Recalculare pensii. Decizia 170/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 170/R/2008
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte Curtea de Apel
JUDECĂTOR 2: Adrian Repede
JUDECĂTOR 3: Ioana Tripon
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2061 din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect asigurări sociale - - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta recurentă personal, lipsind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată depusă întâmpinare la dosarul cauzei, formulată de către intimata Casa Județeană de pensii C comunicându-i-se un exemplar al acestui act reclamantei recurente.
Nefiind cereri de formulat sau de invocat excepții, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris. Arată că s-a pensionat în anul 2001 lucrând în continuare până în anul 2007. Apreciază că prima instanță a avut în vedere o stare de fapt diferită de cea reală în sensul că decizia de pensionare emisă în anul 2005 nu a avut ca temei OG nr. 4/2005 și s-a emis ca urmare a cererii de adăugare a unui stagiu de pensionare aferent celor 12 luni lucrate. Singura decizie, prima, care a avut în vedere întregul traseu profesional al reclamantei este cea emisă în anul 2006 și care a fost contestată în prezentul dosar, cu privire la care instanța de fond s-a pronunțat având în vedere elemente străine de cauză. În consecință decizia din anul 2006 emisă în temeiul OG nr. 4/2005 nu a fost verificată de prima instanță prin prisma temeiului reținut în mod eronat că nu se mai pot invoca chestiuni noi față de decizia de pensionare emisă în anul 2005. În acest sens apreciază că prima instanță era datoare să verifice temeiul și corectitudinea punctajului mediu anual stabilit în 2006 prin luarea în considerare a perioadei ce rezultă din actele aflate la dosar și având în vedere faptul că s-a pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă în temeiul Legii nr. 3/1997 beneficiind de reducerea vârstei de pensionare datorită faptului că a lucrat în grupa a II-a de muncă o perioadă lungă de timp. Solicită admiterea recursului în sensul celor de mai sus și a motivelor depuse în scris, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1061 din 22 oct.2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin acțiune, reclamanta a solicitat anularea deciziei de recalculare a pensiei nr.-/16.06.2006, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare și plata sumelor de bani rezultate din diferența dintre cuantumul pensiei avute înainte de recalculare și cea stabilită după recalculare pentru perioada cotizată suplimentar 01.04.2004 - 01.03.2005.
Analizând cererea formulată, prin prisma motivelor invocate de reclamantă, tribunalul a constatat că eclamanta s-a pensionat începând cu data de 01.03.2001, prin decizia de pensionare nr. -/21.06.2001. Ulterior, în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 4/2005, prin decizia nr.-/ 19.10.2005 s-a recalculat pensia din sistemul public pentru reclamantă, stabilindu-se un punctaj mediu anual în urma recalculării de 1,34614 puncte. Reclamanta a mai beneficiat și de alte recalculări, sens în care i s-au mai emis și deciziile din 2005, decizia contestată în prezenta cauză, decizia din 20.12.2006 și decizia din 28.06.2007, aceste ultime două decizii, emise ulterior, nemaifiind contestate de către reclamantă.
Atât decizia nr. -/19.10.2005, cât și cea din 2005 depusă la fila 95 dosar au rămas definitive. Analizând buletinele de calcul anexate tuturor acestor decizii, tribunalul a constatat că acestea cuprind aceleași date privind activitatea în muncă pentru anii contestați de reclamantă, respectiv 1997, 1998, 2004, sub acest aspect neexistând nici o diferență între ele. Or, având în vedere că prin emiterea deciziilor de recalculare anterioare celei contestate, reclamanta a fost încunoștințată, printre altele, și despre punctajul mediu anual, fiindu-i comunicate, totodată și buletinele de calcul din care rezultau datele avute în vedere la stabilirea acestuia, iar reclamanta nu a înțeles să le conteste sub aspectul aplicabilității art. 180 alin. 2, art.185 din Legea nr. 19/2000, al veniturilor avute în vedere în perioada de șomaj, în luna august 2004, al punctajului reținut pentru anul 2001, 1997, 1998, 2004, al aplicabilității HG nr. 1550/2004 ori sub aspectul reducerii nelegale a punctajului, aceste aspecte au rămas definitive, potrivit dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 19/2000, ele nemaiputând fi repuse în discuție prin contestarea unei decizii care reia aspectele menționate mai sus astfel cum au fost ele evidențiate în deciziile anterioare și în buletinele de calcul aferente acestor decizii. În consecință, tribunalul a constatat că sub aspectul celor menționate mai sus, acțiunea formulată este nefondată.
Referitor la veniturile avute în vedere la calculul pensiei și al punctajului mediu anual pentru anul 2005, tribunalul a constatat că, pe măsură ce reclamanta a formulat cereri de recalculare a pensiei prin includerea perioadelor suplimentare în care a fost angajată și a contribuit la bugetul de asigurări sociale de stat, pârâta le-a avut în vedere și a emis deciziile de recalculare în acest sens. În acest context, analizând dosarul de pensie al reclamantei, se observă că, anterior emiterii deciziei atacate, erau aplicabile dispozițiile art. 95 din Legea nr. 19/2000 care prevedeau că beneficiarii pentru limită de vârstă puteau solicita recalcularea pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare de minim 12 luni. Or, în condițiile în care ultima adăugire a stagiu lui de cotizare a avut loc la data de 01.07.2005, în mod corect decizia contestată, care a fost emisă la data de 15.05.2006, nu a avut în vedere stagiul de cotizare realizat în perioada 01.07.2005-15.05.2006, nefiind împlinite cele 12 luni prevăzute de textul legal menționat anterior. De altfel, ulterior s-au mai emis deciziile de recalculare nr. -/20.12.2006 și nr. -/28.06.2007, care au avut în vedere perioadele de cotizare ulterioare datei de 01.07.2005.
În ceea ce privește dispozițiile art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000, tribunalul a constatat că acestea nu îi sunt aplicabile reclamantei.
Astfel, dispozițiile art. 78 alin. (8) din Legea 19/2000 prevăd că "asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limita de vârsta, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioada la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în aceasta perioada cu 0,3% pentru fiecare luna, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar".
De asemenea, conform art.41 alin.(l) din Legea 19/2000 "pensia pentru limita de vârsta se acorda asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public".
Având în vedere că reclamanta nu a contribuit la sistemul public după împlinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 58 de ani și 8 luni, tribunalul a apreciat că, nefiind îndeplinită una dintre condițiile prevăzute cumulativ de pensionare pentru limită de vârstă, reclamanta nu poate beneficia de majorarea punctajului în condițiile art.87 alin. (8) din Legea 19/2000, fiind fără relevanță că aceasta a depășit stagiul minim de cotizare prevăzut de lege. De altfel, cu privire la acest aspect s-a pronunțat și Curtea de Apel prin decizia nr. 927/R/2006.
Constatând că decizia atacată a fost emisă cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, tribunalul a respins și cererile accesorii privind obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii și de plată a daunelor materiale și morale.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate.
Arată că s-a pensionat în anul 2001 lucrând în continuare până în anul 2007. Apreciază că prima instanță a avut în vedere o stare de fapt diferită de cea reală în sensul că decizia de pensionare emisă în anul 2005 nu a avut ca temei OG nr. 4/2005 și s-a emis ca urmare a cererii de adăugare a unui stagiu de pensionare aferent celor 12 luni lucrate. Singura decizie, prima, care a avut în vedere întregul traseu profesional al reclamantei este cea emisă în anul 2006 și care a fost contestată în prezentul dosar, cu privire la care instanța de fond s-a pronunțat având în vedere elemente străine de cauză.
În consecință decizia din anul 2006 emisă în temeiul OG nr. 4/2005 nu a fost verificată de prima instanță prin prisma temeiului reținut în mod eronat că nu se mai pot invoca chestiuni noi față de decizia de pensionare emisă în anul 2005.
În acest sens apreciază că prima instanță era datoare să verifice temeiul și corectitudinea punctajului mediu anual stabilit în 2006 prin luarea în considerare a perioadei ce rezultă din actele aflate la dosar și având în vedere faptul că s-a pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă în temeiul Legii nr. 3/1997 beneficiind de reducerea vârstei de pensionare datorită faptului că a lucrat în grupa a II-a de muncă o perioadă lungă de timp.
Prin întâmpinarea de la 13, pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, solicită respingerea recursului, arătând că soluția primei instanțe este temeinică și legală.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de reclamantă, Curtea reține următoarele:
Este de știut că dispozițiile art.261(1) proc.civ. prevăd printre altele că hotărârea prin care se rezolvă o cauză în fața instanței de judecată se dă în numele legii și va cuprinde în mod obligatoriu motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, altfel inexistența acestor elemente echivalează cu o nesoluționare a fondului cauzei atrăgând conform art.312 pct.5 proc.civ. casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În cazul din speță, se constată că instanța de fond nu a dat întru-totul satisfacție prin sentința pronunțată dispozițiilor art.261 proc.civ.
În acest sens pare temeinică susținerea reclamantei făcută în recurs în care arată că de fapt instanța fondului a avut în vedere la judecarea cauzei o stare de fapt diferită de cea reală, ca de exemplu, decizia de pensionare emisă în anul 2005 nu a avut ca temei aplicarea dispozițiilor nr.OG4/2005 ci s-a emis ca urmare a cererii de adăugare a unui stagiu de pensionare aferent celor 12 luni lucrate.
Dar după cum rezultă foarte clar atât din precizarea formulată după casare, în dos- a Tribunalului Cluj, dar mai ales din concluziile orale făcute în fața instanței de fond, la data judecării cauzei, 8 oct. 2007 (fila 249) reclamanta a înțeles să conteste decizia de recalculare a pensiei cu nr.- din 15.06.2006, dar cu privire la care instanța a făcut doar simple trimiteri și aprecieri, fără să procedeze la o verificare a temeiniciei și legalității acesteia în raport de cele contestate de reclamantă.
Așa fiind, în raport de cele mai sus reținute în fapt și-n drept, constatând că instanța de fond a încălcat cerințele prevăzute de dispozițiile art.261(1) proc.civ. și că pentru lămurirea corectă a cauzei sunt necesare administrarea și altor probe, chiar și a unei expertize contabile, probe care potrivit dispozițiilor art.305 proc.civ. nu pot fi produse în instanța de recurs, Curtea față și de dispozițiile art.299 și 312 pct.5 proc.civ. va admite recursul și va casa sentința trimițând cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2061/22.10.2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr- pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare în fond aceluiași tribunal.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - Pt.- - - -
în conc.matern.
Semnează
PREȘEDINTELE INSTANȚEI
Red.AR
Dact./3ex./19.03.2008
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Adrian Repede, Ioana Tripon
