Recalculare pensii. Decizia 2420/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2420/R/2009
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S împotriva sentinței civile nr. 1701 din 29 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată și pe pârâții intimați TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1701 din 29 iunie 2009 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, s-admis excepția lipsei calitățiiprocesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, excepție invocata de acest parat.
S-a respins excepția prematurității introducerii acțiunii, excepție formulata de parata Casa Județeana de Pensii
S-a admis în parte acțiunea reclamantei formulată împotriva pârâților Tribunalul Sălaj, Curtea de APEL CLUJ și Casa Județeana de Pensii S și în consecință a fost obligat Tribunalul Sălaj și Curtea de APEL CLUJ să elibereze în favoarea reclamantei adeverința tip prevăzută de nr.OUG 4/2005, în care sa se includă și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihica, în procent de 50% calculat la salariul de baza brut lunar avut pentru funcția de grefier începând cu datele de 29 decembrie 2006, 01 octombrie 2007, 01 decembrie 2007, 01 aprilie 2008, 18 aprilie 2008 și 01 octombrie 2008.
A fost obligată pârâta Casa Județeana de Pensii să emită noi decizii de pensionare începând cu datele de 29 decembrie 2006, 01 octombrie 2007, 01 decembrie 2007, 01 aprilie 2008, 18 aprilie 2008 și 01 octombrie 2008, care să aibă în vedere adeverințele mai sus menționate și a fost obligată pârâta să plătească diferențele dintre pensia efectiv primita și cea cuvenita ca urmare a recalculării.
S-a respins cererea reclamantei privind obligarea paratei Casa Județeana de Pensii S la plata ratei inflației aplicata asupra diferențelor dintre pensia efectiv primita și cea cuvenita ca urmare a recalculării.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, excepție invocată de acest pârât, este întemeiată, întrucât alocarea sumelor necesare efectuării plății drepturilor bănești este o operațiune ulterioară și se realizează pe baza proiectelor de rectificare întocmite de ordonatorii principali de credite.
În privința excepției prematurității introducerii acțiunii, excepție formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii S, instanța a constatat faptul că prin acțiunea sa reclamanta a solicitat chiar eliberarea unei adeverințe tip pentru recalcularea pensiei și în consecința a respins excepția ca nefondată.
Reclamanta a îndeplinit funcția de grefier la Tribunalul Sălaj, iar prin decizia nr. -/25.01.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii S s-a stabilit pensia de serviciu în temeiul adeverinței emise de Tribunalul Sălaj care constată venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterior datei pensionării, pensie care s-a actualizat la datele menționate în petit, fără să cuprindă sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la salariul de bază.
Prin sentința civilă nr. 430/2008 a Tribunalului Sălaj au fost obligați pârâții Tribunalul Sălaj, Curtea de APEL CLUJ și Ministerul Justiției să plătească reclamantei acest spor începând cu data de 01.01.2005, deci anterior pensionării și pentru viitor.
De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 21/10.03.2008, a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Deci la data stabilirii pensiei de serviciu în favoarea reclamantei acest drept era în vigoare, dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu și-au încetat niciodată valabilitatea, deci trebuia avut în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei.
Neincluderea acestui spor în baza de calcul a pensiei se datorează unei erori legislative, nu vinovăției reclamantei, or, este inechitabil ca efectele culpei autorului acestei erori să se răsfrângă asupra altor persoane a căror vinovăție nu poate fi reținută.
A accepta un alt punct de vedere ar duce la situația în care în sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate care beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și pe de altă parte, magistrați și personalul auxiliar de specialitate cărora nu li s-ar recunoaște acest drept.
Interpretarea diferențiată a normelor incidente cu privire la aceeași categorie socioprofesională, câtă vreme nu există justificări legitime, obiective și rezonabile, ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul dispozițiilor art. 16 din Constituția României, art. 5 alin. 1 Codul muncii și art. 2 din nr.OG 137/2000.
Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
Față de cele ce preced instanța a admis acțiunea.
Întrucât Casa Județeană de Pensii nu s-a făcut vinovată pentru instabilitatea și incoerența legislativă, instanța a respins capătul de cerere privind actualizarea sumelor cu rata inflației.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii S, solicitând admiterea acestuia în baza art.304 pct.9 și art.3041pr.civ. și casarea în totalitate a sentinței atacate.
În motivarea recursului pârâta a arătat că reclamanta beneficiază de pensie de serviciu începând cu data de 01.12.2006 conform art.68 alin.1 și 2 din Legea nr.567/2004, prin decizia nr.- din 25.01.2007.
În conformitate cu prevederile art.68 alin.1, "personalul auxiliar de specialitate al instanței judecătorești cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcție, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării".
de serviciu ale personalului auxiliar se actualizează, conform art.68 alin.7, în raport cu salariul de bază brut al categoriilor de personal auxiliar în activitate.
În conformitate cu art.20 din nr.HG 290/2005, privind Normele de aplicare la Legea nr.567/2004, răspunderea cu privire la stabilirea venitului brut realizat, pe baza căruia se stabilește, se actualizează sau se recalculează pensia de serviciu, după caz, și a vechimii în specialitate, revine instituției care eliberează adeverințele prevăzute de anexele nr.1-5, în cazul de față fiind Tribunalul Sălaj.
Reactualizarea pensiilor de serviciu se face de către Ministerul Justiției, care comunică datele Casei Județene de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, și care, la rândul ei, le transmite caselor teritoriale de pensii.
La stabilirea pensiei de serviciu a petentei s-a avut în vedere adeverința nr.5909/19/28.12.2006 emisă de Tribunalul Sălaj.
Întrucât unitatea unde și-a desfășurat activitatea reclamanta nu a emis o nouă adeverință, în care să fie incluse sporul de risc și solicitare neuropsihică, respectiv sporul de confidențialitate, acordate în baza sentințelor civile nr.284 și 285 emise în data de 11.02.2008 de Tribunalul Sălaj, consideră acțiunea reclamantei prematur introdusă.
Unitatea recurentă emite decizii de pensie privind acordarea pensiei de serviciu în cazul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, în baza adeverințelor emise de fostul angajator, neavând posibilitatea modificării și cenzurării datelor înscrise în cuprinsul acestora.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 8 septembrie 2009 și formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice a jud. S, în numele Ministerul Finanțelor Publice, solicită menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice, iar pe fond să se respingă acțiunea formulată de ca netemeinică și nelegală.
În motivare arată că instanța de fond în mod legal a admis excepția lipsei calității procesuale a Ministerul Finanțelor Publice.
Sunt invocate prevederile art.3 alin.1 pct.6 din HG nr.34/2009, art.4 alin.1 și 2 și art.15 alin.1 și 3 din Legea nr.500/2002, art.4 din Legea nr.110/25 aprilie 2007, din care rezultă fără echivoc faptul că Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi implicat în plata drepturilor solicitate de reclamant întrucât aceste fonduri sunt asigurate din bugetul Ministerului Justiției.
Solicită instanței de recurs ca în soluționarea prezentei cauze să ia în considerare și decizia Curții Constituționale pronunțată în data de 27.05.2009 prin care aceasta s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
De asemenea, invocă Deciziile Curții Constituționale nr.1325 din 4 decembrie 2008, nr.997 din 7 octombrie 2008, nr.818-821 din 3 iulie 2008, rămase definitive și general obligatorii, prin care s-a constatat că dispozițiile OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Ca atare, instanțele judecătorești nu au competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât ar încălca principiul separației puterilor consacrate în art.1 alin.4 din Constituție și prevederile art.61 alin.1, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Singura critică pe care recurenta o aduce practic sentinței atacate constă în lipsa unei adeverințe eliberate de unitatea unde și-a desfășurat activitatea reclamanta pentru a se da curs cererii sale de luare în considerare a anumitor sume la calculul pensiei de serviciu.
Or, așa cum reiese cu claritate din chiar cuprinsul sentinței, Tribunalul Cluja obligat Tribunalul Sălaj și Curtea de APEL CLUJ să elibereze în favoarea reclamantei adeverința tip prevăzută de nr.OUG 4/2005, în care să se includă și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihica, în procent de 50% calculat la salariul de baza brut lunar avut pentru funcția de grefier începând cu datele de 29 decembrie 2006, 01 octombrie 2007, 01 decembrie 2007, 01 aprilie 2008, 18 aprilie 2008 și 01 octombrie 2008, astfel încât obligarea pârâtei recurente la a emite noi decizii de pensionare începând cu datele de 29 decembrie 2006, 01 octombrie 2007, 01 decembrie 2007, 01 aprilie 2008, 18 aprilie 2008 și 01 octombrie 2008, care să aibă în vedere adeverințele mai sus menționate și la a plăti diferențele dintre pensia efectiv primita și cea cuvenită ca urmare a recalculării apare ca subsidiară.
Prin urmare, critica nu subzistă în condițiile în care nu s-a atacat cu recurs dispoziția privind obligarea la emiterea adeverinței tip, aceasta rămânând irevocabilă potrivit art. 377 alin. 2 pct. 1 raportat la art. 295 alin. 1 coroborat cu art. 316.proc.civ.
Cât privește invocatele prevederi ale art. 18 din nr.HG 290/2005, potrivit cărora actualizarea pensiei de serviciu se stabilește după o anumită procedură, mai precis, "a) Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție și Ministerul Justiției informează în scris Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale ori de câte ori are loc o majorare a salariilor lunare de bază ale personalului auxiliar aflat în activitate și solicită lista persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu; b) Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite instituțiilor prevăzute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu, aflate în plată; c) instituțiile prevăzute la lit. a) transmit Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale adeverințe nominale întocmite conform anexei nr. 3 cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu. Acestea se comunică caselor teritoriale de pensii în vederea actualizării", Curtea constată că în speță, nu a avut loc o majorare a salariilor lunare de bază ale personalului auxiliar aflat în activitate, pentru a deveni aplicabile prevederile legale citate.
Dreptul reclamantei la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost constatat prin hotărâre judecătorească, fiind un drept salarial neacordat în cadrul derulării raporturilor de muncă. Întrucât acest drept, potrivit sentinței civile nr. 430/2008 a Tribunalului Sălaj și deciziei civile nr. 1437/R/2009 a Curții de APEL CLUJ, s-a cuvenit reclamantei până la data pensionării, el trebuie să se reflecte în pensia de serviciu, intrând în baza de calcul la care se raportează procentul de 85 %, potrivit art. 68 din Legea nr. 567/2004. Or, de îndată ce constatarea dreptului s-a făcut ulterior datei la care ar fi trebuit plătit în baza raporturilor de muncă, prin sentință judecătorească, în mod evident că nu se poate urma procedura administrativă de actualizare a pensiei de serviciu, ci trebuie ca această reactualizare să fie dispusă de instanță consecutiv constatării dreptului, în contradictoriu cu instituția ce calculează cuantumul pensiei de serviciu.
Față de considerentele ce preced, văzând prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 raportat la art. 312 alin. 1.proc.civ. Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul formulat.
Nu poate fi luată în considerare solicitarea Ministerului Finanțelor Publice din cuprinsul întâmpinării, de a se respinge acțiunea reclamantei ca netemeinică și nelegală, în condițiile în care acest pârât nu a formulat recurs. Potrivit art. 377 alin. 2 pct. 1 raportat la art. 295 alin. 1 coroborat cu art. 316.proc.civ. aspectele neatacate din sentință rămân irevocabil dezlegate, ca atare doar acele dezlegări care au fost atacate cu recurs pot fi cercetate în instanța de control și pentru motivele dezvoltate în cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii S împotriva sentinței civile nr. 1701 din 29 iunie 2009 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER
Red.T/.
5 ex./08.12.2009
Jud.fond: și
Președinte:Dana Cristina GîrbovanJudecători:Dana Cristina Gîrbovan, Cristina Mănăstireanu, Ioana
