Recalculare pensii. Decizia 1772/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA SECȚIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI LITIGII DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA nr.1772

Ședința publică de la 19 septembrie 2008

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu Marilena Panait Cristina

- - -

- -

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantul, cu domiciliul în municipiul P,-, bloc 9 H,. 1,. 14, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 1493 din data de 26 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata pârâta Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în municipiul P, str., nr. 1, județul

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 5 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 12 septembrie 2008, dată la care, avându-se în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, întrucât JUDECĂTOR 1: Vera Andrea Popescu Marilena Panait Cristina s-a aflat în concediu de odihnă, reamânat pronunțarea la data de 19 septembrie 2008, dând următoarea decizie.

Curtea

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantul - a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii P, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta ca la recalcularea dreptului de pensie, recalculare reglementată prin nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005, să se ia în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, stagiul de cotizare de 20 ani, stagiu stabilit pentru personalul care a lucrat minim 15 ani în grupă specială de muncă și nu 30 ani, așa cum greșit a procedat pârâta.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost pensionat pentru muncă depusă și limită de vârsta prin decizia nr.-/1990 și i s-au recalculat drepturile în martie 2005, iunie 2005, ianuarie 2006 și aprilie 2006.

S-a mai susținut că la recalcularea dreptului de pensie conform nr.OUG4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, coroborată cu prevederile HG1550/2004 și ale nr.HG 550/2005, precum și ale Legii nr. 19/2000, pârâta nu a aplicat corect prevederile legale la stabilirea punctajului mediu anual luând în considerare un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în loc de 20 de ani, cât este stabilit pentru personalul care a lucrat minim 15 ani în grupa specială de muncă(grupa I).

A mai arătat reclamantul că a lucrat în subteran având o vechime recunoscută de 20 ani, o lună și 10 zile, iar această activitate a fost recunoscută ca făcând parte din grupa I de muncă, așa cum rezultă din decizia nr.-/1993 și conform Legii nr.19/2000, activitatea este încadrată în "condiții speciale," învederându-se în continuare de către reclamant că prin modul de calculare a punctajului mediu anual a fost prejudiciat, diminuându-i-se pensia cu 33%.

Reclamantul a mai susținut că la apariția deciziei de pensionare nr.-/1990 acționa și HG nr.267/1990 și chiar dacă decizia de pensionare i-ar fi fost emisă înainte de 1.02.1990, îi erau aplicabile prevederile nr.HG267/1990 întrucât pensionarea efectivă a reclamantului s-a produs începând cu data de 1.11.1992, fapt confirmat de decizia nr. -/16.03.1993.

În drept, au fost invocate disp.art.20, art.43 alin.1, art.44, art.77 alin.1,2, art.198,anexa 4 din Legea nr.19/2000, disp nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005-principii de bază, disp.HG nr.1550/2004, ale nr.HG1025- art.10 alin.2 și art.998 și urm. Cod civil.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității cererii, arătând că stagiul complet de cotizare este unul din elementele care stau la baza recalculării pensiei, potrivit Legii nr.19/2000, iar decizia nr.-/17.04.2006, prin care a fost recalculată pensia reclamantului conform prevederilor nr.HG1550/2004 și nr.OUG4/2005, precum și buletinul de calcul aferent, au fost comunicate acestuia prin poștă, cu borderoul din data de 08.06.2006, decizia pârâtei putând fi contestată la instanța judecătorească, potrivit art 87 din Legea nr. 19/2000, în termen de 45 de zile de la comunicare, iar decizia necontestată în termen este definitivă.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că reclamantul fost înscris la pensie pentru limită de vârstă cu vechime integrală prin decizia nr.-/6.02.1990, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 3/1977, iar ulterior, prin decizia nr.-/16.03.1993, s-a procedat la recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea perioadei lucrate după pensionare și revizuirea grupei superioare de muncă, noile drepturi fiind acordate începând cu data de 1.11.1992.Totodată, s-a arătat că prin decizia nr. -/17.04.2006 pensia reclamantului a fost recalculată potrivit HG nr. 1550/2004, iar la determinarea punctajului mediu anual recalculat a fost utilizat stagiul complet de cotizare de 30 de ani, fiind avute în vedere dispozițiile art. 2 alin 3 din Anexa la.HG1550/2004, care statuează că pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1997.

S-a mai arătat că în cazul reclamantului, este de necontestat că deschiderea inițială a drepturilor sale de pensie s-a efectuat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 3/1977, acesta beneficiind de facilitățile prevăzute de art.14 din Legea nr. 3/1977, la care s-a făcut referire, iar vechimea de 20 ani realizată în grupa I de muncă nu reprezintă vechimea integrală în muncă la care face trimitere art.2 alin 1 și 3 din Anexa la HG nr. 1550/2004.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1493 din 26.05.2008, Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată excepția tardivității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare și a respins ca neîntemeiată acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepția tardivității acțiunii invocată de pârâtă, că, așa după cum rezultă din cuprinsul cererii introductive, reclamantul a solicitat recalcularea dreptului de pensie reglementată prin OUG nr. 4/2005 și nu constatarea nulității absolute a deciziei de pensionare, pentru care se prevede un termen de contestare de 45 de zile de la comunicare, conform dispozițiilor Legii 19/2000, considerente pentru care a fost respinsă excepția tardivității introducerii acțiunii, ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut, în esență, că acțiunea este neîntemeiată, întrucât, prin decizia nr.-/1990 reclamantul fost înscris la pensie pentru limită de vârstă cu vechime integrală, potrivit dispozițiilor Legii nr.3/1977, iar ulterior, la data de 16.03.1993, s-a procedat la recalcularea pensiei de asigurări sociale, prin adăugarea perioadei lucrate după pensionare și revizuirea grupei superioare de muncă, drepturile astfel stabilite fiind acordate începând cu data de 01.11.1992.

A mai reținut prima instanță că prin decizia nr.-/2006, pensia de asigurări sociale a reclamantului a fost recalculată potrivit disp. nr.HG1550/2004, stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual în decizia nr.-/2006 fiind stagiul complet, de 30 de ani, conform HG 1550/2004.

A mai arătat instanța că în situația pensiilor stabilite potrivit HG nr.267/1990, cât și a celor stabilite potrivit Legii nr.57/1998, stagiul complet de cotizare ce se utilizează la determinarea punctajului mediu este 20 ani pentru persoanele care au desfășurat activitatea în locuri de muncă în subteran și de 25 ani pentru cele care au desfășurat activitatea în locuri de muncă în cariere sau instalații de preparare, însă reclamantul fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă conform dispozițiilor Legii nr.3/1977, astfel încât la recalcularea pensiei acestuia a fost valorificat stagiul complet de cotizare de 30 de ani.

Împotriva sentinței primei instanțe, reclamantul formulat recurs, criticând-o ca nelegală invocând disp.art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.

Susține recurentul că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea prin care a solicitat obligarea intimatei pârâte ca la recalcularea punctajului mediu de pensie să ia în calcul stagiul de cotizare de 20 de ani și nu de 30 de ani, așa cum a procedat, cu prejudicierea recurentului.

Se mai arată că s-a solicitat acest lucru instanței de judecată pentru că principiul stipulat în G nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, și anume ca la condiții egale de pensionare, pensiile să fie egale, indiferent de data ieșirii la pensie să își găsească aplicabilitate în practică, însă prima instanță a reținut numai apărările formulate de pârâtă prin întâmpinare.

Se învederează în continuare că în ceea ce privește reținerea instanței de fond, conform căreia recurentul reclamant a fost pensionat pentru muncă depusă și limită de vârstă conform Legii nr. 3/1977, nefiindu-i aplicabile dispozițiile HG 267/1990, prima instanță a judecat în mod eronat hotărârile și legile în vigoare întrucât prima decizie de pensie a recurentului a fost cu data de 6.02.1990, după intrarea în vigoare a nr.HG 267/1990 și chiar dacă prima decizie ar fi fost anterioară datei de 1.02.1990, acestuia trebuia să i se aplice toate reglementările și legile în vigoare, inclusiv nr.HG 267/1990, întrucât în perioada 6.02.1990- 12.10.1992 recurentul și-a continuat activitatea fără întrerupere, la același loc de muncă, în aceleași condiții, având statut juridic de salariat și nu de pensionar.

Așa fiind, se concluzionează că prima instanță a aplicat în mod greșit dispozițiile legale, în contradicție cu art.9 din nr.HG 267/1990, care prevede că pensionarea pentru limită de vârstă și vechime în muncă a personalului din unitățile miniere se face la 20 de ani lucrați în subteran, vechimea recurentului fiind de 20 de ani, 1 lună și 10 zile.

De asemenea, se arată că potrivit Normelor Tehnice privind aplicarea nr.HG1550/2004, trimise Casei Județene de Pensii P cu adresa nr. 5388/16.11.2004, în situația pensiilor stabilite conform prevederilor nr.HG 267/1990, cât și a celor stabilite potrivit Legii nr. 57/1998, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani pentru persoanele care au desfășurat activitate în locuri de muncă în subteran și 25 de ani pentru persoanele care au desfășurat activitate în locuri de muncă în cariere sau în instalații de preparare atât pentru femei, cât și pentru bărbați, făcându-se trimitere și la conținutul scrisorii nr.1815 din 26.05.2008 a Casei Naționale de Pensii.

Totodată, arată recurentul, într-un caz identic cu al său, Curtea de APEL PLOIEȘTIa luat o soluție dreaptă, conform deciziei nr. 21/2008.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și casarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată, depunându-se la dosar și concluzii scrise, precum și o serie de înscrisuri, în copie.

La data de 14.07.2008 recurentul a depus la dosar o serie de precizări susținând că prima instanță a dat o sentință lipsită de temei legal întrucât nu există nicio legătură între calculul pensiei conform Legii nr. 3/1977, care a stabilit vechimea în muncă pentru ieșirea la pensie de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei și recalcularea pensiei în baza nr.OUG 4/2005, la apariția Legii nr. 3/1977 neexistând noțiunea de stagiu complet de cotizare, apărută odată cu Legea nr. 19/2000, instanța confundând stagiul complet de cotizare cu vechimea în muncă.

S- mai susținut că pentru ca unui pensionar să i se recalculeze pensia cu un stagiu de cotizare de 20 de ani, singurul criteriu, conform legislației în vigoare, este acela de a fi lucrat minim 15 ani în grupa I de muncă și întrucât recurentul a lucrat în subteran 20 de ani, 1 lună și 10 zile, este normal ca acestuia să i se recalculeze pensia cu stagiul de cotizare de 20 de ani, fiind reluate și alte considerații deja arătate în motivele inițiale de recurs.

Intimata Casa Județeană de Pensii Paf ormulat întâmpinare prin care a răspuns criticilor aduse în recurs solicitând respingerea acestuia ca nefondat, depunând la dosar și note scrise.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

Este neîntemeiată critica recurentului prin care se susține că prima instanță interpretat în mod greșit textele de lege aplicabile.

Astfel, se reține că prin decizia nr. -/30.06.2005 emisă de intimata pârâtă, pensia recurentului a fost recalculată în temeiul HG nr.1550/2004 și nr.OUG4/2005, iar ulterior, drepturile de pensie au fost revizuite, în conformitate cu prevederile art.7 din nr.OUG 4/2005, prin valorificarea unor adeverințe prezentate de recurent în completarea dosarului de pensie, fiind emise succesiv mai multe decizii.

În final, prin decizia nr. -/17.04.2006 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii P, pensia recurentului a fost recalculată în conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, coroborate cu prevederile HG.1550/2004 și ale nr.HG 550/2005, începând cu data de 1.07.2005, reținându-se ca stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual cel de 30 de ani, prin această decizie fiind anulate și deciziile anterioare nr.-/30.06.2005, -/29.09.2005 și nr. -/13.02.2006

În conformitate cu art.2 alin.1 din Anexa la HG nr.1550/2004, cuprinzând Normele Metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.

De asemenea, la art.2 alin.3 din anexa la nr.HG1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977, iar conform art.2 alin 4 din același act normativ, pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiții prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative.

Totodată, Normele Tehnice ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale date în aplicarea prevederilor HG nr. 1550/2004 statuează, printre altele, că în situația pensiilor stabilite potrivit prevederilor nr.HG 267/1990, cât și a celor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 57/1998, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani pentru persoanele care au desfășurat activitate în locuri de muncă în subteran și de 25 de ani pentru persoanele care au desfășurat activitate în locuri de muncă în cariere sau în instalații de preparare atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

De menționat, că nr.HG 267/1990 cuprinde dispoziții speciale privind, printre altele, pensionarea celor care au lucrat în minerit, statuând că pensionarea pentru limită de vârstă și vechime în muncă a personalului din unitățile miniere se va face la 20 de ani lucrați în subteran, dar nu mai puțin de 45 de ani sau la vârsta de 50 de ani, pentru cei care au lucrat minim 15 ani în subteran.

Recurentul-reclamant a fost pensionat conform deciziei nr.-/6.02.1990, în baza Legii nr.3/1977, pentru muncă depusă și limită de vârstă, cu vechime integrală, iar în conformitate cu art.8 din Legea nr.3/1977, stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei, fără a se face distincție în funcție de condițiile de lucru.

Faptul că decizia nr. - a fost emisă la data de 6.02.1990 nu poate conduce la concluzia că recurentul a fost pensionat în baza nr.HG 267/1990, câtă vreme drepturile de pensie ale recurentului, pentru muncă depusă și limită de vârstă cu vechime integrală, au fost stabilite conform Legii nr. 3/1977.

Astfel, din conținutul adresei nr. 24187/13.03.2008 a Casei Județene de Pensii P către recurent, depusă în copie la dosarul de fond, rezultă că cererea acestuia pentru înscrierea la pensie, în care se face precizarea că îndeplinește condițiile de înscriere la pensie conform legislației în vigoare, a fost înregistrată sub nr. 2554/15.02.1989, fișa de pensie întocmită în vederea pensionării a fost datată de unitate cu 7.08.1989 și înregistrată la Direcția pentru Probleme de Muncă și Ocrotiri Sociale împreună cu cererea de înscriere la pensie sub nr. 533/5.01.1990, iar ștampila cu viza corpului de control aplicată pe spatele deciziei de pensie certifică faptul că la data de 25.01.1990, pensia acestuia era deja stabilită.

Este evident, în aceste condiții, că recurentului nu i s-a stabilit pensia potrivit prevederilor nr.HG267/1990, mai sus-arătate, nefiindu-i aplicabile, în consecință, dispozițiile acestui act normativ și ale Normelor Tehnice date în aplicarea nr.HG1550/2004, invocate de acesta.

Stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat în ceea ce-l privește pe recurent nu era acela de 20 de ani nici raportat la disp.art.14 din Legea nr.3/1977, text de lege ce se referă doar la acordarea sporului pentru grupă de muncă, considerându-se 1 an și 6 luni pentru 1 an lucrat în grupa I și 1 an și 3 luni pentru 1 an lucrat în grupa II-a și la posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei prevăzute de art.8 din aceeași lege, astfel că vechimea de 20 de ani în grupa I de muncă nu reprezintă stagiul complet de cotizare la care face trimitere art.2 alin.3 din Normele Metodologice de evaluare a pensiilor cuprinse în anexa nr.HG1550/2004.

Singurele facilități oferite de Legea nr.3/1977 persoanelor care au lucrat în grupele I și II de muncă erau acordarea sporurilor de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

Nici împrejurarea că recurentul a continuat să muncească și ulterior pensionării nu poate conduce la concluzia că acesta s-a pensionat în baza nr.HG 267/1990 și că i-ar fi aplicabile, prin urmare, prevederile acestui act normativ, întrucât, în conformitate cu disp.art. 15 raportat la art.8 alin 3 din Legea nr. 3/1977, plata pensiei era suspendată, aceasta devenind efectivă la data încetării activității, iar intimata a emis o nouă decizie, având nr. -/16.03.1993, prin care a recalculat pensia contestatorului cu luarea în considerație și a perioadei lucrate după pensionare și revizuirea grupei superioare de muncă, noile drepturi fiind acordate începând cu data de 1.11.1992.

De asemenea, practica judiciară invocată de recurent nu constituie izvor de drept și nu poate justifica admiterea recursului în sensul celor solicitate de acesta, și intimata-pârâtă invocând de altfel, la rândul său, la prima instanță, practica judiciară, depunând în copie la dosar, ca și reclamantul, o serie de hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Prahova și Curtea de APEL PLOIEȘTI în spețe similare.

Concluzionând, față de cel ce preced, Curtea privește recursul ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, sentința atacată fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă apreciere a probelor administrate în cauză și aplicare și interpretare a dispozițiilor legale, nefiind incident motivul de modificare a sentinței prev. de art.304 pct.9 Cod pr.civilă indicat de recurent în motivarea recursului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul în municipiul P,-, bloc 9 H,. 1,. 14, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 1493 din data de 26 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata pârâta Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în municipiul P, str., nr. 1, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 19 septembrie 2008.

Președinte Judecători

--- - - - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

2 ex.

2008-10-06

/FA

Trib.P nr-

-

Președinte:Vera Andrea Popescu Marilena Panait Cristina
Judecători:Vera Andrea Popescu Marilena Panait Cristina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Recalculare pensii. Decizia 1772/2008. Curtea de Apel Ploiesti