Recalculare pensii. Decizia 2041/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.114/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2041/
Ședința publică de la 01 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta împotriva sentinței civile nr.6033 din data de 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.18350/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, având ca obiect:"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 01.12.2008 depusă la dosar-fila 8, lipsind intimataCasa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenta, prin avocat, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă recurentei cuvântul în susținerea cererii de recurs.
Recurenta, prin avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, solicitând admiterea acestuia astfel cum a fost formulat și motivat în scris, casarea sentinței civile recurate și pe cale de consecință, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, întrucât instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, a aplicat greșit textul de lege invocat.
Cu cheltuieli de judecată.
Interpelată fiind, cu privire la decizia nr.45 din 10.11.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiției - Secțiile Unite, recurenta, prin avocat, arată că lasă la aprecierea instanței acest punct de vedere.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 6033 din data de 01.10.2008 Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.18350/3/AS/2008 a respins ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta, împotriva paratei Casa de Pensii a Municipiului B,
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanta este soție supraviețuitoare de veteran de război, care a fost decorat cu Medalia "Bărbăție și Credință", clasa a -a, cu spade.
In această calitate beneficiază de prevederile art. 13 lit. b) coroborate cu art. 11 alin. 2 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, privind acordarea unei rente lunare echivalenta cu J din 75% din solda de grad a unui sublocotentent.
Tribunalul a apreciat că susținerile reclamantei în sensul că, începând cu data de 01.03.2004, această rentă trebuie calculată ca 50% din 75% din solda de grad și solda de funcție, la minim, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, sunt neîntemeiate.
Astfel tribunalul a reținut că art. 13 din Legea nr. 44/1994 prevede la litera a) drepturile veteranilor de război, și anume o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim pentru cei decorați cu Ordinul, respectiv o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent pentru cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa.
La litera b) din art. 13 se prevede dreptul celor decorați cu anumite ordine si medalii, enumerate limitativ, la o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 din același act normativ prevede ca, veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13, dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Așadar, instanța de fond a apreciat că art. 13 si 14 instituie patru categorii de veterani de război, în funcție de ordinele si medaliile care le-au fost conferite, stabilind drepturi distincte pentru fiecare categorie în parte.
Prin nr.OUG 12/2004 a fost introdus în Legea nr. 44/1994 un nou articol, respectiv 14/1, conform căruia "începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 si 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Tribunalul a apreciat că semnificația noului text introdus este cea care rezultă nu doar din interpretarea sistematică a art. 13, 14 si 14/1 din lege, în ordinea lor firească, ci și din nota de fundamentare a nr.OUG 12/1994.
Intenția legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza pe toți veteranii de război, sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți (adică de a se calcula pentru toți o renta echivalenta cu 100% din solda de grad si solda de funcție ale unui sublocotenent), ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad si/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Acesta este elementul avut în vedere de legiuitor și nu modificarea procentelor sau al soldelor în funcție de care se calculează renta. Rațiunea, explicată în nota de fundamentare, este aceea că veteranii de război îndreptățiți la renta lunară sunt pensionați fie în sistemul public, primind pensia de la casele teritoriale de pensii din structurile, fie în sistemul militar, primind pensia de la Ministerul Apărării sau Ministerul Internelor și Reformei Administrative. În funcție de sistemul de pensii din care fac parte, veteranii primeau rentele lunare, calculate conform art. 13 si 14, dar raportate, după caz, fie la nivelul soldei de grad si/sau funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, fie la nivelul soldei de grad si/sau funcție din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
Prin urmare, întrucât solda de grad și solda de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării urmau să fie, începând cu 01.03.2004, mai mari decât cele ale unui sublocotenent din cadrul, drepturile veteranilor din aceeași categorie ar fi fost diferențiate fără un motiv temeinic, prin simpla apartenență la un sistem sau altul de asigurări sociale. Prin OUG nr. 12/2004 s-a urmărit tocmai înlăturarea acestei inechități, prin stabilirea unui criteriu unic de acordare a rentei pentru cei decorați cu aceleași medalii.
Aceasta nu înseamnă, a apreciat Tribunalul, că nu se vor păstra diferențierile justificate între veterani, în funcție de categoria din care fac parte, adică în funcție de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite. Această diferențiere, după cum se poate observa din art. 13 si 14, există nu numai în privința dreptului la renta lunară, ci și în privința celorlalte drepturi (de exemplu, suprafața de teren pentru împroprietărire).
Mai mult, chiar din interpretarea gramaticală a textului art. 14 nou introdus se desprinde aceeași concluzie. Textul arată că rentele se vor calcula, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ap. Dacă nu s-ar menține diferențierile între cele patru categorii de veterani nu ar mai exista rațiunea acestei mențiuni.
In speța de față, reclamanta este soție supraviețuitoare a unui veteran de război care face parte din categoria veteranilor menționați la art. 13 lit. b), iar din susținerile reclamantei rezultă ca aceasta a încasat renta în cuantumul la care era îndreptățită, potrivit celor expuse anterior, respectiv J din 75% din solda de grad, la minim, a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Împotriva hotărârii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta criticând sentința pentru considerentele următoare:
Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a textului de lege, ceea ce trădează faptul că aceasta nu a procedat la o analiză corectă a ansamblului probator existent la dosar.
Fiind văduvă de veteran de război, decorat cu Medalia "Bărbăție și, clasa a -a, cu spade, recurenta a solicitat recalcularea cuantumului rentei lunare de veteran de război, retroactiv, începând cu data de 01.03.2004 avându-se în vedere și nivelul soldei de funcție, la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, astfel ca renta lunară ce i se cuvine să fie egală cu J din 75% din solda de grad și solda de funcție, la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Recurenta a susținut că instanța de fond a respins cererea ca neîntemeiată după ce a procedat Ia o interpretare personală a dispozițiilor legale invocate, în ciuda dispozițiilor art. art. 14/1 din Legea nr.44/1994 astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 12/2004 care stabilesc că începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării naționale, stabilite conform legii".
Recurenta a apreciat că în considerentele sentinței se întâlnesc două chestiuni contrare.
Inițial instanța de fond, având în vedere și nota de fundamentare a OUG.nr. 12/1994 stabilește că legiuitorul nu a dorit o egalitate de tratament pentru toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți, pentru ca într-un alineat mai jos din aceeași pagină instanța de fond să arate că prin OUG nr. 12/2004 s-a urmărit tocmai înlăturarea inechităților dintre veteranii de război, prin stabilirea unui criteriu unic de acordare a rentei pentru cei decorați cu medalii.
La fel de incorect procedează instanța de fond atunci când analizează restrictiv sintagma "după caz" din conținutul art. 14/1 din Legea nr.44/1994 astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 12/2004, înlăturând astfel voința reală a legiuitorului astfel cum a fost explicată în nota de fundamentare a OUG nr. 12/2004.
Nu numai dispozițiile OUG nr. 12/2004 impun recalcularea rentei lunare, a afirmat recurenta, dar chiar și în nota de fundamentare a acesteia, din care rezultă fără de tăgadă că voința legiuitorului a fost aceea de a nu crea un tratament preferențial pentru unii veterani de război și, ca atare, a stabilit un criteriu unic de acordare a tentei lunare, avându-se în vedere modul de calcul expus în actul normativ citat.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, ce potrivit art. 306 alin. 3 cod proc. civilă pot fi încadrate în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 cod proc. civilă și cu aplicarea, din oficiu, a art. 304/1 cod proc. civilă, Curtea reține următoarele:
Recurenta este soție supraviețuitoare de veteran de război, decorat cu Medalia "Bărbăție si Credința", clasa a -a, cu spade, aceasta beneficiind de J dintr- rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării prevăzută de art.13 lit. b din Legea nr.44/1994.
În mod corect instanța de fond a reținut că art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 instituie patru categorii de veterani de război, în funcție de medaliile și ordinele ce le-au fost conferite, stabilind drepturi distincte pentru fiecare dintre cele patru categorii.
Prin art. 14/1 introdus prin nr.OUG 12/2004, s-a dispus că începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, stabilite conform legii.
Intenția legiuitorului a fost doar aceea de a stabili criterii de raportare, sub aspectul cuantumului rentei, la nivelul minim al soldei de grad și al soldei de funcție, după caz, ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării, înlăturând raportarea la celelalte sisteme militare și nu acea de a calcula renta atât în raport de solda de grad, cât și de solda de funcție pentru toate categoriile de veterani. Scopul urmărit prin intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe a fost deci cel de a introduce un unic element de referință în raport de care să se determine rentele veteranilor de război - solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării - pentru că între diferitele categorii de veterani existau discrepanțe nejustificate, solda unui sublocotenent din cadrul MIRA fiind mai mică decât cea unui sublocotenent din Ministerul Apărării. Acesta este și sensul în care trebuie interpretată expunerea de motive a OUG nr. 12/2004.
Adoptarea acestui act normativ a fost determinată de intrarea în vigoare a OUG nr. 2/2004, prin care solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării se majorase, depășind-o semnificativ pe cea a unui sublocotenent din Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Faptul că OUG nr. 12/2004 este, în realitate, o consecință a intrării în vigoare a OUG nr. 2/2004 rezultă și din împrejurarea că cele două acte normative au fost adoptate la un interval foarte scurt de timp (nici două luni de zile) de către aceeași autoritate, Guvernul României. Este un aspect ce rezultă și din conținutul Notei de fundamentare a OUG 12/2004.
De altfel, în conținutul acestei note se face referire doar la veteranii de război decorați cu Ordinul " " sau Ordinul " cu spade, clasa ", respectiv categoria prev. de art. 13 alin. 1 lit. a din Legea nr. 44/1994, ceea ce înseamnă că ar trebui să se considere că doar aceștia sunt vizați de OUG nr. 12/2004., însă, că un asemenea punct de vedere nu poate fi acceptat (căci s-ar ajunge să se contravină art. 16 din Constituție).
Este adevărat că utilizarea conjuncției "și" în cuprinsul art. 14/1 introdus prin nr.OUG 12/2004 și nu a expresiei "și/sau" a determinat posibilitatea interpretării diferite a dispozițiilor menționate.
Însă, prin Decizia nr. 45/10.11.2008, pronunțată în dosarul nr. 23/2008, obligatorie pentru instanțe conform art. 329 din Codul d e procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind că dispozițiile art. 14/1 raportat la dispozițiile art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, privind veteranii de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, eliminând astfel echivocul din textul art. 14/1.
Ca urmare, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 14/1 din Legea nr. 44/ 1994, reținând că renta reclamantului s-a calculat în mod corect de către intimată doar în raport de solda de grad la minim a unui sublocotenent din Ministerul Apărării.
Nu se poate susține teza la care face referire recurenta potrivit căreia veteranii de război, indiferent de ordinele, medaliile și distincțiile pe care le-au primit, sunt îndreptățiți să li se calculeze renta ce li se cuvine, în funcție de solda de grad și de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, căci ar însemna să se accepte ideea că art. 14/1 a modificat implicit art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, ceea ce nu s-a întâmplat, intenția legiuitorului, clar exprimată, fiind doar aceea de a completa legea și nu de aom odifica în vreun fel.
Întrucât art. 13 și 14 își păstrează conținutul și după adoptarea art. 14/1 prin OUG nr. 12/2004, înseamnă că se mențin și diferențierile de calcul al rentei pentru categoriile de veterani de război la care fac referire textele în discuție.
Acesta este sensul considerentelor sentinței, neexistând o contradicție în aprecieri, așa cum a susținut recurenta.
Pe de altă parte, persoanele despre care fac vorbire art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 nu se află în situații identice, analoage sau măcar comparabile, pentru simplul motiv că nu li s-au conferit aceleași medalii, ordine sau distincții militare, știut fiind că asemenea semne distinctive se acordă în funcție de importanța faptelor de arme săvârșite de către cei care le-au primit. Acesta este motivul pentru care legiuitorul a instituit un sistem diferențiat de calcul al rentelor pentru veteranii de război, atât procentual cât și cu bază de calcul diferită, dovadă fiind faptul că în conținutul art. 14/1 se utilizează sintagma "după caz". Existența acesteia confirmă ipoteza că la calculul rentei se vor menține diferențierile dintre veteranii de război ce decurg din interpretarea art. 13 și 14, fiecare dintre cele patru categorii (cazuri) de veterani urmând să beneficieze de o rentă stabilită strict conform procentului și soldei, de grad și/sau funcție, indicate expres de lege prin normele juridice sus amintite, fără a se putea interpreta că ar exista un criteriu unic, așa cum a susținut recurenta.
Față de cele de mai sus, criticile urmează a fi înlăturate, Curtea reținând că motivele de recurs invocate nu se încadrează în cazul prevăzut de art.304 pct. 9 Cod procedură civilă și nu determină modificarea sau casarea sentinței recurate. Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta împotriva sentinței civile nr.6033 din data de 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.18350/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 1.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red./Tehnored.
2 ex./30.04.2009
Jud.fond:
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
