Recalculare pensii. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 19/R-CA
Ședința publică din 13 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
Judecător: - -
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Rm.V,--159, județul V, împotriva sentinței civile nr.901 din 29 octombrie 2007,pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul-chemat în garanței Consiliul Județean V, lipsind celelalte părți, respectiv, recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii V și intimatul-contestator.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că intimatul-contestator a depus, prin serviciu registratură, întâmpinare.
Consilier juridic, pentru intimatul-chemat în garanție Consiliul Județean Rm.V, depune la dosar delegație de reprezentare juridică.
Curtea declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentatul intimatului-chemat în garanție arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul recurentei-intimate Casa Județeană de Pensii
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție de către recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii V, consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect, că între intimatul-chemat în garanție Consiliul Județean V și intimatul-contestator nu au existat raporturi juridice de muncă, considerent pentru care a respins cererea de chemare în garanție. Sub acest aspect, solicită menținerea hotărârii Tribunalului Vâlcea ca legală și temeinică.
CURTEA
Constată că, la data de 2 aprilie 1007, pe rolul Tribunalului Vâlcea, s-a nregistrat contestația formulată de către contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii V prin care a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea adresei nr.4253 din 19.02.2007 să fie obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare prin care să fie valorificată perioada 1952-1969.
La contestație s-au depus adresa cu numărul de mai sus și adeverința nr.1357/2006 eliberată de Consiliul Județean V, copie din carnetul de muncă și decizia inițială de pensionare.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației cu motivarea că pentru conținutul adeverinței contestate răspunderea o poartă Consiliul Județean V, formulând și o cerere de chemare în garanție a Consiliului Județean V solicitând obligarea acestuia la plata eventualelor sume la care ar fi obligat dacă ar cădea în pretenții.
Consiliul Județean Vaf ormulat întâmpinarea de la fila 35 dosar prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție motivată de faptul că adeverința în cauză a fost eliberată pe baza ștatelor de plată întocmite de angajator existente în arhiva Consiliului Județean
Prin sentința civilă nr.901 din 29 octombrie 2007, Tribunalul Vâlceaa admis contestația formulată de contestator, a anulat decizia nr.42353/2007, prin care contestatorului i s-a respins cererea de revizuire a pensiei emisă de intimată și a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensie prin care să fie valorificată perioada cuprinsă 1 ianuarie 1952-1 martie 1968, cu luarea în calcul a salariilor pentru care există ștate de plată semnate și ștampilate de reprezentanții legali ai angajatorului de la acea dată, astfel cum acestea sunt descrise la punctul 7.1. din raportul de expertiză ce face parte integrantă din sentință, iar pentru perioadele pentru care nu există astfel de ștate să facă aplicarea disp.art.161(2) din Legea nr.19/2000.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție a Consiliului Județean
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Inițial, contestatorul a fost pensionat pentru muncă depusă și limită de vârstă conform deciziei nr.42353 aflată la file 47 dosar. La data de 30.10.2006 acesta s-a adresat intimatei cu cererea înregistrată sub nr.37002 din 30.10.2006 prin care i-a solicitat acesteia revizuirea deciziei de pensie pe motiv că nu i-a fost valorificată perioada cuprinsă între 1952 și 1969.
Intimata i-a răspuns contestatorului cu adresa nr.42353/19.02.2007 prin care a respins cererea de revizuire.
La dosarul cauzei s-a depus adeverința 1357/2006 de către Consiliul Județean V, pentru perioada februarie 1952 - februarie 1968 cât contestatorul a lucrat în cadrul fostului Comitet Raional PRM -H, a cărei arhivă după anul 1989 fost preluată de către Consiliul Județean
Adeverința cu numărul de mai sus cuprinde salariile obținute de către contestator conform statelor de plată, dar face mențiunea că pentru lunile decembrie 1951 - ianuarie - septembrie 1952, februarie - iunie 1954, aprilie și decembrie 1955 nu deține statele de plată de la fostul loc de muncă al contestatorului.
De asemenea, s-a arătat de către chematul în garanție că în anumite perioade acesta nu figurează pe statul de plată, iar pentru alte perioade statele de plată existente în arhiva sa, astfel cum au fost preluate, nu poartă ștampila unității și nu sunt vizate pentru controlul preventiv.
Expertiza efectuată în cauză a verificat statele de plată și a arătat perioadele pentru care acestea există și care poartă viza controlului financiar preventiv.
Din copia carnetului de muncă depusă la dosarul cauzei de către contestator, instanța reține că perioada cu privire la care contestatorul pretinde că nu i-a fost valorificată de către intimată, respectiv 1952 -1969 se regăsește în carnetul de muncă începând cu poziția 6 din carnet-12 decembrie 1951 fiind data angajării la fostul Comitet Raional de Partid, 31 decembrie 1954 fiind data transferului, iar 1 ianuarie 1955 este din nou angajat la același comitet raional H unde lucrează până la data de 31.03.1969.
Potrivit dispozițiilor art.160 (1) din Legea nr.19/2000 "vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiul de cotizare, iar potrivit Decretului nr.92/1976 dovada vechimii în muncă se face cu carnetul de muncă.
Întreaga perioadă descrisă mai sus, în contestație se regăsește în carnetul de muncă, salariile nefiind însă înscrise în acesta.
Potrivit dispozițiilor art.161 (2) din Legea nr.19/2000 în condițiile în care pentru o anumită perioadă în carnetul de muncă nu sunt înregistrate salariile asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare.
În caz contrar, drepturile salariale luate în calcul se consideră egale cu salariul minim brut pe economie, în vigoare în perioada respectivă.
Cu privire la salariile pe care le va avea în vedere intimata cu ocazia calculării pensiei, instanța a dat eficiență raportului de expertiză efectuat în cauză sub aspectul perioadelor pentru care există ștate de plată semnate și ștampilate de reprezentanții legali, respectiv cele descrise la filele 59-60 dosar, pct.7.1 din raportul de expertiză, pentru restul perioadelor pentru care nu s-au găsit state de plată certificate, făcându-se aplicabile dispozițiile art.161 (2) din legea nr.19/2000.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii V criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, după cum urmează:
În mod greșit s-a pronunțat prima instanță atunci când a admis contestația formulată de intimatul-contestator și pentru perioadele decembrie 1951, ianuarie-septembrie 1952, februarie-iunie 1954 și aprilie-decembrie 1955, deoarece pentru aceste perioade nu s-au regăsit ștatele de plate și nu există nici un fel de evidență, situație față de care se impune admiterea recursului și pe fond menținerea deciziei de pensie ca fiind legală și temeinică.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat de intimată, Curtea va constata că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod legal s-a pronunțat prima instanță, deoarece pentru perioadele contestate de către recurentă, contestatorul a făcut dovada cu copia carnetului de muncă depusă la instanța de fond.
Potrivit dispozițiilor art.160(1) din Legea nr.19/2000, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare, iar potrivit Decretului nr.92/1976, dovada vechimii în muncă se face cu carnetul de muncă.
Astfel, întreaga perioadă descrisă mai sus, în conținutul motivului de recurs se regăsește în carnetul de muncă al intimatului-contestator, salariile nefiind însă înscrise în acesta.
Conform dispozițiilor art.161(2) din Legea nr.19/2000, în condițiile în care pentru o anumită perioadă în carnetul de muncă nu sunt înregistrate salariile, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare, iar în caz contrar, cum s-a procedat și în speța dedusă judecății, drepturile salariale luate în calcul se consideră egale cu salariul minim brut pe economie în vigoare în perioada respectivă.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza disp.art.312 și art.316 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil formulat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în Rm.V,--159, județul V, împotriva sentinței civile nr.901 din 29 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind contestatorul și CHEMATUL ÎN GARANȚIE CONSILIUL JUDEȚEAN
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./18.02.2008
GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Jeana Dumitrache
