Recalculare pensii. Decizia 217/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6110/2009)
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.217R
Ședința publică din data de 15.01.2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Opriș Daniela Elena
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții, și, împotriva sentinței civile nr.2549 din data de 25.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.35376/3/AS/2007, în contradictoriu cu CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE, CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, având ca obiect "recalculare pensie - actualizare pensie de serviciu".
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții prin mandatar, cu procură la filele 6-8 dosar fond, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la identificarea mandatarului, care se legitimează cu seria - nr.-.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Recurenții, și, prin mandatar solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Depun la dosar concluzii scrise și practică judiciară.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2549 din data de 25.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.35376/3/AS/2007, a fost dmisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale,
A fost respinsă cererea formulată de contestatorii, și, împotriva intimatei Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și,
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de contestatori în contradictoriu cu intimații Casa de Pensii a Municipiului B, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, că față de această intimată nu s-a formulat nicio pretenție concretă de către contestatori. Această intimată a comunicat adeverința tip emisă de Parchetul Curții de APEL BUCUREȘTI, pe baza căreia s-a emis decizia contestată.
Mai mult, acești intimata CNPAS nu are nicio atribuție legată de emiterea deciziei de pensie, care să justifice prezența ei în cauza dedusă judecății.
Conform art.18 din Normele aprobate prin HG nr.1275/2005, în aplicarea prevederilor art.85 alin.2 și 3 din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabilește următoarea procedură: Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Departamentului Național Anticorupție și Ministerului Justiției listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată în luna decembrie a fiecărui an; Ministerul Justiției este obligat să înainteze adeverințele tip completate de ultima unitate angajatoare, cu excepția cazului când această obligație revine Consiliului Superior al Magistraturii, înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție sau Departamentului Național Anticorupție. Aceste instituții transmit adeverințele nominale, întocmite conform anexelor nr.4-6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare. Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.
Cum intimata Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute de normele juridice în sarcina sa, iar prezenta cauză nu are ca obiect încălcarea sau îndeplinirea acestor obligații, tribunalul constată că lipsește identitatea între calitatea de intimat și calitatea de debitor al obligației de emitere a adeverinței tip sau de emitere a unei decizii corecte de actualizare a pensiei de serviciu a defunctului antecesor al contestatorilor, astfel că s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și s-a respins acțiunea introdusă în contradictoriu cu această intimată, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a arătat că, prin decizia de pensie nr.-/23.08.2007, emisă de intimata Casa de Pensii a Municipiului B - Casa Locală de Pensii Sector 1, începând cu data de 1.01.2007, s-au actualizat drepturile de pensie de serviciu cuvenite magistratului pensionar, stabilindu-se o pensie de serviciu de 6126 lei.
Din certificatul de moștenitor nr.73/2007, emis de BNP - Notari Asociați, rezultă că la data de 2.06.2007 a avut loc decesul magistratului pensionar, moștenitorii acestuia fiind contestatorii, și, în calitate de frați și nepot de frate, astfel că aceștia sunt îndrituiți la promovarea prezentei acțiuni.
S-a constatat că, din adeverința tip nr.362/VI/2007 din 12.02.2007 întocmită de intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, rezultă că baza de calcul a constat într-un venit brut de 6361 lei. În venitul brut a fost inclus și un procent de majorare a indemnizație de încadrare brută lunară de 20% pentru perioada 1.01.2006-31.03.2006 și un procent de 30% pentru perioada 1.04.2006-31.12.2006, reprezentând majorare a indemnizației stabilite potrivit art.3 alin.1 din OUG nr.27/2006, calculată în procente la indemnizația de încadrare brută lunară, așa cum rezultă din adresa emisă de intimatul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURT Ea de Casație și Justiție. În plus în venitul brut s-a mai reținut un spor de 15% pentru condiții deosebite de muncă.
S-a considerat că, din adresa emisă de intimatul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURT Ea de Casație și Justiție rezultă cu evidență că la actualizarea drepturilor de pensie ale magistratului pensionar nu s-a avut în vedere vreun spor pentru vechimea în munca, iar media veniturilor brute a fost stabilită și pe baza veniturilor realizate de un magistrat în activitate în perioada 1.01.2006-31.03.2006, când în vigoare era OUG nr.177/2002 în temeiul căreia s-a făcut salarizarea magistraților în acest interval de timp.
Din aceeași adresă rezultă că în perioada 1.04.2006-31.12.2006 s-au avut în vedere veniturile brute cuvenite magistraților în activitate aflați într-o situație identică celei a magistratului la data pensionării.
Contestatorii apreciază că actualizarea drepturilor de pensie ale autorului lor trebuia să se facă la data de 1.04.2006 și doar pe baza dispozițiilor OUG nr.27/2006. În plus, aceștia consideră că pe lângă majorarea aferentă vechimii în magistratură trebuia să se acorde și un spor pentru vechimea în muncă.
S-a apreciat că, după data de 27.09.2004, actualizarea pensiei de serviciu a magistraților s-a făcut în temeiul art.83 alin.2 și 3 raportat la art.86 din Legea nr.303/2004, forma inițială, potrivit căruia pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează în raport cu nivelul indemnizației brute a magistraților în activitate.
Ulterior, art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, republicată, a stabilit că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art.84 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni ale judecătorilor și procurorilor în activitate.
Prin urmare, în mod corect actualizarea s-a făcut cu începere de la data de 1.01.2007, susținerile contestatorilor fiind fără temei legal. Dimpotrivă norma cadru din art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, republicată, impune o concluzie contrară celei susținute de contestatori.
S-a mai arătat că, OUG nr.27/2006 reglementează salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, nicidecum actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților și personalului asimilat.
Și după intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, norma cadru privind actualizarea pensiilor de serviciu a rămas cea din Legea nr.303/2004, republicată. Or atâta timp cât pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor prevăzute la art.84 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni ale judecătorilor și procurorilor în activitate, iar actualizarea anterioară s-a făcut la data de 1.01.2006, următoarea actualizare în mod corect s-a făcut începând cu data de 1.01.2007.
Noțiunea de actualizare anuală are sensul de recalculare ce se produce o dată pe an și este normal ca actualizarea să fie făcută la începutul fiecărui an, ca un beneficiu acordat magistratului pensionar. Ar fi absurd ca actualizarea să se facă la alt moment, deoarece pensionarul ar putea fi an de an prejudiciat atât în raport de data acordării drepturilor, cât și prin baza de calcul ce ar putea fi aleasă arbitrar de instituția abilitată cu actualizarea pensiilor. Prin urmare, este nefondată susținerea contestatorilor că actualizarea trebuia făcută la data de 1.04.2006 când a intrat în vigoare OUG nr.26/2007. A accepta această interpretare a contestatorilor înseamnă a adăuga la norma legală, care nu este nicidecum încălcată de HG nr.1275/2005 ci aplicată corect în spiritul și litera ei.
În final, tribunalul a reținut că, doar în prezent, dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, republicată, modificate de OUG nr.100/2007, prevăd că actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților nu se mai face anual, ci ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, însă decesul autorului contestatorilor face lipsită de relevanță noua reglementare.
Cu privire la baza de calcul în funcție de care se actualizează pensiile magistraților începând cu data de 1.01.2007, tribunalul a reiterat că aceasta se face în funcție de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni ale judecătorilor și procurorilor în activitate, respectiv media veniturilor în perioada 1.01.2006-31.12.2006.
Potrivit art.3 și 4 din OUG nr.177/2002, în vigoare în perioada 1.01.2006-31.03.2006, magistrații au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație de încadrare brută lunară, stabilită pe funcții, în raport cu nivelul instanțelor și parchetelor și cu vechimea în magistratură.
de multiplicare pe baza cărora se stabilește indemnizația de încadrare brută lunară a magistraților sunt prevăzuți la cap. A al anexei nr.1.
Magistrații (inclusiv personalul asimilat) beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție sau de personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art.3 alin.2, calculată în procente la indemnizația brută, după cum urmează: de la 5 la 10 ani - 5%; de la 10 la 15 ani -10%; de la 15 la 20 de ani -15%; - peste 20 de ani - 20%.
Indemnizația majorată potrivit alin. 1 se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea efectivă în funcțiile prevăzute la alin.1 și constituie indemnizația de încadrare brută lunară.
Art.30 din ordonanța de urgență de mai sus, arată că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, la instanțele judecătorești și parchete, se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Față de normele juridice mai sus enunțate, tribunalul reține că în perioada 1.01.2006-31.03.2006, venitul brut al magistraților în activitate, cu aceeași vechime în magistratură și același grad profesional ca al defunctului autor al contestatorilor, cuprindea, pe lângă indemnizația determinată prin înmulțirea coeficientului de multiplicare (corespunzător gradului profesional) cu valoarea de referință sectorială, un spor la indemnizația brută lunară, în raport cu vechimea efectivă în funcția de magistrat sau personal asimilat (spor numit adaus până la data intrării în vigoare a OUG nr.177/2002, când a devenit majorare) și un spor de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase.
S-a avut în vedere că, sporul de vechime reglementat de Legea nr.50/1996 a fost abrogat de OG nr.83/2000, astfel că magistrații în activitate nu au mai beneficiat de el și drept urmare, în perioada 1.10.2004-31.03.2006, nu putea fi luat în considerare nici la actualizarea pensiei de serviciu a magistraților.
Față de faptul că în perioada 1.01.2006-31.03.2006 nu s-a plătit niciunui magistrat în activitate vreun spor pentru vechimea în muncă, tribunalul apreciază că după data de 1.01.2007, în temeiul Legii nr.303/2004 nu se impunea actualizarea pensiei de serviciu a reclamanților cu luarea în considerare a vreunui spor de vechime.
S-a precizat că nici după intrarea în vigoare a OUG nr.27/2006, la data de 1.04.2006, nu s-a reglementat sporul de vechime în muncă.
Prin Legea nr.45/6.3.2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006, sporul de vechime în muncă s-a recunoscut pentru toți magistrații, începând cu data de 12.03.2007. Totuși, luarea în considerare a acestui spor nu se putea face decât la actualizarea anuală din 2008 pensiilor magistraților impusă de art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, republicată, ultima actualizare având loc la începutul anului 2007.
În aceste condiții, nici în perioada 1.04.2006-31.12.2006, sporul de vechime nu pot fi luate în considerare la actualizarea pensiei.
Este adevărat că o mare parte din magistrații în activitate au promovat acțiuni în justiție pentru repararea pagubelor ce li s-au cauzat prin acordarea discriminatorie a sporului de vechime în muncă. Hotărârile de admitere a acestor acțiuni au însă efecte relative, ce nu se pot extinde și la alte persoane decât părțile în proces.
Contestatorii nu pot solicita ca aceste hotărâri să fie luate în considerare la recalcularea drepturilor de pensie ale autorului lor, întrucât, pe de o parte, acesta avea calitate de terț, iar pe de altă parte sumele primite de magistrații în activitate nu au fost cu titlu de spor, ci cu titlu de despăgubire pentru acoperirea unui prejudiciu cauzat printr-un fapt discriminatoriu ilicit.
Tribunalul a mai reținut că în mod nejustificat nu se face trimitere decât la hotărâri prin care sporul de vechime s-a recunoscut doar pentru reclamanții în procesele respective, nu și pentru alți magistrații. Nu se prezintă acele cauze, în care, prin hotărâri irevocabile, s-au respins cererile unor magistrați în activitate de recunoaștere a sporului de vechime în muncă. Tocmai existența acestor soluții contradictorii au dus la promovarea recursului în interesul legii pentru interpretarea și aplicarea unitară a legii cu privire la acordarea sau nu a sporului de vechime în muncă.
Decizia dată în recursul în interesul legii nu constituie izvor de drept, care automat să ducă la plata de despăgubiri pentru magistrații în activitate, astfel că, în lipsa unei plății de bunăvoie, trebuie să se promoveze o acțiune în despăgubiri pentru obținerea unui titlu executoriu.
În aceste condiții, tribunalul a considerat că în mod eronat se invocă practica judiciară în susținerea cererii de recalculare a drepturilor de pensie cu luarea în considerare a sporului de vechime în muncă. Câtă vreme acest spor nu s-a recunoscut de legiuitor nici pentru magistrații în activitate, nu se impune luarea lui în considerare la reactualizarea pensiei.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, în termenul legal, contestatorii, și, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenții au reiterat aplicabilitatea dispozițiilor art.40 al OUG nr.27/6.04.2006 și art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, susținând că rin p. art.18 al 2 din Normele Metodologice de aplicare a acestei legi se prevede ca "actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an în raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de un judecător sau procuror in activitate".
S-a mai arătat, de asemenea, că nici în art.85 al 2 din Legea nr.303/2004 republicata și nici în art.18 al 2 din Normele Metodologice de aplicare a acestei legi nu se arata data de la care încep sa curgă ultimele 12 luni pentru stabilirea mediei veniturilor brute realizate de un judecător sau procuror in activitate ca baza de calcul pentru actualizarea pensiei de serviciu a judecătorilor si procurorilor pensionari.
În opinia recurenților în lipsa unei prevederi legale privind data de la care încep sa curgă ultimele 12 luni, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa emis adeverința nominala nr.362/VI/1/12.02.2007, comunicata Casei Naționale de Pensii si Alte drepturi de Asigurări Sociale in care a menționat arbitrar ca "Media veniturilor brute realizate de un judecător sau procuror in activitate este de 6361 lei - mai fata de venitul brut lunar - pe baza căreia se actualizează pensia de serviciu a defunctului magistrat pensionar "de la 1 ianuarie 2007".
În raport cu media veniturilor brute comunicate, Casa Locala de Pensii a sectorului 1 B, a actualizat pensia de serviciu a defunctului magistrat la suma de 6043 lei începând cu 1 ianuarie 2007 - care este inferioara fata de cuantumul legal calculat și cuvenit.
S-a mai susținut că prin contestația formulată s-a mai arătat ca actualizarea pensiei de serviciu de la 1 ianuarie 2007 determinat includerea in media veniturilor brute a unor venituri salariale lunare anterioare apariției OUG nr.27/6.04.2006 si neluarea in calcul a sporului de vechime in munca prevăzut de art.41 din Legea nr.45/12.03.2007, pentru toți magistrații, ceea ce a determinat diminuarea mediei veniturilor brute si respectiv a cuantumului pensiei de serviciu actualizata și că după pensionare actualizarea pensiei de serviciu a defunctului magistrat s-a făcut in toate cazurile în raport cu venitul brut lunar majorat al unui judecător sau procuror in activitate, cu plata drepturilor bănești cuvenite de la intrarea in vigoare a actului normativ de majorare salariala care a determinat actualizarea drepturilor de pensie.
S-a mai susținut că de aceasta data însă in mod surprinzător si nejustificat pensia de serviciu nu a mai fost actualizata cu plata drepturilor bănești de la intrarea in vigoare a OUG nr.27/6.04.2007 de majorare salariala a judecătorilor si procurorilor in activitate, ci cu 9 luni mai târziu cu plata drepturilor bănești in anul următor calculate de la 1 ianuarie 2007 ceea ce a provocat o inegalitate vădita prin aplicarea diferențiata a legii in dauna judecătorilor si procurorilor pensionari.
Referindu-se la toate aceste argumente legale, instanța de fond le-a apreciat ca fiind critici neîntemeiate pe care le-a respins și în ceea ce privește întâmpinarea intimatului Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, acesta face o serie de afirmații vădit nefondate, respectiv că nu putem beneficia de actualizarea pensiei de serviciu a defunctului pensionar cu plata drepturilor de la aceeași data de la care beneficiază de venitul salarial majorat magistrații in activitate întrucât "dreptul judecătorilor si procurorilor in activitate la salarii majorate s-a născut si curge de la data intrării in vigoare a OUG nr.27/16.04.2006 - aplicabile de la 1 aprilie 2006 - iar dreptul judecătorilor si procurorilor pensionari la actualizarea pensiei de serviciu in raport cu veniturile salariale brute majorate ale magistraților in activitate "se naște si curge la începutul fiecărui an". Se mai susține că reclamanții nu pot beneficia de actualizarea pensiei de serviciu a defunctului pensionar pe care-l moștenesc in raport cu sporul de vechime in munca acordat judecătorilor si procurorilor in activitate prin Legea nr.45/9.03.07 întrucât" s-ar încălca dispozițiile art.85 al.2 din Legea nr.303/2004 republicata, Legea nr.45/2007 intrând în vigoare la 12.03.2007 actualizarea pensiei de serviciu a defunctului magistrat in raport cu sporul de vechime in munca se poate face numai după data de 12 martie 2008".
Au mai arătat recurenții că aceasta susținere este in afara legii având in vedere ca potrivit art.41al.2 din Legea nr.45/2007,sporul de vechime in munca se plătește de la data de întâi a lunii următoare celei in care s-a împlinit vechimea în munca si se ia in calcul la acordarea, recalcularea si actualizarea pensiilor si altor drepturi de asigurări sociale precum si a oricăror alte drepturi ce se determina pe baza veniturilor salariale".
În cazul defunctului magistrat pensionar vechimea in munca s-a împlinit cu mult înainte de pensionare, sporul de vechime in munca i se cuvine si trebuie acordat de la data de la care i-a fost înlăturat ilicit prin OG nr.83/2000 așa cum s-a constatat de ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - Secțiile Unite-prin Decizia Nr.XXXVI/7.05.2007 care potrivit art.329 al.3 din Codul d e procedura civila " este obligatoriu pentru instanțe".
Au mai arătat recruenții că același pârât - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție susține ca sporul de vechime in munca prevăzut de art.33 din Legea nr.50/96 a fost inclus in " baza de calcul a pensiei de serviciu la data pensionarii -1998- lăsând a se înțelege ca defunctul magistrat nu mai poate beneficia de acest spor la actualizarea pensiei de serviciu.
Aceasta susținere este in totala contradicție cu reglementările legale precum art.22 al 2 din HG nr.263/2005 pentru aplicarea Legii nr.304/2004-in forma inițiala-potrivit cărora "actualizarea pensiei de serviciu se face in raport cu nivelul indemnizației de încadrare bruta lunara a magistraților in activitate si al cuantumului sporurilor avute la stabilirea inițiala a pensiei de serviciu"in care a fost inclus si sporul de vechime in munca.
În art.7 al.3 din HG nr.1275/2005 pentru aplicarea Legii nr.303/2004 republicata se prevede ca " In veniturile brute realizate se includ pe lângă indemnizația de încadrare bruta lunara si sporurile cu caracter permanent sau nepermanent - inclusiv sporul de vechime in munca, care are caracter permanent.
S-a mai susținut că în același sens conform art.85 din Legea nr.303/2004 republicata modificat prin OUG nr.100/8.2007, de serviciu ale judecătorilor si procurorilor precum si pensiile de urmași prevăzute de art.84 se actualizează ori de cate ori se majorează indemnizația de încadrare bruta lunara a unui judecător sau procuror in activitate cu luarea in considerare in procent a sporurilor intrate in baza de calcul, la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime in munca.
Pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție mai susține ca legiuitorul a avut in vedere vechimea in munca la stabilirea coeficienților de multiplicare lăsând a se înțelege ca înlăturarea sporului de vechime in munca a fost înlocuita cu coeficientul de multiplicare si cu majorarea indemnizației de încadrare bruta lunara si astfel drepturile magistraților in activitate si pensionari nu au fost vătămate prin înlăturarea sporului de vechime în munca prin OG nr.83/2000- ceea ce nu corespunde realității.
Se mai arată că, din art.4 al OUG nr.177/2002- rezulta ca magistrații beneficiază de o majorare a indemnizației de încadrare bruta lunara pentru vechime in funcția de judecător sau procuror si nu pentru vechime in munca iar la pct.2 din Nota de la fila 10 din anexa A la OUG nr.177/2002 rezulta ca la stabilirea coeficientului de multiplicare s-a avut in vedere vechimea in magistratura si nu vechimea in munca cum fără temei susține pârâtul.
Vechimea in munca nu poate fi confundata cu vechimea in funcția de judecător sau procuror si nici cu vechimea in magistratura sau cu vechimea in munca juridica si nu poate fi redusa la nivelul nici uneia dintre acestea cum in mod eronat lasă a se înțelege pârâtul.
Din modul de formulare a întâmpinării, rezulta, în opinia recurenților, atitudinea refractara a pârâtului Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție fata de drepturile legale ale magistraților pensionari ceea ce contravine tuturor prevederilor legale aplicabile in cauza cat si Deciziei obligatorii nr.VI/15.- date de ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - Secțiile Unite -.
S-a mai susținut că instanța de fond a preluat in mod simplist toate afirmațiile nefondate ale paratului Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, ceea ce a condus la pronunțarea unei hotărârii nelegale și netemeinice, hotărârea fiind criticată, în principal, sub următoarele aspecte:
1.Instanța de fond "a interpretat greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat natura si înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia" - ceea ce a determinat pronunțarea hotărârii nelegale - art.304 pct.8 pr.civ.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs se susține că in expunerea situației de fapt instanța de fond afirma ca, reclamanții prin acțiune au solicitat anularea deciziei de pensie nr.-/23.08.2008, exprimare din care se înțelege ca se refera la decizia de stabilire a pensiei.
De asemenea, in justificarea excepției privind lipsa calității procesuale pasive, invocate de intimata instanța de fond afirma ca "CNPAS nu are nici o atribuție legala in emiterea deciziei de pensie", astfel că se înțelege de stabilire a pensiei care sa justifice prezenta ei in cauza dedusa judecații.
S-a mai susținut relativ la fondul cauzei Tribunalul a reținut ca prin decizia de pensie, respectiv de stabilire a pensiei nr.-/23.08.2007, începând cu 1.01.2007 "s-au actualizat drepturile de pensie" cuvenite magistratului pensionar stabilindu-se o pensie de serviciu de 6126 lei", iar noțiunea de actualizare anuala a pensiei de serviciu are sensul de recalculare si se produce odată pe an, din formulările enunțate rezultând fără dubiu ca, in toate aceste cazuri, instanța de fond s-a referit fără echivoc la decizia de stabilire a pensiei de serviciu si nu la decizia de actualizare a pensiei de serviciu ceea ce constituie o greșita interpretare a actului juridic dedus judecații.
În opinia recurenților, instanța de fond a analizat nu decizia de actualizare a pensiei de serviciu, ci pe cea de stabilire, trecând apoi la decizia de recalculare si in final la beneficiu anual acordat magistratului pensionar, printr-o convertire succesiva a actului juridic dedus judecații, ceea ce a schimbat natura si înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia pronunțând o hotărâre nelegala.
Pensia de serviciu a defunctului magistrat a fost stabilita conform art.103 al.1 din Legea nr.92/92 in raport cu venitul realizat de pensionar din salariul de baza sporul de stabilitate in magistratura si sporul de vechime in munca, iar de la pensionare si pana in prezent cadrul juridic procedural de actualizare a pensiei de serviciu a magistraților pensionari a fost si este stabilit de lege si de alte acte normative in formulări diferite dar relativ aceleași.
S-a mai susținut că potrivit art.103 al.5 din Legea nr.92/92 pensiile de serviciu ale magistraților pensionari s-au actualizat in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraților in activitate la care s-au adăugat toate sporurile salariale, conform Normelor Tehnice nr.602/MT/1997 completate prin NOTA nr.10/MT/6.01.1998 ale.
Ulterior conform art.83 al.2 din Legea nr.303/2004 in forma inițiala coroborat cu art.22 al.2 din HG nr.263/2005 actualizarea pensiei de serviciu s-a făcut in raport cu nivelul indemnizației de încadrare bruta lunara a magistraților in activitate si a cumulului sporurilor avute la stabilirea inițiala a pensiei de serviciu.
Prin art.85 al.2 din Legea nr.303/2004 republicata combinat cu art.18 al.2 din HG nr.1275/2005 s-a prevăzut ca pensiile de serviciu ale judecătorilor si procurorilor se actualizează anual la începutul fiecărui an in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de un judecător sau procuror in activitate in care se include indemnizația de încadrare bruta lunara si sporurile permanente sau nepermanente, conform art.7 al.3 din aceiași ordonanța.
Ulterior prin OUG nr.100/4.10.2007 prevederile privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu din art.85 al.2 din Legea nr.303/2004 republicata au fost modificate in sensul ca " pensiile de serviciu ale judecătorilor si procurorilor se actualizează ori de cate ori se majorează indemnizația de încadrare bruta lunara a judecătorilor si procurorilor in activitate cu luarea in considerare in procente a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu si a sporului de vechime in munca.
Se mai susține că indiferent daca actualizarea pensiei de serviciu s-a făcut in raport cu venitul brut lunar sau anual ori la începutul fiecărui an in raport cu media veniturilor brute pe ultimele 12 luni ale unui judecător sau procuror in activitate sau ori de cate ori se majorează indemnizația de încadrare bruta lunara a judecătorilor si procurorilor în activitate - conform principiilor egalității si nediscriminării cetățenilor in fata legii consacrate prin art.16 din Constituția României - dreptul judecătorilor si al procurorilor pensionari la actualizarea pensiei de serviciu in raport cu venitul brut majorat se naște la aceeași data cu dreptul judecătorilor si procurorilor in activitate la veniturile salariale majorate de la intrarea in vigoare a OUG nr.27/6.04.2006 aplicabila începând cu luna aprilie 2006 fata de toți judecătorii si procurorii in activitate sau pensionari.
În contestație s-a arătat ca actualizarea anuala a pensiei de serviciu a defunctului magistrat nu s-a făcut la începutul anului ci mult mai târziu prin Decizia nr.-/23.08.2007 emisa de Casa Locala de Pensii a sectorului 1 B după 17 luni de la data intrării in vigoare a OUG nr.27/06.04.2006 dar cu plata drepturilor bănești de la data de 1 ianuarie 2007 stabilita abuziv prin Adeverința nominala nr.362/VI/1/12.02.2007 emisa de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI si comunicata CNPAS.
Prin aceasta adeverința a veniturilor brute realizate de un judecător sau procuror in activitate in ultimele 12 luni data actualizării pensiei de serviciu a fost stabilita abuziv la 1 ianuarie 2007 deși nu este prevăzuta nici in art.85 al.2 din Legea nr.303/2004 republicata si nici in art.18 al.2 din Normele Metodologice de aplicare a acestei Legi aprobate prin HG nr.1275/2005.
Actualizarea înseamnă aducerea la zi a pensiei de serviciu la nivelul prevăzut de lege in raport cu venitul salarial majorat al judecătorilor sau procurorilor in activitate prevăzut in actul normativ de majorare salariata - in speța OUG nr. 27/6.04.2006 aplicabila începând cu luna aprilie 2006, de care instanța de fond nu a ținut seama, făcând o aplicare greșita a legii.
2. Hotărârea pronunțata in cauza de instanța de fond este lipsită de temei legal, fiind data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii art.304 pct.9 pr.civ.
S-a susținut că instanța de fond a reținut in esența ca din Adeverința nominala tip nr.362/VI/1/12.02.2007 emisa de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI rezulta ca baza de calcul a constat intr-un venit brut de 6361 lei in care a fost inclusa o majorare a indemnizației de încadrare bruta lunara de 20% in perioada 1 ianuarie -31 martie 2006 si de 30% in perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2006 precum si un spor de 15% pentru condiții deosebite de munca, lăsând a se înțelege ca baza de calcul in raport cu care s-a actualizat pensia de serviciu a defunctului magistrat de la 1 ianuarie 2007 ar fi legal stabilita.
În opinia recurenților, afirmația instanței de fond nu corespunde realității întrucât Adeverința tip nr.362/VI/1/12.02.2007 la care se refera instanța nu cuprinde venitul brut nici majorarea de 20% si 30% si nici sporul de 15% pentru condiții deosebite de munca, aceasta cuprinzând numai media veniturilor brute realizate de un judecător sau procuror in ultimele 12 luni fără nici o referire la modul de stabilire a venitului mediu brut de 6361 lei in raport de care a fost actualizata pensia de serviciu.
Din adresa nr.1812 /22.02.2008 a Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție la care instanța nu face nici o referire - rezulta ca in media veniturilor brute in suma de 6361 lei in raport de care s-a actualizat pensia de serviciu de la 1 ianuarie 2007 - au fost incluse si veniturile salariale din lunile ianuarie, februarie si martie 2006, anterioare apariției si aplicării OUG nr.27/6.04.2006 de majorare salariala care a determinat actualizarea - ceea ce este nelegal.
Întrucât actualizarea pensiilor de serviciu a fost determinata de majorarea venitului salarial brut prevăzut in OUG nr.27/2006 in baza de calcul, în opinia recurenților, trebuie cuprinse numai veniturile brute realizate de judecători sau procurori in activitate pe ultimele 12 luni socotite de la intrarea in vigoare a acestei ordonanțe.
Veniturile salariale brute din lunile ianuarie, februarie si martie 2006 incluse nelegal in baza de calcul, au fost stabilite pe baza valorii de referința sectoriala de - lei (257 Ron) prevăzuta in art.1 din OG nr.23/2005 si a coeficientului de multiplicare 13 care au stat si la baza actualizării pensiei de serviciu de la 1 ianuarie 2006.
În opinia recurenților, aceste venituri salariale din lunile ianuarie, februarie si martie 2006 stabilite pe baza valorii de referința sectoriala prevăzute de OUG nr.23/2005, nu pot fi luate in calcul de doua ori, o data la actualizarea pensiei de serviciu de la 1 ianuarie 2006 si a doua la actualizarea pensiei de la 1 ianuarie 2007 - așa cum nelegal s-a procedat - întrucât scopul actualizării nu mai poate fi realizat.
Se mai susține că, greșit instanța de fond reține ca in mod corect actualizarea pensiei de serviciu s-a făcut începând cu 1.01.2007, întrucât în art.1-4 din aceasta OUG se prevede ca indemnizația de încadrare bruta lunara majorata se ia in calcul la stabilirea, recalcularea si actualizarea pensiei de serviciu precum si a oricăror altor drepturi ce se determina pe baza veniturilor salariale prevăzute in acest act normativ, ceea ce infirma afirmația instanței de fond.
În mod greșit, în opinia recurenților, instanța de fond reține că nu se poate face actualizarea pensiei de serviciu in alt moment decât începând cu 1 ianuarie 2007, deoarece pensionarul ar putea an de an fi prejudiciat, aceasta fiind în concordanță cu susținerile acestora privind actualizarea pensiei de serviciu de la data de 1 aprilie 2006 când a intrat in vigoare OUG nr.27/2006 cat si cu privire la baza de calcul întocmita cu nerespectarea legii prin includerea unor venituri salariale lunare dintr-o alta perioada calculate pe baza OG nr.23/2005, anterioară intrării in vigoare si aplicării actului normativ de majorare salariala care a determinat actualizarea pensiei de serviciu.
Prin modul de abordare si aplicare a legii instanța de fond a încălcat principiile egalității in drepturi a cetățenilor in fata legii fără privilegii si discriminări consacrat prin art.16 din Constituția României si prin art.2 al.2 din Declarația Universala a Drepturilor Omului la care România este parte.
Recurenții au mai invocat dispozițiile art.2 al.1 și 2 din OG nr.137/2000, susținând că nu contestă cadrul legal privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu prevăzut in art.85 al.2 din Legea nr.303/2004 republicata - cum greșit susține instanța de fond, ci aplicarea greșita a legii prin actualizarea pensiei de serviciu de la 1 ianuarie 2007, data calendaristica neprevăzuta de lege, inclusa abuziv in Adeverința nominal tip nr.362/VI/1/12.02.2007 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Nici actualizarea la începutul fiecărui an prevăzuta in Normele Metodologice aprobate prin HG nr.1275/2005 nu duce la concluzia ca actualizarea pensiei de serviciu trebuie făcuta la 1 ianuarie 2007 așa cum greșit susține instanța de fond, în realitate Adeverința tip nr.362/VI/1/2007 a fost emisa de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI la data de 12 februarie 2007 si nu la 1 ianuarie 2007, iar pensia de serviciu a fost actualizata prin Decizia nr.-/23.08.2007 - după 9 luni de la începutul anului si după 17 luni de la intrarea in vigoare a OUG nr.27/5.04.2006.
Având in vedere ca actualizarea pensiei de serviciu a fost determinata de majorarea venitului salarial brut al magistraților in activitate, prin OUG nr.27/2006 aplicabila de la 1 aprilie 2006 ultimele 12 luni privind stabilirea venitului mediu brut trebuiau sa fie socotite de la data intrării in vigoare a OUG nr.27/2006 ceea ce era in deplina concordanta cu cadrul legal de actualizare anuala care s-a făcut după aproape un an si 6 luni de la data aplicării actului normativ de majorare salariala.
Afirmația instanței de fond cum ca OUG nr.27/6.04.2006 reglementează numai salarizarea magistraților si nicidecum actualizarea pensiei de serviciu nu corespunde realității, în opinia recurenților, actualizarea pensiei de serviciu de la 1 ianuarie 2007 prin încălcarea si aplicarea greșita a legii a determinat neplata drepturilor bănești de pensie actualizata pe perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2006 precum si neincluderea in media venitului brut a sporului de vechime in munca prevăzut de art.41 din Legea nr.45/9.03.2007.
Se mai susține că, instanța de fond a reținut greșit că, sporul de vechime in munca reglementat de Legea nr.50/1996 a fost abrogat de OG nr.83/2000 astfel ca magistrații in activitate nu au mai beneficiat de el si drept urmare in perioada 1.10.2004-31.03. 2006 nu putea fi luat in considerare nici la actualizarea pensiei de serviciu a magistraților pensionari, deoarece aceasta motivare este in contradicție cu faptul că instanța recunoaște ca "este adevărat ca o mare parte din magistrații in activitate au acționat in justiție pentru repararea pagubelor ce li s-a cauzat prin acordarea discriminatorie a sporului de vechime in munca si au încasat si drepturile bănești din sporul de vechime in munca fiind incidente dispozițiile art.304 pct.7 pr.civ, ca al treilea motiv de recurs.
Reținând ca prin Legea nr- pentru aprobarea modificării OUG Nr. 27/2006 sporul de vechime in munca s-a recunoscut pentru toți magistrații începând cu 12.03.2007 totuși, fără temei susține instanța de fond, în opinia recurenților, că luarea in considerare a acestui spor nu se poate face decât la actualizarea anuala din 2008 pensiei magistraților impusa de art.85 al.2 din Legea nr.303/2006 republicată.
Se mai susține că, instanța de fond nu a ținut seama ca potrivit Deciziei civile Nr. XXXVI/07.05.2007 data de ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - Secțiile Unite - si după apariția OG nr.83/2000 magistrații in activitate au dreptul la sporul de vechime in munca - suprimat ilicit, și nici nu a avut in vedere ca potrivit art.41 al.3 din Legea nr. 45/2007 sporul de vechime in munca al tuturor magistraților se plătește de la data de întâi a lunii următoare celei in care s-a împlinit vechimea in munca si se ia in calcul la actualizarea pensiei de serviciu.
În cazul magistraților pensionari vechimea in munca pentru acordarea acestui spor de vechime in munca s-a împlinit cu mult înainte de pensionare, astfel ca trebuie luat in calcul la stabilirea venitului brut in raport de care se actualizează pensia de serviciu.
Se mai susține că, instanța de fond recunoaște in sentința recurată - ca prin hotărâri judecătorești irevocabile magistrații in activitate au redobândit sporul de vechime in munca la care au dreptul si după apariția OG nr.83/2000 si ca prin Legea nr.45/2004, sporul de vechime in munca a fost recunoscut tuturor magistraților in activitate, dar in contradicție flagranta cu aceste realități si cu Decizia nr.XXXVI/07.05.2007 data de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție si cu prevederile Legii nr.45/2004 conchide eronat că la actualizarea drepturilor de pensie nu se poate face cu luarea in considerare a sporului de vechime in muncă.
Referitor la excepția privind calitatea procesuala pasiva a Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, tribunalul a reținut greșit că față de aceasta intimata nu s-a formulat nici o pretenție concreta, deoarece a apreciat greșit si incomplet atribuțiile CNPAS care nu se limitează la rolul de intermediar cum greșit susține intimate.
Așa cum s-a arătat si in concluziile scrise de care instanța de fond nu a ținut seama - potrivit art.139 al.1 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii "CNPAS este o instituție autonoma, are personalitate juridica si administrează sistemul public de pensii sub toate aspectele sale", iar potrivit art.140 din aceeași lege in calitate de administrator general al sistemului public de pensii CNPAS este ordonator principal de credite de la bugetul asigurărilor sociale de stat.
În conformitate cu art.144 din lege CNPAS asigura reprezentarea in fata instanțelor judecătorești in litigiile in care este implicata ca urmare a aplicării greșite a prevederilor Legii nr.19/2000 de către casele teritoriale de Pensii, astfel că, în opinia recurenților, fata de aceste atribuții concrete expres prevăzute de lege este neîndoios ca CNPAS are calitate procesuala pasiva iar in cazul scoaterii din cauza - ca ordonator principal de credite de la bugetul de asigurări sociale prin care casele teritoriale ar fi obligate la plata unor drepturi de pensie.
Prin întâmpinarea formulată, intimații Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, au solicitat, în esență, respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate de către recurenți și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
Astfel, sunt nefondate susținerile recurenților referitoare la greșita respingere de către prima instanță a excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei-pârâte Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, câtă vreme după cum corect s-a reținut în cauză, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, prin care se contestă decizia de actualizare a drepturilor de pensie a autorului recurenților nu există identitate între persoana acestui intimat-pârât și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.
Curtea mai reține că prima instanță a făcut corecta aplicare în cauză, a dispozițiilor art.18 din Normele prevăzute de HG nr.1275/2005, interpretate logic și gramatical, cu atât mai mult cu cât în cauză, recurenții-reclamanți nu au solicitat obligarea Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale la eliberarea unei noi adeverințe de pensie, iar dispozițiile art.139, art.140 și art.144 din Legea nr.19/2000 ce reglementează modul de funcționare și de organizare precum și atribuțiile Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, nu conferă acestei instituții calitate procesuală pasivă, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată cu care recurenții au investit prima instanță.
Vor fi respinse, ca nefondate și susținerile recurenților potrivit cărora prima instanță ar fi interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbându-i natura și înțelesul lămurit și neîndoielnic, câtă vreme contrar susținerilor recurenților, ce apar ca nefondate, prima instanță a analizat legalitatea și temeinicia deciziei de actualizare a drepturilor de pensie ale autorului recurenților-reclamanți, cu a cărei contestare aceștia au investit prima instanță, iar nu decizia de stabilire ori de recalculare a drepturilor primului, referirile primei instanțe la decizia de pensie având în vedere obiectul cauzei deduse judecății, cu atât mai mult cu cât, în privința regimului juridic de contestare, cel al contestației formulate împotriva deciziei de actualizare este asemănător cu cel al deciziei de stabilire a pensiei.
Nu pot fi primite nici susținerile recurenților, potrivit cărora prima instanță ar fi făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, câtă vreme din interpretarea corelată, logică și gramaticală a dispozițiilor art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, republicată, și art.18 alin.2 al HG nr.1275/2005, actualizarea pensiilor de serviciu a magistraților, potrivit actelor normative aplicabile în forma avută de acestea la momentul în care a fost emisă decizia de actualizare nr.-/23.08.2007, contestată în prezenta cauză, se făcea anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.
Chiar dacă dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 și cele ale HG nr.1275/2005 nu prevăd în mod expres data la care sunt îndreptățiți a beneficia de actualizarea drepturilor de pensie magistrații, acesta rezultă din interpretarea logică a dispozițiilor legale sus menționate, precum și din faptul că, după cum corect a reținut prima instanță, ultima actualizare a pensie de serviciu a autorului recurenților a avut loc la data de 01.01.2006.
Împrejurarea că dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 republicată au fost modificate prin dispozițiile OUG nr.100/2007, nu are relevanță în cauză, câtă vreme decizia contestată în cauză a fost emisă anterior intrării în vigoare a dispozițiilor modificatoare, și care prevedeau posibilitatea actualizării pensiei de serviciu a magistraților ori de câte ori se majora indemnizația brută lunară a unui magistrat în activitate cu atât mai mult cu cât, autorul recurenților decedase la data de 02.06.2007, iar legea nu se aplică retroactiv.
Nu pot fi avute în vedere nici susținerile potrivit cărora prima instanță ar fi încălcat dispozițiile art.1 și urm. ale OUG nr.137/2000, art.16 din Constituția României și art.2 alin.2 din Declarația Universală a drepturilor Omului, neluând în considerare împrejurarea potrivi cărora dreptul de actualizare a pensiei de serviciu a magistraților pensionari s-ar naște chiar la data majorării veniturilor magistraților în activitate prin OUG nr.27/2006, câtă vreme dispozițiile legale, respectiv art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 prevăd posibilitatea magistraților pensionari de a beneficia de majorări ale pensiei de serviciu doar în raport de media veniturilor anuale ale magistraților în activitate, iar instanțele judecătorești potrivit deciziilor Curților Constituționale nr.818-822/2008, au doar căderea de a aplica legea nu și pe aceea ce aom odifica și a substitui normele legale cu norme create pe cale judiciară; ori, în cauză, recurenții pretind tocmai reținerea de către instanța judecătorească a discriminării create de legiuitor prin dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, în forma avută de acest act normativ anterior modificării sale prin dispozițiile OUG nr.100/2007, în privința magistraților pensionari față de cei în activitate, aspect ce nu poate fi în căderea instanțelor judecătorești.
Împrejurarea că actualizarea drepturilor de pensie ale autorului recurenților a avut loc la data de 23.08.2007, iar nu la data de 01.01.2007, însă începând cu data de 01.01.2007, nu are drept efect prejudicierea recurenților câtă vreme aceasta s-a datorat și procedurii de actualizare a pensiilor de serviciu prevăzute de art.18 din Normele aprobate de HG nr.1275/2005.
Nefondate sunt și susținerile recurenților potrivit cărora prima instanță nu ar fi avut în vedere faptul că prin adeverința nr.362/VI/12.02.2007, se prevede doar un venit brut fără a se detalia sporuri de 20%, 15% și 30%, acestea rezultând din adresa nr.1812/22.02.2008, câtă vreme în cuprinsul adeverinței tip se prevăd datele necesare actualizării anuale a pensiilor de serviciu a magistratului raportat la nivelul mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate de către un magistrat având aceleași sporuri ca și autorul recurenților.
Vor fi respinse și susținerile recurenților potrivit cărora instanța de fond ar fi reținut greșit ca dispozițiilor OUG nr.27/2006, reglementează doar salarizarea magistraților nu și actualizarea pensiei de serviciu a acestora, câtă vreme dispozițiile art.41din Legea nr.45/2007 au prevăzut, în favoarea magistraților sporul de vechime în muncă, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, iar nu un mod în sine de recalculare a pensiilor de serviciu, acesta fiind prevăzut în dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004.
Împrejurarea că prin dispozițiile art.41din Legea nr.45/2007 au prevăzut sporul de vechime în muncă al magistraților nu justifică aplicarea retroactivă propusă de recurenți a acestor dispoziții legale, în privința autorului lor, având în vedere principiul constituțional al neretroactivității legii și dispozițiile art.1 ale Codul civil, având în vedere și împrejurarea că sporul de vechime în muncă a fost abrogat în privința magistraților de dispozițiile OUG nr.83/2000, iar dispozițiile OUG nr.177/2002 nu mai prevedeau un asemenea drept în favoarea magistraților.
Curtea apreciază ca nefondată și susținerile recurenților privind neluarea în considerare de către prima instanță a deciziei nr.36/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, câtă vreme acestea interpretează dispozițiile legale referitoare la sporul de vechime al magistraților, ori, în cauză, în privința autorului recurenților nu s-a recunoscut caracterul cuvenit al acestui drept bănesc printr-o hotărâre judecătorească, în aceste condiții neputându-se reține că acestuia i s-ar fi cuvenit și ar fi beneficiat de spor de vechime în perioada 01.01.2006 - 31.03.2006.
Mai mult, în raport de împrejurarea că prima instanță a făcut în cauză corecta aplicare a prevederilor art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, privind reactualizarea pensiei de serviciu a magistraților, nu au relevanță susținerile formulate de către intimații-pârâți prin întâmpinare, cu atât mai mult cu cât acestea reprezintă simple apărări procesuale.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții, și, împotriva sentinței civile nr.2549 din data de 25.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.35376/3/AS/2007, în contradictoriu cu Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, Casa de Pensii a Municipiului B, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
26.01.2010
Jud. fond.:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Opriș Daniela Elena
