Recalculare pensii. Decizia 2282/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2282/R/2008 | |
Ședința publică 19 noiembrie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu | - - |
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Daniel Ioan | - - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotrivasentinței civile nr. 1470 din 8 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-privind și pe pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentanta pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termenul legal, este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar și a fost comunicat cu pârâta intimată.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii introductive și obligarea pârâtei la recalcularea punctului de pensie raportat la întreaga vechime, cu cheltuieli de judecată potrivit dovezilor depuse la dosarul de fond.
CURTEA:
Prin Sentința civilă nr. 1470/2008 din data de 8 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, reclamanta a fost pensionată pentru muncă depusă și limită de vârstă începând cu data de 01.09.2006 prin Decizia nr. -/18.10.2006.
Reclamanta a arătat că pârâta nu i-a luat în calculul drepturilor de pensie perioada 01.09.1983-01.09.1986 când a beneficiat de concediu fără salar pentru îngrijirea copilului mic.
Potrivit art. 8 (1) din Legea nr. 19/2000 "Constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte."
Iar art. 37 (1) din lege menționează că: "(1) În sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2) ".
Art. 164 (1) din lege arată că "La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, s-a utilizat salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de munca, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
Așa cum rezultă din cartea de muncă a reclamantei, în perioada 01.09.1983-01.09.1986, aceasta a fost în concediu fără salar.
Cum în această perioadă nu s-a achitat contribuția de asigurări sociale pârâta în mod corect nu i-a luat-o în calculul drepturilor de pensie ca stagiu de cotizare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta în termenul legal, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii invocate prin admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la recalcularea punctului de pensie raportat la întreaga vechime în muncă, iar în caz de opunere cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta a invocat că hotărârea instanței este nefondată și nelegală, în cauză fiind incident art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, întrucât în mod greșit a apreciat instanța de fond că reclamanta nu este îndreptățită la recalcularea vechimii prin includerea perioadei 1983-1986 și implicit prin recalcularea punctului de pensie. La momentul în care a beneficiat de perioada de concediu, reclamanta era cadru didactic, deci s-a aflat sub incidența art. 58 din Statutul personalului didactic, situație în care avea și anumite avantaje. Unul dintre aceste avantaje aduse de această lege specială era tocmai faptul că perioada de concediu fără salar pentru îngrijirea copilului reprezentă perioadă de vechime în muncă, ce trebuia adăugată ca atare. Faptul că personalul didactic beneficia de o situație specială și mai avantajoasă este dovedit și de faptul că recurentei ia fost păstrat postul pe toată această perioadă, după care s-a și întors la acest loc de muncă, de unde ulterior s-a și pensionat în anul 2006.
Instanța a invocat în mod greșit Legea nr. 19/2000, care nu se poate aplica integral în cazul recurentei, deoarece aceasta beneficiază și de prevederile legii speciale sub incidența căreia se afla la momentul respectiv, astfel că legislația din 2000 nu poate retroactiva. Prin urmare, în cazul recurentei trebuie să se țină cont și de normele juridice speciale care reglementează activitatea cadrelor didactice, respectiv statutul invocat deja, norme care au prioritate în aplicare. Astfel, instanța, la fel ca intimata, nu a luat în considerare faptul că recurenta nu a avut un concediu fără salar obișnuit, ci s-a încadrat în prevederile art. 9 alin. k) din Legea nr. 1 din 26 martie 1970, conform căreia "beneficiază de vechime neîntreruptă în aceeași unitate salariata care a încetat activitatea fiind gravidă sau pentru a-și crește un copil până la împlinirea vârstei de 7 ani".
Prin cererea nr. 53233 din 21 aprilie 2008, reclamanta a solicitat includerea acestui stagiu de cotizare la vechimea în muncă și recalcularea punctului de pensie ca atare. Intimata, prin adresa nr. 53233 din 15 mai 2008 răspuns că perioada de concediu fără salar nu constituie vechime în muncă și nu s-a luat în considerare la stabilirea punctajului mediu anual, fapt nereal așa cum s-a arătat și în cele de mai sus, în condițiile reglementărilor legale speciale care guvernează activitatea și statutul persoanelor implicate în munca din învățământ.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
Din înscrierile de la pozițiile 12-16 din carnetului de muncă al recurentei (filele 14-15 fond) rezultă că aceasta a beneficiat în perioada 01.09.1983-01.09.1986 de concediu fără plată conform art. 58 din Statutul personalului didactic (Legea 6/1969). Această dispoziție legală avea următorul conținut: "Potrivit normelor stabilite de Ministerul Învățământului, pentru interese personale deosebite și dacă nu se aduc prejudicii bunei desfășurări a învățământului, personalul didactic poate obține concedii fără plata, pe timp limitat (fără a se putea depăși un an școlar), cu aprobarea, după caz, a inspectoratelor școlare sau a ministerelor și a celorlalte organe centrale care au în subordine școli. Pentru concediul fără plata cu o durata de până la 6 zile într-un an școlar, aprobarea se poate da de directorul unității școlare. de concedii fără plata în interes personal prevăzute în prezentul articol, care depășesc 60 de zile calendaristice într-un an școlar, nu se considera vechime în învățământ. În aplicarea prevederilor din alineatul precedent, numărul de zile care întrece multiplul de 30 se neglijează".
Drept urmare, contrar celor invocate de recurentă, art. 58 din Statutul personalului didactic nu se referă la concediul pentru îngrijirea copilului și, oricum, perioadele de concedii fără plată care depășesc 60 de zile calendaristice într-un an școlar, nu se considera vechime în învățământ. Reclamanta nu a dovedit că a beneficiat în perioada 01.09.1983-01.09.1986 de concediu pentru îngrijirea copilului.
Deși în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea 1/1970 beneficiază de vechime neîntreruptă în aceeași activitate salariata care a încetat activitatea fiind gravidă sau pentru a-și crește un copil până la împlinirea vârstei de 7 ani, concediul fără plată de care a beneficiat reclamanta nu a fost acordat în baza acestei dispoziții legale.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că în mod legal și temeinic prima instanță constatând că pentru perioada menționată anterior nu s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale a apreciat că aceasta nu constituie stagiu de cotizare. În consecință, tribunalul a aplicat corect dispozițiile art. 8 alin. (1), 37 alin. (1) și 164 alin. (1) din Legea 19/2000, astfel încât motivul de recurs invocat (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă) nu este incident în cauză.
Drept urmare, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1470 din 8 septembrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1470 din 8 septembrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - TARȚA
RED. /DACT.
2EX./18.12.2008.
JUD.FOND.
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Daniel Ioan
