Recalculare pensii. Decizia 1547/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 1547/R-CA
Ședința publică din 30 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu președinte secție
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatoarea, domiciliată în Rm.V,-,.8,.C,.8, județul V, împotriva sentinței civile nr.421 din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta-contestatoare și intimații Casa Județeană de Pensii Rm.V, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Guvernul României.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Constată că, rin p. contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea petiționara, în contradictoriu cu intimații Guvernul României, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Casa Județeană de Pensii Vas olicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea intimaților să respecte prevederile Legii nr.250/2007, în sensul de a se aplica o valoare a punctului de pensie de 1.776,8 lei începând cu 1 ianuarie 2009 și în consecință, să i se plătească despăgubiri materiale de 1.500 lei lunar și daune morale în valoare de 1.000 lei pe fiecare zi de întârziere.
În motivarea contestației, s-a arătat instanței că pensia pe care o primește începând cu data de 1 ianuarie 2009 este în contradictoriu cu dispozițiile Legii nr.250/2007, potrivit cărora, "începând cu 1 ianuarie 2009, 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului" va fi utilizat la stabilirea punctului de pensie.
Pârâtul Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată, pe considerentul că în cauză acest pârât nu justifică calitate procesuală pasivă în raport de dispozițiile art.139 din Legea nr.19/2000, conform cărora, administrarea și gestionarea sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale revine Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale și caselor județene de pensii.
În cauză a formulat întâmpinare și pârâta Casa Județeană de Pensii V invocând excepția lipsei calității procesuale pasive în raport de obiectul cererii de chemare în judecată față de considerentul că nu este contestată vreo decizie de pensie, ci se solicită aplicarea prevederilor Legii nr.250/2007, privitoare la valoarea punctului de pensie, începând cu data de 1.01.2009.
Pârâtul Guvernul României a formulat, în temeiul dispozițiilor art.115 Cod pr.civilă, întâmpinare invocând, de asemenea, excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, întrucât poate sta în justiție în calitate de pârât numai în litigiile de contencios administrativ, atunci când este contestată legalitatea actelor administrative pe care le adoptă, în acest caz fiind în prezența unei capacități juridice speciale de drept public fundamentată pe prevederile constituționale.
Tribunalul Vâlcea, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr.421/14 aprilie 2009, admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și a respins acțiunea față de aceștia, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii V și a fost respinsă acțiunea formulată de contestatoare, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.137 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și a Guvernului României, instanța a constatat că este întemeiată, întrucât în litigiile de asigurări sociale calitate procesuală pasivă are Casa Națională de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale sau casele teritoriale de pensii ca servicii publice, învestite cu personalitate juridică spre a administra și gestiona sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În consecință, contestatoarea își exprimă nemulțumirea față de modul de stabilire și de plată a pensiei sale în raport de prevederile Legii nr.150/2007 pentru modificarea Legii nr.19/2000, iar pârâții mai susmenționați nu au legitimitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Față de aceste considerente, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu consecința respingerii acțiunii față de acești pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe același considerent juridic, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.80 din Legea nr.19/2000, valoarea unui punct de pensie se stabilește prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și aceasta se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puțin rata inflației, prognozată pentru anul bugetar următor de instituția cu atribuții în domeniu. Aceeași dispoziție legală a fost preluată în art.16 din Legea nr.19/2009 privind bugetul asigurărilor sociale de stat, conform cărora valoarea unui punct de pensie începând cu data de 1.01.2009, este stabilită în funcție de valoarea salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea acestui buget.
Potrivit dispozițiilor art.16 din Legea nr.19/2009, valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 și de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 este de 1.693 lei.
Din verificarea cuponului de pensie emis pe numele contestatoarei, instanța a constatat că acesteia i se acordă drepturi de pensie în cuantum de 1.229 lei, luându-se în considerare un punctaj mediu anual realizat de 1,84749 și o valoare a punctului de pensie de 697,5 lei.
În consecință, în raport de prevederile art.16 din Legea nr.19/2009, instanța a constatat că i s-a acordat o valoare a punctului de pensie stabilită potrivit dispozițiilor legale, astfel încât acțiunea promovată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii V este neîntemeiată.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate fără a preciza vreun temei legal, însă criticile sale pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:
Soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală, deoarece a ignorat în totalitate dispozițiile Legii nr.250/2007 privind valoarea punctului de pensie, precum și dispozițiile Legii nr.19/2000, fiind încălcată și Constituția. În continuarea susținerii motivului de recurs, recurenta-reclamantă a precizat valoarea punctului de pensie pe anii 2008-2009.
S-a depus la dosar întâmpinare de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă și menținerea sentinței instanței de fond, care în mod legal a reținut lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții.
De asemenea, Guvernul României a depus întâmpinare, care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, precizând că, potrivit Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea guvernului, această instituție nu are calitate procesuală pasivă în cadrul acestui proces, ci numai Casa Națională de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În fine, s-a formulat întâmpinare și de către Casa Județeană de Pensii V care de asemenea a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe considerentul că prima instanță a pronunțat o soluție legală, întrucât valoarea unui punct de pensie se stabilește prin Legea anuală a bugetului asigurărilor sociale, iar pârâta este obligată să țină seama de aceste reglementări legale, care au fost respectate în cazul recurentei-reclamante.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta-reclamantă, Curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod legal s-a pronunțat instanța de fond, deoarece potrivit dispozițiilor art.80 din Legea nr.19/2000, valoarea unui punct de pensie se stabilește prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și aceasta se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puțin rata inflației, prognozată pentru anul bugetar următor de instituția cu atribuții în domeniu. Aceeași dispoziție legală a fost preluată în art.16 din Legea nr.19/2009 privind bugetul asigurărilor sociale de stat, conform cărora valoarea unui punct de pensie începând cu data de 1.01.2009, este stabilită în funcție de valoarea salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea acestui buget.
Din verificarea cuponului de pensie emis pe numele contestatoarei, instanța constată că acesteia i se acordă drepturi de pensie în cuantum de 1229 lei, luându-se în considerare un punctaj mediu anual realizat de 1,84749 și o valoare a punctului de pensie de 697,5 lei.
În consecință, instanța de fond a pronunțat o soluție legală deoarece a constatat că recurentei-reclamante, raportat la prevederile art.16 din Legea nr.19/2009, i s- acordat o valoare a punctului de pensie stabilită potrivit dispozițiilor legale în materie.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.312 și art.316 Cod procedură civilă și art.291 din Codul muncii, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de contestatoarea, domiciliată în Rm.V,-,.8,.C,.8, județul V, împotriva sentinței civile nr.421/14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimați fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Rm.V,--169, județul V, MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE, cu sediul în B,-, sector 1 și GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B,-, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./9.11.2009
GM/6 ex.
Jud.fond:
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
