Recalculare pensii. Decizia 2168/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2168/R/2008
Ședința publică din 5 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 3: Lucia
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N împotriva sentinței civile nr. 396/F din 30 iunie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul --, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 7 octombrie 2008, prin registratura instanței, reclamantul intimat - a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursurilor ca neîntemeiate și judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri.
De asemenea, se constată că, atât pârâtul recurent Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, cât și pârâta Casa Județeană de Pensii B-N prin memoriile de recurs au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.proc.civ.
Curtea constată ambele recursuri în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA:
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 396/F/2008 din data de 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor, excepție invocată de acest pârât, s-a admis, ca fiind întemeiată, cererea formulată de reclamantul - -, pârâților Casa Județeană de Pensii B N și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință: a fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii B N să recalculeze pensia de serviciu stabilită prin Decizia nr. 93458/12.11.2004, prin luarea în calcul și a veniturilor ce reprezintă sporul de vechime, menționate în adresa nr. nr. 114/IX/1/25.01.2008, a fost obligată pârâta Casa Județeană de pensii B N să actualizeze pensia cuvenită pentru anii 2005, 2006 și 2007, conform veniturilor menționate în adresa 114/IX/1/25.01.2008, a fost obligată pârâta Casa Județeană de pensii B N să plătească reclamantului diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată în perioada 12.11.2004-31.12.2007, actualizată la data plății efective în funcție de indicele de inflației, totodată fiind obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor anterior datorate.
Pentru a pronunța această sentință prim instanță a reținut că, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare ( 30 dosar fond ) a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, și pe fond a solicitat respingerea acțiunii față de acest pârât motivat de faptul că între reclamant și Ministerul Economiei și Finanțelor nu a existat raporturi juridice care să determine obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la plata sumelor solicitate, raporturi existând doar între reclamant în calitate de pensionar și Casa Județeană de Pensii.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, pusă în discuție în ședința publică din 30 iunie 2008 potrivit preambulului prezentei sentințe, tribunalul a respins-o ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat, pe calea acțiunii oblice, obligarea Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce către Casa Județeană de pensii sumele necesare plății diferenței dintre pensia pretinsă de reclamant ca fiind cea corectă și pensia încasată.
În consecință nu este necesară existența unor raporturi directe între reclamant și pârât ci raporturile trebuie să existe între Casa de Pensii și Ministerul Economiei și Finanțelor, raporturi care există, Ministerul Economiei și Finanțelor fiind acela care alocă sumele pentru plata pensiei de serviciu a reclamantului, fiind răspunzător de formarea bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, bugete din care se achită drepturile cuvenite reclamantului în calitate de beneficiar al pensiei de serviciu, conform art. 85 din Legea nr. 303/2004 republicată.
Astfel, potrivit art. 3 alin. 1 litera A, pct. 2 din nr.HG 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerul Economiei și Finanțelor, acesta elaborează proiectul bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, a legii bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, raportul asupra proiectului bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat al și bugetului asigurărilor sociale de stat iar, potrivit art. 22 din Legea nr. 388/2007 privind bugetul de stat pentru anul 2008, Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie să acopere cheltuielile privind despăgubirile stabilite ca fiind datorate în nume propriu sau în reprezentarea interesului statului pe baza hotărârii definitive ale instanțelor judecătorești, din sumele prevăzute cu această destinație în bugetul de stat pe anul 2008.
Reclamantul a avut calitatea de procuror iar, începând cu data de 01.11.2004, Decizia nr. 93458/12.11.2004, i s-a stabilit pensie de serviciu, cuantumul pensiei de serviciu fiindu-i determinat, conform art. 81 din Legea nr. 303/2004, în forma în vigoare la acea dată, respectiv de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, veniturile brute avute în vedere fiind cele care figurau în statele de plată ca fiind plătite de angajator, așa cum acestea au fost reflectate în statele de plată.
De asemenea și actualizările ulterioare, din anii 2005, 2006 și 2007 s-au realizat în funcție de veniturile efectiv încasate de un procuror cu același grad ca și al reclamantului, aflat în funcție, reflectate în statele de plată.
Însă, în mod nelegal, ca urmare a unei interpretări eronate a dispozițiilor art. 33 alin. 1 din Legea nr. 50/1996 așa cum a fost modificată de nr.OG 83/2000, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița N nu a achitat sporul de vechime cuvenit reclamantului și celorlalți procurori, în perioada octombrie 2000- 12 martie 2007, când a intrat în vigoare Legea nr. 45/2007.
Ca urmare a refuzului angajatorului de a le achita procurorilor drepturile ce reprezintă sporul de vechime aceștia ( printre care și reclamantul ) au acționat în judecată Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița N pentru a plăti pentru toată perioada retroactivă și până la 12 martie 2007 drepturile bănești ce reprezintă sporul de vechime și, prin sentința civilă nr. 638/F/27.06.2007 a Tribunalului Bistrița N, irevocabilă prin Decizia nr. 2127/R/23.10.2007 a Curții de Apel Cluj, a fost obligat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița N să plătească reclamantului suma cuvenită cu titlu de spor de vechime și neacordată pentru perioada 12 martie 2004 - 31.10.2004 ( 164 ) iar pentru procurorii aflați în funcție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița Na fost obligat să le plătească sporul de vechime până la 12 martie 2007.
Prin Decizia nr. XXXVI/07.05.2007 pronunțată de J s-a statuat că art. 33 alin 1 din Legea nr. 50/1996 care reglementa sporul de vechime pentru magistrați ( procurori și judecători ) nu a fost abrogat și că judecătorii și procurorii beneficiau de sporul de vechime.
În consecință susținerile Casei Județene de Pensii în sensul că suma ce reprezintă sporul de vechime nu constituie un drept prevăzut de lege și nu se ia în calcul la determinarea cuantumului pensiei de serviciu nu sunt întemeiate.
Așa fiind la stabilirea cuantumului pensiei de serviciu Casa Județeană de pensii trebuia să aibă în vedere veniturile reale cuvenite în luna anterioară pensionării și nu doar cele efectiv calculate în acea lună de angajator, menționate în statele de plată, care nu includ și sporul de vechime cuvenit reclamantului dar care a fost achitat ulterior ( în anul 2007).
Veniturile reale, din luna anterioară pensionării, care includ și sporul de vechime cuvenit, sunt reflectate în adresa nr. 114/IX/I, emisă la 25.01.2008, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița N (19 dosar fond).
În consecință pensia de serviciu stabilită la data pensionării fiind determinată în funcție de un venit brut mai mic decât cel real cuvenit reclamantului, este și ea mai mică decât cea cuvenită, astfel că se impune recalcularea ei în funcție de venitul brut care cuprinde și sporul de vechime.
Ulterior pensionării, potrivit art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, Casa Județeană de Pensii a actualizat pensia de serviciu a reclamantului pentru anii 2005, 2006 și 2007 în funcție de veniturile brute ale magistraților în activitate, venituri care nici ele nu includeau sporul de vechime cuvenit acestora și care a fost achitat ulterior ( în anul 2007 ) pentru tot anul 2005 și tot anul 2006.
Așa fiind actualizările pensiei reclamantului s-au efectuat în funcție de venituri mai mici decât cele corecte și prin urmare și pensia rezultată pentru acesta a fost mai mică decât cea cuvenită.
Prin urmare s-a impus ca pârâta să actualizeze corect pensia reclamantului pentru anii 2005, 2006 și 2007, conform veniturilor menționate în adresa nr. 114/IX/I/25.11.2008.
Totodată pârâta Casa Județeană de Pensii a fost obligată să plătească reclamantului diferența dintre pensia cuvenită ca urmare a recalculării pensiei inițiale și a actualizării ei în funcție de veniturile ce cuprind și sporul de vechime și pensia încasată în perioada 01.11.2004-31.12.2007, urmând ca suma să fie actualizată în funcție de rata inflației, pentru a se realiza o despăgubire integrală a reclamantului ca urmare a plății cu întârziere a pensiei cuvenite.
În consecință acțiunea reclamantei față de pârâta Casa Județeană de pensii BNa fost admisă ca fiind întemeiată.
Urmare a admiterii acțiunii față de pârâta Casa Județeană de pensii B N, a fost admisă acțiunea și față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, care a fost obligat să aloce fondurile necesare efectuării plății sumelor datorate reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B N în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărâri atacate, în sensul respingerii acțiunii contestatorului față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuala pasivă în cauză întrucât între contestator și Ministerul Economiei și Finanțelor nu exista raporturi juridice, astfel că acesta să fie îndreptățit să formuleze cererea direct împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor.
Plata drepturilor solicitate, fiind în sarcina Casei Județene de Pensii B N, respectiv din bugetul asigurărilor sociale de stat, orice culpă putând fi reținută doar în sarcina acesteia.
În domeniul finanțelor publice Ministerul Economiei și Finanțelor are potrivit art. 3, alin. 1, lit. A, pct. 9 din nr.HG 386/2007 atribuția de a elabora proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, al legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și proiectul legii de rectificare a acestuia. Conform art. 11, alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este elaborat anual pe baza propunerilor ordonatorului principal de credite, fiind supus spre aprobare Parlamentului.
În drept s-a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 403/F/2008 în termenul legal de pârâta Casa Județeană de pensii B N, a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul de a respinge contestația și de a menține ca temeinică și legal emisă Decizia nr. 93458/12.11.2004 privind acordarea pensiei de serviciu, iar conform prevederilor art. 242 din pr.civ. s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa pârâtei.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, întrucât sporul de vechime nu a fost reglementat de legislația în domeniul salarizării magistraților ca fiind un drept salarial care se cuvine acestei categorii profesionale, el a fost instituit printr-o hotărâre judecătoreasca. Sentința civilă în cauza nu modifică actul normativ cu privire la salarizarea magistraților, în sensul acordării tuturor magistraților aflați în activitate în perioada 2005 - 2006 sporului de vechime.
Potrivit Legii nr. 567/2004, modificata de Legea nr. 17/2006, pensiile de serviciu se actualizau la începutul fiecărui an calendaristic, nr.OUG 100/2007 a modificat Legea nr. 567/2004 astfel că actualizarea, potrivit noilor prevederi, s-a efectuat ori de câte ori se majorează salariul brut lunar al personalului auxiliar aflat în activitate.
OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a prevăzut modificarea salariilor cu data de 1 ianuarie, 1 aprilie și 1 octombrie 2007.
După data de 8 octombrie 2007, data intrării în vigoare a nr.OUG 100/2007, salariile de baza ale personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu au fost modificate.
Întrucât nr.OUG 100/2007 nu putea avea caracter retroactiv, nu exista temei legal pentru actualizarea cu data de 1 octombrie 2007 pensiilor de serviciu a personalului auxiliar de specialitate, după cum instanța de fond în mod greșit a reținut.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursurilor ca fiind neîntemeiate, hotărârea atacată fiind netemeinică și nelegală.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel apreciază că recursurile sunt nefondate, urmând să le respingă pentru următoarele considerente:
Referitor la recursul promovat de Ministerul Economiei și Finanțelor se reține că în conformitate cu rt. 85 alin.(1) din Legea 303/2004 "partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 831și art. 84 alin. (3), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat".
rt. 19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție
În consecință, pentru ca drepturile reclamantului să poată fi valorificate, în raport cu pârâta Casa Județeană de Pensii BNp entru partea din pensia de serviciu care depășește pensia din sistemul public este necesar ca recurentului să îi fie opozabilă hotărârea și astfel să aloce fondurile necesare realizării creanței reclamantului, aceasta fiind de fapt singura modalitate de a valorifica un drept de creanță care se suportă din bugetul de stat.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că în mod legal și temeinic prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului, în condițiile în care există identitate între acesta și persoana obligată să asigure fondurile necesare plății drepturilor din pensia de serviciu care depășește pensia din sistemul public.
Drept urmare, întrucât hotărârea primei instanțe a fost pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale menționate anterior, se apreciază că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă invocat de recurent nu este incident în cauză.
Referitor la recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B N se reține că prin Decizia nr. XXXVI/07.05.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționând un recurs în interesul legii, a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă că dispozițiile art.33 alin.1 din Legea nr.50/1996 în raport cu prevederile art.1 pct.33 din nr.OG83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 și art.6 alin.1 din OUG nr.160/2000 se interpretează în sensul că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați beneficiau și de sporul de vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.
În consecință, orice susțineri contrarii ale recurentei referitoare la acordarea sporului de vechime urmează să fie înlăturate de instanța de recurs, care apreciază la fel ca și prima instanță că prin hotărârile judecătorești nu s-a reglementat sporul de vechime pentru magistrați, angajatorii fiind obligați să achite acest spor în temeiul art.33 din Legea 50/1996.
De asemenea, în condițiile în care prin entința civilă nr. 638/F/27.06.2007 a Tribunalului Bistrița N, irevocabilă prin Decizia nr. 2127/R/23.10.2007 a Curții de Apel Cluj, s-a stabilit că pentru perioada 12.03.2004-12.03.2007 reclamantul avea dreptul la plata sporului de vechime, acest spor trebuie avut în vedere și la actualizarea pensiei de serviciu, în caz contrar efectele hotărârii judecătorești de acordare a acelui spor nu ar fi depline, ci doar parțiale, deoarece s-ar recunoaște doar dreptul la plata acelui spor, iar nu și celelalte beneficii care rezultă din plata acelui spor, cum este în speță dreptul de a beneficia de o pensie corespunzătoare.
Curtea apreciază că nu se poate imputa reclamantului că angajatorul nu a plătit la timp aceste drepturi. Dacă sporul de vechime ar fi fost acordat magistraților pentru perioada pentru care solicită recurentul actualizarea pensiei sale de serviciu, acesta ar fi beneficiat la stabilirea pensiei sale și de acest spor. Mai mult, pentru aceste drepturi salariale restante s-a plătit contribuția la asigurări sociale conform art. 23 alin. (1) li. a) din Legea 19/2000.
Art. 20 din HG.1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor <LLNK 12004 303 11 201 0 18>Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicata, si ale <LLNK 11992 47 11 211 0 17>Legii nr. 47/1992 privind organizarea si funcționarea Curții Constituționale, republicata, referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului in vârsta de pana la 2 ani, prevede că "ăspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine instituției care eliberează adeverința-tip".
În condițiile în care reclamantului i s-a emis în baza sentinței menționate anterior de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița N Adeverința nr. 114/IX/25.01.2008 (filele 8-9 dosar fond), recurenta avea obligația să emită decizia de actualizare a pensiei conform veniturilor menționate în adeverință.
Pentru aceste considerente, reținând că prima instanță a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041, 304 pct. 9 și 312 alin. (1) Cod procedură civilă se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Casa Județeană de pensii B N și Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 396 din 30 iunie 2008 Tribunalului Bistrița N pronunțată în dosar nr-, care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursurile declarate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Casa Județeană de pensii BNî mpotriva sentinței civile nr. 396 din 30 iunie 2008 Tribunalului Bistrița N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 05 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
RED.
DACT.
2EX./03.12.2008.
JUD.FOND.,.
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Ioan Daniel Chiș, Lucia
