Recalculare pensii. Decizia 1477/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1477/R/2008 | |
Ședința publică din 25 iunie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu | - - |
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Ioan Daniel | - - - - |
GREFIER: |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B N împotrivasentinței civile nr. 1077 din 06 decembrie 2007pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, privind și pe reclamanta având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reclamanta intimată reprezentată de avocat - cu delegația la dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost depus și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 25 iunie 2008, s-a depus întâmpinare de către reclamanta intimată.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită amânarea judecării cauzei pentru comunicarea întâmpinării cu pârâta recurentă.
Instanța, respinge cererea de amânare a cauzei având în vedere că s-a depus întâmpinare și pârâta recurentă Casa Județeană de Pensii avea posibilitatea să se prezinte în instanță.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că nu mai sunt cereri în probațiune și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului declarat de pârâta recurentă Casa Județeană de Pensii B N, menținerea sentinței pronunțată de Tribunalului Bistrița N ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în sumă de 660 lei, reprezentând onorariu avocațial și cheltuieli de transport. Susține oral întâmpinarea depusă.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.1077/F din 6 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, s-a admis acțiunea formulată de contestatoarea, împotriva deciziei de pensionare nr. - din 27.09.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B-N, și în consecință: s-a anulat decizia de pensionare nr. - din 27.09.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B-N și s-a dispus emiterea unei noi decizii de pensionare care să cuprindă întreaga perioadă de contribuție prevăzută de adeverința nr.2956/2.08.2006 și nr. 654/9.03.2006.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin decizia de pensionare nr. -/27.08.2007 contestatoarei i s-a stabilit o pensie de asigurări sociale în cuantum de 75 lei. Pensia a fost stabilită pentru limită de vârstă și muncă depusă în baza Legii nr. 19/2000.
Drepturile de pensie i-au fost acordate pentru un stagiu de cotizare de 14 ani și 6 luni din care 2 ani și 6 luni realizat în sectorul de stat în condiții normale de muncă și 12 ani realizați în sector agricol.
Punctajul mediu anual realizat este de 0,18905 puncte și un cuantum al pensiei de 75 lei. Valoarea unui punct de pensie la data calculării era de 396,20 lei, așa cum rezultă din decizia de pensie și buletinul de calcul.
Din adeverința cu nr. 2956/02.08.2006 eliberată de Primăria orașului jud S, reiese că, contestatoarea a lucrat în perioada l971 - 1973 și 1975-1978 la CAP-ul din localitate realizând potrivit calcului efectuat conform art.160 (3) din Legea nr.19/2000 și a dispozițiile art.39 alin.2 din Normele metodologice de aplicare a legii un stagiu de 8,54 ani, din care s-au considerat ca timp util la pensie realizat de agricultori 7 ani.
Din adeverința nr. 664/09.03.2006 eliberată de Primăria comunei rezultă că a lucrat în cadrul CAP-ului din localitate în perioada 1967-1975 realizând conform calculului efectuat potrivit metodologiei stabilite de art. 160 (3) din Legea nr.19/2000 și art. 39 alin.2 din Normele de aplicare a legii un nr. 671 de norme care împărțite la volumul cel mic de norme stabilit de adunarea generală a fostului CAP de 60 norme a rezultat un număr de 11 ani realizați în 9 ani calendaristici.
Deși din adeverința rezultă că a prestat muncă contestatoarea fiind îndreptățită a i se lua în calcul cei 9 ani intimata nu i-a luat în calcul decât 5 ani motivat de faptul că perioada lucrată în anii 1971-1973 și 1975 se suprapune cu anii lucrați la CAP, dovedită prin adeverința fila 25.
Potrivit art.2 din Legea nr.19/2000 care reglementează principiile de bază ale organizării și funcționării sistemului public de pensii, care la lit. e stabilește principiul contributivității privind constituirea fondurilor de asigurări sociale - drepturilor de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuției plătite, instanța a constatat că cererea contestatoarei este întemeiată.
Cum contestatoarea a făcut dovada prestării muncii și a plății contribuțiilor de asigurări sociale prin cele două adeverințe, care îndeplinesc condițiile cerute de art.40 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.19/2000 intimata în mod greșit a procedat la cenzurarea acestora. Răspunderea pentru corectitudinea adeverințelor eliberate și corectitudinea înscrisurilor revenind conducerii unității respective.
S-a reținut că perioadă lucrată în anii 197l-1973 și 1975 apare evidențiată în ambele adeverințe însă acestea sunt eliberate de două CAP-uri diferite, respectiv de două primării, a orașului jud.B și a comunei jud.S, care dețin arhivele celor foste două CAP-uri.
Ambele adeverințe evidențiază faptul că, au fost eliberate în baza fișelor anuale întocmite pe numele contestatoarei pentru fiecare an lucrat. In adeverința eliberată de Primăria oraș sunt evidențiate nr.fișelor aflate în arhivă iar la cea eliberată de Primăria s-au anexat în copie fișele anuale din care rezultă că s-au achitat contribuțiile la asigurări sociale de stat.
Astfel că neluarea în calcul ca stagiu de cotizare a acestor perioade în care a plătit contribuție la asigurări sociale apare ca nelegală, încălcându-se principiul contributivității stabilit în art.2 din Legea nr.19/2000, precum și a plății drepturilor de asigurat în sistem public de pensii.
Art.39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.19/2000 prevede că prin timp util la pensie realizat de agricultori prevăzut la art.160 (3) din lege, se înțelege perioada în care foștii cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unități agricole, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr.80/1992.
Această metodologie prevede că acest timp util se stabilește prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, însumând pe întreaga perioadă în care persoana asigurată a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă.
Atât art.39 din norme cât și dispozițiile art.32 din Legea nr.80/l992 în vigoare până la apariția Legii nr.19/2000 au în vedere în cadrul modalității de calcul a timpului util ipoteza în care asiguratul agricultor a prestat muncă într-o singură unitate agricolă, fără să excludă în mod expres perioadele contributive exprimate în timp util în cazul în care agricultorul a prestat muncă în paralel în două unități agricole, ceea ce duce la concluzia că, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie să se aibă în vedere toate perioadele contributive ale asiguratului. Văzând cele două adeverințe, din care rezultă perioadele în care contestatoarea a prestat muncă în cele două unități agricole, tribunalul a apreciat că în mod greșit și arbitrar în lipsa unei dispoziții legale la stabilirea timpului util și al punctajului de pensie al acestuia a fost exclusă perioada contributivă din cadrul unei unități agricole, care se suprapune pe aceeași perioadă realizată în cadrul celeilalte unități.
Mențiunea interogativă de pe scriptul de la fila 23 " cum a putut lucra în același timp la două CAP-uri diferite" nu-și poate primi răspuns în condițiile existenței și valabilității celor două adeverințe până la constatarea eventuală a folosului uneia dintre ele, fiind doar un simplu comentariu neoportun al funcționarului însărcinat cu culegerea și prelucrarea datelor.
Cum în speță este vorba de prestarea muncii la două CAP-uri, precum și de data contribuțiilor la asigurări sociale de la ambele unități agricole cooperatiste este normal și logic ca să i se considere stagiu de cotizare în vederea acordării drepturilor de pensie.
In susținerea acestei idei însuși legiuitorul a intervenit prin modificări succesive a Legii nr.19/2000 emițând acte normative modificatoare care să permită calcularea și stabilirea drepturilor de asigurări sociale în raport de contribuția fiecărui asigurat la sistemul public de asigurări sociale.
Pentru considerentele mai sus arătate a textelor de lege invocate a dispozițiilor art. 155 din Legea nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare instanța a admis contestația formulată, a anulat decizia atacată și a dispus emiterea unei noi decizii de pensie care să cuprindă întreaga perioadă contributivă rezultată din adeverințele mai sus arătate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației și menținerea ca legală și temeinică a Deciziei nr.-/27.08.2007.
În motivarea recursului arată că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Arată că instanța de fond a reținut în mod corect că actele normative cu aplicabilitate asupra speței au în vedere în cadrul modalității de calcul a timpului util ipoteză în care asiguratul agricultor a prestat munca într-o singură unitate agricolă. Instanța a apreciat că pârâta printr-o decizie greșită a exclus de la modul de calcul perioada contributivă exprimată în timp util în situația în care reclamanta a prestat muncă în paralel în două unități agricole.
Potrivit art. 40 din Normele de aplicare a Legii nr.19/2000 "pentru asigurații cu mai multe convenții civile de prestări servicii, la determinarea stagiului de cotizare se ia în calcul timpul cumulat lucrat exclusiv pe baza acestor convenții civile, dar nu mai mult de numărul mediu de zile lucrătoare din lună.
Arată că deși cele două adeverințe nu exclud desfășurarea activității în două CAP-uri, potrivit soluției instanței de fond ar trebui procedat la valorificarea vechimii în muncă comasat, doi ani într-unul singur.
Reclamanta, prin întâmpinarea de la 15-16, solicită respingerea ca nefondat a recursului.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
Este corectă susținerea primei instanțe cu privire la principiul contributivității, în sensul că dacă o persoană a contribuit la sistemul de asigurări sociale este firesc să și beneficieze de această contribuție în măsura în care a contribuit, contribuția fiind făcută tocmai în scopul de a beneficia de pensia aferentă.
Acest principiu se aplică totuși corelat și cu celelalte principii ce rezultă din Legea nr. 19/2000 și din alte norme incidente în materie.
Astfel, art. 40 din Normele de aplicare a Legii nr.19/2000 prevede că pentru asigurații cu mai multe convenții civile de prestări servicii, la determinarea stagiului de cotizare se ia în calcul timpul cumulat lucrat exclusiv pe baza acestor convenții civile, dar nu mai mult de numărul mediu de zile lucrătoare din lună.
Limitarea la numărul mediu de zile lucrătoare are în vedere limitele fizice din lumea cunoscută azi în sensul că o persoană nu poate lucra mai multe zile decât cele existente fizic după cum o persoană nu se poate afla simultan în două locuri diferite.
Chiar dacă cele două adeverință stabilesc faptul că reclamanta ar fi lucrat în două locuri diferite în aceași perioadă și a realizat o normă oarecare sau o normă întreagă, acest lucru contravine realității și nu pot face să fie crezut acest fapt prin prisma celor expuse anterior.
Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 3041Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BNî mpotriva sentinței civile nr. 1077/F din 06 decembrie 2007 Tribunalului Bistrița N pronunțată în dosar nr-, pe care o va modifica în tot în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B împotriva sentinței civile nr. 1077/F din 06 decembrie 2007 Tribunalului Bistrița N pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în tot în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - ---
de, dactilografiat de Sz.
În 3 ex. la data de 04.07.2008
Judecător fond -, - Tribunalul Bistrița -
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Ioan Daniel
