Recalculare pensii. Decizia 2139/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 143/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2139R
Ședința publică de la 03 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind cererile de recurs formulate de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI și de recurenta-reclamantă împotriva sentinței civile nr.6637 din 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.20162/3/AS/2008, având ca obiect-recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-reclamantă personal, lipsind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
Se învederează faptul că la dosar recurenta-reclamantă a depus prin serviciul registratură la data de 27.03.2009 întâmpinare în 2 exemplare.
Curtea procedează la legitimarea recurentei-reclamante și constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Recurenta-reclamantă, solicită admiterea recursului său pentru motivele arătate în cererea de recurs și respingerea recursului Casei de Pensii a Municipiului B pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.6637/28.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis în parte acțiunea formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului, a obligat intimata la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatoarei prin valorificarea mențiunilor din adeverința nr. 57/15.02.2006 emisă de SA, începând cu 01.01.2007, a respins cauza sub celelalte aspecte ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că partea contestatoare a fost pensionată începând cu 1.09.1993 în baza legii 3/1977și că prin cererea din 24.03.2003 contestatoarea a solicitat recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea studiilor universitare.
Tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr.4355/25.11.2003 intimata a fost obligată să ia în considerare un stagiu asimilat de 5 ani, iar prin decizia nr. -/18.08.2004 intimata a adăugat stagiul asimilat calculând pentru acesta un punctaj de 0,09476 conform art. 180 din legea 19/2000.
S-a mai reținut de către instanța de fond că împotriva deciziei menționate s-a formulat contestație care a fost admisă prin sentința civilă nr.343/2005 care a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, cu luarea în considerare a întregului stagiu de cotizare inclusiv a stagiului asimilat considerându-se greșită modalitatea de calcul cu punctaj separat pentru stagiul asimilat ce a fost adăugat la punctajul mediu anual aflat în plată conform art. 180 din Legea nr. 19/2000.
Prin decizia nr. -/31.03.2006 intimata a recalculat drepturile de pensie ale contestatoarei în baza OUG 4/2005, iar împotriva acestei decizii s-a formulat contestație și în dosarul în care s-a judecat această contestație instanța a dispus efectuarea unei expertize care să verifice corectitudinea drepturilor de pensie sub aspectul punerii în aplicare a sentințelor civile nr.4355/2003 și 343/2005 și verificarea punctajului mediu anual.
Instanța de fond a reținut în acest dosar varianta raportului de expertiză în care punctajul mediu anual a fost calculat începând cu 1.04.2003 ca și când pensia contestatoarei a fost stabilită pentru prima dată în temeiul Legii 19/2000, deci punctajul a fost calculat per total în baza art.76 și următoarele, drepturile recalculate acordându-se cu luna următoare formulării cererii conform art. 95 din aceeași lege.
În acest dosar nr.24023/2006 a fost admisă contestația și prin sentința 908/25.09.2007 s-a anulat decizia nr. -/31.03.2006, intimata fiind obligată să emită o nouă decizie de pensie în care să recalculeze drepturile începând cu 1.04.2003 în baza unui punctaj mediu anual de 2,50997
Prin decizia nr. -/22.05.2008 contestatoarei i-a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă și muncă depusă în baza sentinței civile nr.908/25.11.2007 pronunțată în dosarul nr-, începând cu 1.04.2003 reținându-se un punctaj mediu anual de 2, 50997 puncte.
Tribunalul a reținut că intimata nu a dat curs cererii de recalculare, formulate de către contestatoare la 2.12.2006 prin care acesta a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în considerarea a veniturilor suplimentare realizate de către aceasta în perioada 17.09.1963-01.09.1993 menționate în adeverința nr.57/15.02.2006 emisă de SA, pentru care s-au reținut și virat în totalitate CAS, încălcând astfel principiul contributivității prev. de art.2 lit.e și art. 155 din Legea nr. 19/2000.
Având în vedere că art.78 din Legea nr. 19/2000 stipulează că: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în
fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza decalcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică." și reținând refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale, Tribunalul a admis acțiunea, a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei prin valorificarea mențiunilor din adeverința nr.57/15.02.2006 emisă de SA,începând cu 1.01.2007, recalculare ce urmează să se facă evident prin emiterea unei noi decizii.
Pentru că instanța a stabilit ca recalcularea cu includerea veniturilor arătate mai sus să se facă retroactiv începând cu 1.01.2007, intimata a calculat și diferențele de pensie cuvenite contestatoarei cu această dată.
Instanța a respins ca neîntemeiata cauza sub aspectul punerii în aplicare a sentinței nr.908/25.11.2007 deoarece intimata s-a conformat dispozitivului acesteia și a reținut un punctaj mediu anual per total începând cu 1.04.2003 de 2,50997 și sub aspectul recalculării cu valorificarea adeverinței nr.57/15.02.2006 începând cu 1.04.2003, deoarece cererea de recalculare s-a formulat la 2.12.2006, făcând aplicarea art.95 din Legea 19/2000, astfel că pensia recalculată se cuvenea începând cu întâi a lunii următoare,depunerii cererii, contestatoarei neputându-i-se aplica nici prevederile OUG 4/2005, deoarece recalcularea în baza acestui act normativ se face doar pentru pensionarii care au avut punctajul mediu anual calculat conform art. 180 din Legea 19/2000 ceea ce nu este valabil în cazul contestatoarei care beneficiază de punctaj conform art. 76-78 din aceeași lege începând cu 1.04.2003 conform sentințelor civile arătate mai sus.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal a formulat recurs motivat intimata Casa de Pensii a Municipiului B, care, întemeindu-se pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 și art. 3041Cod pr.civilă, a criticat sentința ca netemeinică și nelegală, arătând că la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, se prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale.".
Recurenta susține că această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Recurenta invocă prevederile art. 164 din Legea nr. 19/2000, care prevăd că " la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul căla determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Recurenta precizează că din cele menționate anterior rezultă faptul că la determinarea punctajelor anuale,este imperios necesar să se valorifice pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Mai precizează recurenta că veniturile suplimentare, obținute de reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare reglementată de legislația vigoare la acea dată, în speță art.12, din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 ce definește retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și rile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de ă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, le ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art. 164, alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Tocmai de aceea, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie. De aceea orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Mai mult, textul OUG nr. 4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la OUG Nr. 4/2005.
Recurenta învederează că nu pot fi reținute hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul de admitere a cererii, întrucât nu au relevanță juridică în cauză, deoarece în sistemul de drept român precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, pentru că așa cum a reliefat și literatura de specialitate, organele judecătorești aplică legea, u creează legea
Recurenta contestatoare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au administrat probe noi în faza recursului.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, și din oficiu, potrivit dispoz. art. 3041Cod pr.civilă, Curtea apreciază ca nefondate recursurile formulate pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 și 2 ale OUG nr. 4/2005 pensiile stabilite în sistemul public potrivti legislației anterioare Legii nr. 19/2000 se recalculează potrivt metodologiei prevăzute de acest act normativ prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
În cauză, prin decizia nr.-/22.05.2008, recurentei contestatoare i-a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă și muncă depusă deschisă începând cu 01.09.1993, în baza Legii nr. 3/1977, în conformitate cu sentința civilă nr. 908/25.09.2007 a Tribunalului București -Secția a VIII-a prin care intimata fusese obligată să emită o nouă decizie de pensie prin care să recalculeze începând cu 01.04.2003 drepturile de pensie în temeiul art. 76 și urm. din Legea nr. 19/2000.
Prin urmare, instanța fondului a făcut o corectă aplicare și interpretare logică și sistematică a dispozițiilor art. 1 și 2 din OUG nr.4/2005, și a celor prevăzute de disp. art 95 din Legea nr.19/2000 reținând că recalcularea drepturilor de pensie ale recurentei s-a făcut începînd cu data de 01.04.2003 în temeiul art. 76 și urm. din Legea nr. 19/2000;în raport deaceste împrejurări,la luarea în considerare a mențiunilor adeverinței nr. 57/15.02.2006 emise de SC SA, de către intimată urmează a fi avute în vedere la recalculare, dispozițiile art. 95 din Legea nr. 19/2000, în raport de care stabilirea drepturilor recalculate se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de recalculare iar nu retroactiv potrivit art. 7 al.3 al OUG nr.4/2005, susținerile recurentei contestatoare formulate prin motivele de recurs urmând a fi respinse ca nefondate.
Trecând la examinarea recursului formulat de recurenta intimată Curtea reține că adeverința nr. 57/15.02.2006 emisă de SC SA, atestă împrejurarea că intimata a realizat venituri suplimentare care au fost incluse în baza de calcul pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale conform dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972, art.23 al.1 lit.a din Legea nr.19/2000 și art.19 lit.a,b,e,h din Ordinul nr.340/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 164 alin 1 din Legea nr. 19/2000 la determinarea punctajelor anuale,până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă iar potrivit alin 3 al aceluiași act normativ la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare;în raport de aceste dispoziții în mod corect instanța fondului luat în considerare adeverința menționată ce atesta împrejurarea că intimata a realizat venituri suplimentare în perioada 1963-1993 deci anterior intrării în vigoare a legii,adeverința aflată la dosarul primei instanțe cuprinzând,contrar susținerilor recurentei pârâte, mențiunile obligatorii privind denumirea unității, veniturile realizate,perioada realizării acestora.
Aceste venituri suplimentare ce cuprind și salariile obținute ca urmare a muncii în acord global au fost evidențiate în adeverințe eliberate de angajator conform dispozițiilor art.160 al.5, art.161 al.2 din Legea nr.19/2000 și art.40 Cap.VIII din Ordinul nr.340/2001, astfel că în mod corect prima instanță le-a avut în vedere dând eficiență principiului contributivității prevăzut de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, în raport de care se impune ca toate veniturile obținute de contestatoare și pentru care s-au calculat și achitat contribuția de asigurări sociale să fie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie.
Numai în aceste condiții sunt respectate și principiile solidarității sociale și cel al obligativității reglementate de dispozițiile art.2 lit.c și d ce impun ca asigurații ce au contribuit la sistemul public de asigurări sociale să beneficieze de drepturile de asigurări sociale corelative.
Nefiind luate în considerare de către recurenta Casa de Pensii a Municipiului B la calculul drepturilor de pensie cuvenite intimatei, aceste venituri au determinat diminuarea nejustificată a acestor drepturi și încălcarea dispozițiilor art.2 din legea nr.19/2000, neputând fi primite susținerile recurentei referitoare la greșita luare în considerare a adeverințelor ce suplinesc omisiunile din carnetul de muncă al intimatei.
Dispozițiile de principiu instituite de actul normativ cu forță juridică superioară care este art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, sunt aplicabile cu prioritate în raport de dispozițiile OUG nr.4/2005, nefiind acceptabilă situația în care la determinarea cuantumului drepturilor de asigurări sociale să nu se ia în considerare sumele reprezentând venituri suplimentare ce au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, cu atât mai mult cu cât aceste venituri realizate de intimată ca urmare a muncii în acord au avut un caracter de continuitate evident.
Mai mult, prin decizia Curții Constituționale nr. 736/24.10.2006 s-a statuat că pct. VI din Anexa OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public este conform cu legea fundamentală, deoarece dispozițiile menționate ale OUG nr. 4/2005 nu modifică cu caracter retroactiv legislația anterioară, iar verificarea împrejurărilor dacă veniturilor obținute de asigurat au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și dacă s-au încasat CAS-uri pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual constituie probleme de aplicare a legii și de fapt în cazuri concrete, individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești; în consecință, contrar susținerilor recurentei, în mod legal a apreciat instanța fondului că prin neluarea în considerare a veniturilor menționate în adeverințele susmenționate s-au diminuat drepturile de pensie cuvenite intimatei și sub acest aspect criticile recurentei fiind nefondate.
În fine sunt nefondate și susținerile recurentei referitoare la reținerea de către instanța fondului a relevanței unor hotărâri judecătorești pronunțate în spețe similare întrucât prima instanță, și-a întemeiat soluția pe interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale,menționate mai sus iar nu pe argumentul de practică judiciară după cum fără temei se susține prin motivele de recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea în baza art. 312 cod pr.civilă va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI și de recurenta-reclamantă împotriva sentinței civile nr.6637 din 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.20162/3/AS/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 03.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2.ex.21.04.2009
jud.fond:
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Comșa Carmen Georgiana
