emisă de SC SA, atâta timp cât din cuprinsul adeverinței rezultă că pentru aceste venituri au fost reținute și plătite contribuțiile de asigurări sociale conform legislației în vigoare.
Chiar dacă aceste venituri nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, aceste sumese impun a fi valorificate, instanța de fond dând eficiență în mod corect principiului contributivității reglementat de art.3 din Legea nr.3/1977, reiterat în art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, potrivit cu care se impune ca toate veniturile obținute de contestator, pentru care s-a calculat și achitat contribuția de asigurări sociale să fie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie.
Principiul contributivității trebuie aplicat cu prioritate iar dispozițiile OUG nr.4/2005, care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor Legii nr.19/2000, act normativ cu forță juridică superioară, care reglementează principiile pe baza cărora funcționează sistemul public de asigurări sociale. Normele legale se interpretează în mod sistematic și cum dispozițiile art.2 lit.e au valoare de principiu, acestea trebuie să aibă întâietate față de celelalte norme juridice, soluția contrară ducând la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv s-ar crea o stare de discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.
De altfel, chiar OUG nr.4/2005,stabilește la art.2, că recalcularea pensiilor din sistemul public stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001 se face cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, deci inclusiv cu respectarea principiului contributivității.
În acest sens sunt și dispozițiile art.164 al.3 din Legea nr.19/2000, conform cărora la determinarea punctajelor anuale se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator,cât și dispozițiile art.78 (1) și art.78 (4) din Legea nr.19/2000, conform căruia punctajul salariatului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale.
Nici critica potrivit căreia instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială (OUG nr.4/2005) derogă de la cea cu caracter general (Legea nr.19/2000) și se aplică cu întâietate nu poate fi primită.
Curtea apreciază că dispozițiile OUG nr.4/2005 nu reprezintă norme cu caracter special în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, ambele acte normative având aceeași sferă de aplicare, respectiv sistemul public de pensii. Chiar în preambulul OUG nr.4/2005 legiuitorul își declară expres intenția de reformare a sistemului public de pensii, referindu-se la drepturile de pensie provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", avându-se în vedere recalcularea pensiilor din sistemul public stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001. Ca urmare, dispozițiile OUG nr.4/2005 nu au caracter de normă specială în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, fiind vorba de succesiunea actelor normative în timp, nefiind vorba de domenii diferite de aplicare.
Curtea reține totodată că principiul egalității la care face referire recurenta nu exclude principiul contributivității, întrucât cel dintâi nu conduce la uniformizarea drepturilor de pensie ci asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, cu respectarea însă a proporționalității între contribuțiile plătite de participanții la sistemul public de pensii și drepturi cuvenite acestora.
Curtea constată că tribunalul a făcut o corectă interpretare a actului juridic dedus judecății și o corectă aplicare a dispozițiilor legale aplicabile în speță, nefiind incidente ca atare nici dispozițiile art.304 pct.8 Cod pr.civilă și nici cele ale art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Pentru considerentele arătate, Curtea în baza art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.3856 din data de 06.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C
GREFIER
Red.
Dact LG/2 ex./08.04.2009
Jud.fond: Fl.;
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Mariana Constanța Anastasiei
