Recalculare pensii. Decizia 222/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 222/ Dosar nr-
Ședința publică din 02 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, împotriva sentinței civile nr.2081 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 23 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 2 martie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 2081/19.12.2008, Tribunalul Brașova admis contestația formulată de contestatoarea, a obligat intimata Casa Județeană de Pensii B să calculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, stabilite prin Decizia nr.-/2001 prin luarea în considerare și a veniturilor suplimentare obținute în acord global și înscrise în Adeverința nr. 1592/8.09.2008, emisă de SA B cu cele patru anexe și a obligat intimata la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către contestatoare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la intimată sub nr. /15.09.2008, contestatoarea a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie prin valorificarea sporurilor permanente pe care le-a realizat în activitatea desfășurată la conform Adeverința 1592 din 08.09.2008 emisă de aceasta ( filele 5-18 ).
Potrivit acestei adeverinței, pentru aceste venituri suplimentare angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale, conform dispozițiilor legale.
În accepțiunea Legii nr. 49/1992, art. 3, au caracter de spor permanent sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran precum și pe platformele marine de foraj, îndemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare dar și alte sporuri cu caracter permanent, prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Veniturile suplimentare obținute de contestatoare sub forma retribuirii în acord global reprezintă un spor cu caracter permanent, prevăzut și în legislația anterioară anului 1989 privind institutele de cercetare proiectare și erau acordate lunar, fiind incluse în câștigul brut realizat și impozitate conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, pentru aceste venituri suplimentare realizate de contestator, prevăzute în contractul său individual de muncă, s-au achitat lunar cotele de, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat cât și cotele aferente angajatorului, conform Legii nr. 27/1966, Decretului nr. 389/1972, Legii nr. 65/1972, Decretului 232/1986, nr.OUG 31/1998, Legii nr. 19/2000 și nr.OUG 147/2002.
Potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, fiind aplicabil principiul proporționalității pensiei cu contribuția la asigurările sociale, principiu invocat și de contestator.
Conform art. 23 alin. 1 lit. a) din același act normativ, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, iar în raport cu acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
De asemenea, potrivit art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Contestatoarea a depus adeverința menționată, în temeiul art. 4 alin. 3 din nr.OUG 4/2005, angajatorul asumându-și întreaga responsabilitate cu privire la valabilitatea și corectitudinea datelor furnizate în cuprinsul acesteia.
Sporul de acord evidențiat în adeverință a fost acordat contestatoarei lunar, fiind inclus în salariul brut lunar pentru care angajatorul a achitat contribuția sa la fondul asigurărilor sociale de stat în perioada indicată, astfel că acesta trebuia luat în considerare de către intimată la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, conform dispozițiilor pct. IV și V din anexa la.OUG nr. 4/2005, care prevăd posibilitatea includerii la recalculare a sporurilor pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale.
Prin urmare, aceste plăți făcute în sistemul "acord global" pot constitui bază de calcul a pensiei, în primul rând dat fiind caracterul lor permanent și, în al doilea rând, dat fiind și includerea lor la plata contribuției la asigurările sociale de stat și la pensia suplimentară, conform adeverinței menționate, dispozițiile pct. VI din anexa la.OUG nr. 4/2005 nefiind aplicabile.
Soluția contrară ar determina încălcarea flagrantă a principiilor contributivității și proporționalității, enunțate mai sus, și ar anihila practic aplicarea corespunzătoare a acestora în vederea atingerii scopului pentru care au fost dispuse. Prioritare sunt dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acestea dar nu le respectă.
De altfel, legiuitorul a înțeles să modifice reglementările specifice prin Legea 250/2007, astfel că prin art. 78 alin. 4 din Legea 19/2000, astfel cum a fost modificat, se prevede că la calculul pensiei se au în vedere toate veniturile brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, în speță făcându-se această dovadă, cum s-a arătat mai sus.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile OUG nr. 4/2005, ignorând prevederile exprese ale acesteia, în sensul că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.
Se evidențiază faptul că sumele realizate în acord nu reprezintă spor cu caracter permanent și nu poate fi luat în considerare la determinarea punctajului anual. Pentru lucrul în acord nu s-a achitat contribuția individuală la pensia suplimentară și aceasta nu reprezintă spor cu caracter permanent care a intrat în baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare.
În drept au fost invocate dispozițiile OUG nr. 4/2005, art. 164 din Legea nr. 19/2000, art. III din Legea nr. 49/1992, Legea nr. 57/1974, Legea nr.2/1983 și Legea nr. 3/1977.
Examinând sentința atacată în raport de actele, lucrările dosarului și de motivele de recurs, Curtea reține că recursul este în parte întemeiat,urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Trebuie remarcat că pentru acest spor, fostul angajator a emis o adeverință prin care se face dovada că s-a acordat contestatorului și că s-a reținut și s-a virat contribuția pentru pensia suplimentară și CAS la bugetul asigurărilor sociale. De altfel, tot prin adeverință se justifică de angajator că acest spor se adaugă la retribuția tarifară de încadrare, deci la salariul de bază, constituie spor permanent și intră în baza de calcul a pensiei conform Legii 19/2000 art. 23 alin.1, pct.
Adeverințele emise în acest sens, în condițiile OUG 4/2005 reprezintă un act de voință al angajatorului care răspunde pentru toate mențiunile.
Potrivit deciziei 736/24.10.2006 Curtea Constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct.VI din anexa la OUG 4/2005 a statuat că " verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au invocat sau nu contribuții la asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, fiind de competența exclusivă a instanței "
Prin urmare interpretând aceste înscrisuri instanța de fond a apreciat corect asupra posibilității includerii acestuisporla recalcularea pensiei.
Interdicția prevăzută de OUG 4/2005 se referă la forma de atribuire în acord ca unica formă de remunerare a salariatului.
În situația încasării unor sporuri de acord global peste retribuția tarifară de încadrare devin aplicabile regulile din ordonanță referitoare la sporurile cu caracter permanent.
Întrucât acest spor are caracter permanent și a făcut parte din baza de calcul a pensiei, s-a plătit CAS pentru el, conform datelor oferite de angajator, instanța va dispune recalcularea pensiei în funcție de acesta.
De asemenea instanța apreciază că, în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta. Soluția contară ar determina încălcarea flagrantă a principiului proporționalității pensiei cu contribuția la asigurări sociale și ar anihila practic aplicarea corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care s-a dispus.
Altfel, s-ar crea o inechitate prin obținerea unui drept de pensie inferior în raport cu contribuția de asigurări sociale calculată și virată și o discriminare între persoanele ce au stagii de cotizare anterioare și ulterioare intrării în vigoare a legii 19/2000, în condițiile în care tot timpul baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost câștigul total.
De asemenea, tribunalul opinează în sensul că și în condițiile în care există anumite dispoziții legale exprese dar care derogă de la principiile pe care însăși legea le enunță în debutul ei, prioritate nu poate avea decât principiul, acesta fiind cel care generează starea de drept.
În ceea ce privește susținerea că potrivit legislației anterioare pentru lucrul în acord global nu s-a achitat contribuția individuală la pensia suplimentară, iar principiul proporționalității nu poate fi aplicat, instanța reține că potrivit adeverinței emisă de fostul angajator sporul de acord a fost acordat ca venit suplimentar la retribuția tarifară de încadrare, iar contribuția de asigurări sociale a fost plătită de angajator conform Decretului 389/1972 în procent de 15% asupra câștigului brut și respectiv net realizat de personalul salariat.
A aprecia că pentru perioada anterioară Legii 19/2000 este imperativ a se face dovada contribuției individuale la asigurări sociale, deși legislația anterioară nu prevedea această modalitate de contribuție datorită sistemului economic și fiscal al vremii, echivalează cu aplicarea retroactivă a legii, această formă de contribuție fiind instituită prin Legea 19/2000.
Această interpretare rezultă și din conținutul adeverinței 1592/8.09.2008 pentru veridicitatea căreia emitentul este direct responsabil.
Prin Legea 27/1966 s-a instituit contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, iar din adeverința susmenționată, rezultă că pe toată durata angajării s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat conform Legii 27/1966.
În concluzie, ar fi discriminatoriu fapta de a refuza recalcularea pensiei pentru venituri suplimentare primite în baza unor legi anterioare Legii 19/2000 pentru care s-au achitat contribuții la asigurări sociale în vechile sisteme legislative pentru considerentul că aceste dispoziții legale nu prevedeau cota individuală de asigurări sociale și permiteau doar plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat în procent de 15% din partea angajatorului raportat la totalul câștigului brut/net realizat de personalul lor, în comparație cu situația din prezent a asiguraților care beneficiază de asemenea recalculări potrivit legislației noi care prevede stabilirea punctajului anual, elocvent în cuantificarea pensiei, în funcție de veniturile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Pentru aceste considerente se reține că, în mod corect prima instanță a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei stabilite prin Decizia nr. -/2001 prin luarea în considerare și a veniturilor suplimentare obținute în acord global și înscrise în anexa 1 adeverinței 1592/8.09.2008 emisă de SA
Însă, veniturile obținute de contestatoare reprezentând ore suplimentare, prime și al 13 - lea salariu, înscrise în anexele 2, 3 și 4 ale adeverinței nu pot fi luate în considerare la recalcularea pensiei, întrucât nu au avut un caracter permanent, conform anexei 1 la OUG 4/2005, punctul VI.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va admite în parte recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 2081/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o va modifica în parte, în sensul admiterii în parte a contestației, înlăturării dispoziției privind obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie prin luarea în considerare și a veniturilor înscrise la anexele 2, 3 și 4 ale Adeverinței nr. 1592/8.09.2008 emisă de SA B și menținerii restului dispozițiilor sentinței.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, având în vedere că recursul a fost admis numai în parte, fiind menținute dispozițiile sentinței privind recalcularea pensiei conform veniturilor înscrise în anexa 1 adeverinței menționate, Curtea va obliga recurenta la plata către intimata a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 2081/19.12.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Înlătură dispoziția privind obligarea intimatei de a recalcula drepturile de pensie ale contestatoarei, stabilite prin Decizia nr. - prin luarea în considerare și a veniturilor înscrise în anexele 2, 3 și 4 ale Adeverinței nr.1592/8.09.2008 emisă de
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge restul pretențiilor formulate de recurenta Casa Județeană de Pensii B în recurs.
Obligă recurenta Casa Județeană de Pensii B la plata către intimata a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2.03.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./5.03.2009
Tehnoredact./12.03.2009/ 3 ex.
Jud. fond,
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Nicoleta Grigorescu, Maria
