Recalculare pensii. Decizia 1617/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - recalculare pensie -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1617
Ședința publică din 15 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Dicu Aurel
JUDECĂTOR 3: Frunză Sanda
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, cu domiciliul în municipiul S,-,. 51,. B,. 8, împotriva sentinței nr. 1773 din 15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reclamantul-recurent și reprezentanții pârâților-intimați Casa Județeană de Pensii S, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare, cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava astfel cum a fost modificată și completată ulterior, reclamantul a chemat în judecată pârâții Curtea de Apel Suceava, Casa Județeană de Pensii S, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța Curtea de Apel Suceava să fie obligată să înainteze Casei Județene de Pensii S adeverința tip rectificativă care să ateste și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, iar Casa Județeană de Pensii să fie obligată să rectifice decizia de pensionare nr.-/30.11.2005 prin luarea în calcul a acestui spor și să-i plătească diferențele de pensie rezultate prin luarea în calcul a sporului la zi, actualizate în funcție de rata inflației.
A mai solicitat obligarea Ministerului Justiției și Libertăților de a solicita fondurile necesare și de a le vira Casei Județene de Pensii S și a Ministerului Finanțelor Publice la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că la data pensionării Casa Județeană de Pensii Sas tabilit drepturile de pensie în funcție de veniturile realizate în ultima lună anterioară înscrierii la pensie, pe baza adeverinței tip eliberate de Curtea de Apel Suceava, fără a avea în vedere că la aceste venituri trebuia să se adauge sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația brută lunară, drepturi recunoscute prin hotărâri judecătorești.
Prin întâmpinare pârâta Casa Județeană de Pensii Sas olicitat respingerea acțiunii ca nefondată, decizia de pensionare fiind emisă în ceea ce-l privește pe reclamant, în conformitate cu prevederile art.19 și art.20 din nr.HG1275/2005.
De asemenea, pârâta Casa Județeană de Pensii Sai nvocat excepția prematurității acțiunii formulată în contradictoriu cu această pîrîtă.
Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât dispozițiile legale în vigoare nu instituie obligații în sarcina sa în ceea ce privește recalcularea venitului mediu brut pentru perioada avută în vedere de reclamanți și eliberarea adeverinței pentru recalcularea pensiei de serviciu, ori în virarea fondurilor necesare pentru achitarea pensiilor de serviciu ale magistraților.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite în raport cu reclamantul.
Tribunalul Suceava - secția civilă - prin sentința nr. 1773 din 15 octombrie 2009 a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice; a respins acțiunea formulată împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților ca fiind formulată împotriva unor persoane care nu au calitate procesuală pasivă; a admis excepția prematurității formulării acțiunii în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii; a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu Casa Județeană de pensii S ca prematur formulată; a admis acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Suceava; a obligat pârâta Curtea de Apel Suceava să rectifice adeverința nominală tip care a stat la baza deciziei de pensionare nr. -/30.11.2005 în sensul de a include și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația brută lunară.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul sub aspectul excepțiilor lipsei calității procesuale pasive invocate a reținut că, în conformitate cu art.85 din Legea nr.303/2004, plata pensiei de serviciu a magistraților este suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat până la concurența cu nivelul pensiei din sistemul public și din bugetul de stat, în ceea ce privește diferența dintre cele două categorii de pensii.
Articolul 8 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin HG nr.1275/2005, diferența dintre cuantumul pensiei de serviciu și cuantumul pensiei din sistemul public se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Solidarității Sociale.
Astfel, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice nu sunt obligați în raportul juridic dedus judecății astfel încât instanța a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată împotriva acestor pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive.
Referitor la excepția prematurității acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, tribunalul a apreciat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Astfel, din coroborarea dispozițiilor art. 14, art. 15, art.19 și art. 24 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr.1275/2005, calcularea, actualizarea și recalcularea drepturilor de pensie ale magistraților se fac de către casele teritoriale de pensii pe baza adeverințelor transmise în acest sens de către ultimul angajator al magistratului pensionat.
Cât timp ultimul angajator nu a întocmit și transmis Casei Județene de Pensii S adeverința tip rectificată, această pârâtă nu poate proceda la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului acțiunea formulată împotriva acesteia apărând ca prematură.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că, în conformitate cu art.82 din Legea nr.303/2004, judecătorii pot beneficia de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Potrivit art.13 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr.1275/2005, în vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă adeverința tip pentru stabilirea pensiei de serviciu, întocmită de ultima unitate angajatoare, care cuprinde vechimea în magistratură, vechimea numai în funcțiile de judecător și de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și venitul brut realizat la data pensionării.
Prin decizia nr.-/30.11.2005, nedepusă la dosar, dar necontestată de pârâți, s-a stabilit în favoarea reclamantului o pensie de serviciu în baza adeverinței tip eliberată de Curtea de Apel Suceava.
Potrivit sentinței civile nr.129/17.01.2008 a Tribunalului Suceava, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.423/15.04.2008 a Curții de Apel Suceava s-a stabilit însă că reclamantul avea dreptul, inclusiv la data înscrierii la pensie la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară.
Față de dispozițiile art.82 din Legea nr.303/2004 care prevăd că pensia de serviciu se calculează în raport de indemnizația de bază brută lunară și de sporurile avute în ultima lună anterior pensionării și având în vedere că prin hotărâri judecătorești irevocabile s-a stabilit că sporul de 50% se cuvenea reclamantului la data înscrierii la pensie, acestea trebuiau menționate în adeverința tip în vederea stabilirii pensiei de serviciu.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, întemeiat pe disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că greșit instanța de fond a admis excepția prematurității cererii formulate în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii S și a respins acțiunea față de această pârâtă, impunându-se firesc rectificarea deciziilor de pensionare emise în anul 2005-2008, în sensul reactualizării pensiei prin includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și totodată plata diferenței drepturilor de pensie cuvenite.
A mai susținut că atât Ministerul Justiției cât și Ministerul Finanțelor Publice au calitate procesuală pasivă în cauză, excepțiile formulate în acest sens de cele două ministere fiind greșit admise.
Astfel, Ministerul Justiției este ordonator principal de credite și sentința de obligare a Curții de Apel Suceava trebuie să- fie opozabilă pentru a putea fi executată, iar fără obligarea Ministerului Finanțelor la alocarea sumelor reprezentând diferența de pensie, sentința ar rămâne fără eficiență.
Pârâții Ministerul Justiției și Casa Județeană de Pensii S au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că este întemeiat din următoarele considerente:
Acțiunea reclamantului, astfel cum a fost motivată în fapt și în drept, cuprinde mai multe capete de cerere având ca obiect executarea unei obligații de a face, respectiv stabilirea unui spor ce trebuie avut în vedere la calculul pensiei și obligarea la emiterea unei noi decizii de pensie, dar și un capăt de cerere având ca obiect realizarea unui drept de creanță, respectiv obligarea la plata unor drepturi bănești restante la care reclamantul se consideră îndreptățit.
Între aceste capete de cerere există o strânsă legătură, de modul de soluționare a unuia, depinzând soluționarea celorlalte.
În consecință, Curtea apreciază că în mod greșit instanța de fond a reținut că acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S este prematură, dreptul la acțiune al reclamantului fiind născut și actual putând fi valorificat prin intermediul cererii ce formează obiectul cauzei de față, fiind lipsit de utilitate practică pentru recurent să fie obligat a urma o nouă procedură pentru obținerea drepturilor sale.
Față de cele reținute, Curtea în temeiul art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa hotărârea recurată și cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe pentru soluționarea în fond a pretențiilor reclamantului față de Casa Județeană de Pensii
Totodată, prima instanță va analiza și celelalte susțineri ale reclamantului din cererea de recurs privitoare la modul de soluționare a acțiunii formulate împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr. 1773 din 15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
Casează sentința civilă nr. 1773 din 15.10.2009 a Tribunalului Suceava și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
ptr.jud.- - plecat ptr.jud.- -
la altă instanță semnează aflată în CO semnează
președintele instanței președintele instanței
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2/15.01.2010
Președinte:Maierean AnaJudecători:Maierean Ana, Dicu Aurel, Frunză Sanda
