Recalculare pensii. Decizia 2482/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2482/R/2009
Ședința publică din 13 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
-- -
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 2035 din 2 iulie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este introdus în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform prevederilor art. 159 din Legea nr.19/2000.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, reclamantul recurent arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reclamantului recurent în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, pentru motivele arătate în memoriul de recurs, pe care le susține oral. Arată că a fost pensionat pe caz de boală în anul 2005 și a primit pensie de boală, însă 10 ani de muncă i-au fost trecuți în carnetul de muncă ca fiind lucrați în grupa II-a de muncă și ulterior s-a corectat ca fiind lucrați în grupa I-a de muncă, iar din cauza acestei greșeli a primit o pensie mai mică.
Instanța aduce la cunoștință reclamantului recurent faptul că poate depune la Casa Județeană de Pensii C toate adeverințele de care înțelege să se prevaleze, iar aceasta va proceda în consecință.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2035/02.07.2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că reclamantului i s-a emis decizia privind acordarea pensiei de invaliditate nr. -/10.05.2005 cu acordarea drepturilor din 01.01.2005.
În decizia emisă pârâta a stabilit un punctaj mediu anual de 0,66298 puncte, stagiul de cotizare realizat 19 ani 6 luni și 9 zile, iar stagiul potențial stabilit a fost de 15 ani 5 luni și 21 zile.
La data de 10.12.2008 reclamantul depune o adeverință din care rezultă că a desfășurat activitate în grupa I de muncă, 10 ani, 2 luni și 9 zile.
Pârâta recalculează drepturile de pensie ale reclamantului cu data de 1 lunii următoare, respectiv 01.01.2009, conform art. 95 din Legea nr. 19/2000.
În urma recalculării, pârâta a emis decizia nr. -/24.02.2009 în care se stabilește un punctaj mediu anual de 0,62048 puncte, stagiu de cotizare realizat 22 ani și 20 zile, iar stagiul potențial este de 12 ani, 11 luni și 10 zile.
Art. 59 din Legea pensiilor stabilește modul de calcul a stagiului potențial, respectiv acesta se determină ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.
Modificarea stagiului de cotizare la 22 ani și 20 zile față de 19 ani 6 luni și 9 zile (stabilit prin decizia emisă în 2005) se datorează acordării unui stagiu de 6 luni pentru fiecare an de grupa I de muncă, în loc de 3 luni pentru fiecare an de grupa a II-a de muncă, însă, pentru acești ani nu se poate acorda punctaj de pensie.
Astfel scăzând stagiul potențial, ca urmare a modificării stagiului de cotizare, a scăzut și punctajul mediu anual acordat reclamantului de la 0,66298 puncte ( în anul 2005) la 0,62048 puncte.
Întrucât punctajul mediu anual a scăzut și cuantumul pensiei este mai mic.
În ceea ce privește suma care se impută, aceasta reprezintă diferența între pensia acordată și pensia stabilită prin decizia nr. -/24.02.2009, pe perioada 01.01.2009-01.04.2009.
Potrivit art. 187 din Legea nr. 19/2000, sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani.
Pentru aceste considerente, acțiunea reclamantului a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul menținerii pensiei pe care a avut-o reclamantul anterior formulării cererii de luare în considerare a adeverinței emise de SC REMAR-.
În motivarea recursului s-a arătat că în mod eronat nu a fost luat în considerare de către instanța de fond și de către pârâtă această adeverință, care atestă faptul că reclamantul a lucrat în grupa II de muncă, ceea ce ar contribui semnificativ la recalcularea pensiei sale. S-a mai arătat de către recurent că pensia de invaliditate ce i-a fost stabilită nu poate fi micșorată, așa cum a nelegal a procedat pârâta.
Recursul este fondat în parte.
Reclamantul a fost pensionat pentru invaliditate începând cu data de 01.01.2005, prin Decizia privind acordarea pensiei de invaliditate nr. -/01.01.2005 ( 3 dosar fond), stabilindu-se în această decizie că stagiul complet de cotizare ar fi fost, potrivit Legii nr. 19/2000, de 35 de ani; reclamantul a realizat până la momentul emiterii acestei decizii un stagiu de cotizare de 19 ani, 6 luni și 9 zile; pentru stabilirea și acordarea pensiei de invaliditate, stagiul de cotizare necesar era de 14 ani; stagiul potențial necesar pentru acordarea pensiei de invaliditate era de 15 ani, 5 luni și 21 de zile.
Ulterior, ca urmare a recorelărilor succesive, în favoarea reclamantului s-a stabilit o pensie de invaliditate în cuantum de 463 lei lunar ( 16 dosar fond).
Prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii C sub nr. --30297/10.12.2008, reclamantul recurent a solicitat pârâtei "reevaluarea dosarului de pensie", întrucât aproximativ 11 ani de muncă a lucrat în grupa a - II - a, așa cum se atestă în adeverința anexată acestei cereri, emisă de SC REMAR- ( 39-43,. 66 dosar fond).
Procedând la recalcularea pensiei, ca urmare a acestei cereri formulate de reclamant, pârâta a emis decizia nr. -/24.02.2009, prin care reclamantului i s-a diminuat pensia de invaliditate, de la 463 lei lunar, la 433 lei lunar, reținându-se că stagiul complet de cotizare ar fi fost, potrivit Legii nr. 19/2000, de 35 de ani, stagiul total de cotizare realizat de reclamant până la data emiterii acestei decizii a fost de 22 de ani și 20 de zile; stagiul potențial este de 12 ani, 11 luni și 10 zile, iar stagiul de cotizare necesar pentru acordarea pensiei de invaliditate este de 14 ani ( 25-38 dosar fond). Totodată, s-a imputat reclamantului diferența dintre pensia stabilită prin Decizia nr. -/24.02.2009, pe perioada 01.01.2009 - 01.04.2009.
Reclamantul a fost pensionat pentru invaliditate în muncă, începând cu data de 01.01.2005, ca urmare a cererii formulate în acest sens de către reclamant, înregistrată la Casa Județeană de Pensii C sub nr. 12054/2005, la data formulării cererii pentru acordarea pensiei de invaliditate, reclamantul având 39 de ani, 6 luni și 10 zile, reclamantul fiind născut la data de 24.06.1965 ( 59 dosar fond).
Potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 republicată, asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obișnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform Tabelului nr. 3.
Din Tabelul nr. 3 rezultă faptul că în situația în care vârsta asiguratului în momentul ivirii invalidității se situa între 37 de ani și 43 de ani, stagiul de cotizare necesar pentru ca respectivul asigurat să poată beneficia de pensie de invaliditate, era de 14 ani.
Din Decizia de acordare a pensiei de invaliditate nr. -/01.01.2005. rezultă faptul că la data ivirii invalidității, reclamantul realizase un stagiu de cotizare de 19 ani, 6 luni și 9 zile, deci mai mult decât stagiul de cotizare necesar, de 14 ani, prevăzut de Tabelul nr. 3 din art. 57 din Legea nr. 19/2000 republicată.
Prin urmare, reclamantul avea îndeplinită condiția stagiului necesar de cotizare prevăzut de textul legal mai sus menționat.
În concret însă, la stabilirea cuantumului pensiei de invaliditate, respectiv a punctajului mediu anual, se ia în considerare un stagiu potențial, care se calculează potrivit dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 19/2000 republicată.
Astfel, potrivit art. 59 din Legea nr. 19/2000 republicată, la stabilirea pensiei de invaliditate asiguraților li se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.
Analizându-se conținutul Deciziei nr. -/01.01.2005, se constată că s-a reținut exact de către pârâtă că stagiul de cotizare necesar pentru ca reclamantul să beneficieze de pensie de invaliditate era cel prevăzut de Tabelul nr. 3 din art. 57 din Legea nr. 19/2000 republicată, adică 14 ani.
De asemenea, se constată că pârâta a calculat în mod corect, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 republicată, stagiul potențial de cotizare, de 15 ani, 5 luni și 21 de zile, rezultat din diferența între stagiul complet de cotizare, de 35 de ani, și stagiul de cotizare realizat până la momentul ivirii invalidității, de 19 ani, 6 luni și 9 zile.
În conformitate cu prevederile art. 17 din HG nr. 1550/2004, în situația pensiilor de invaliditate, data încadrării în grad de invaliditate, pentru determinarea stagiului potențial acordat, este considerată data începerii operațiunii de evaluare a pensiilor, iar stagiul complet de cotizare este cel prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în raport de data nașterii.
Prin urmare, în temeiul art. 17 din HG nr. 1550/2004, raportat la art. 57 și art. 59 din Legea nr. 19/2000 republicată, stagiul potențial de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei de invaliditate în favoarea reclamantului este cel stabilit la momentul nașterii dreptului la pensie de invaliditate, adică de 15 ani, 5 luni și 21 de zile.
Acest stagiu potențial de cotizare nu mai poate fi ulterior modificat, chiar dacă, în virtutea unor dispozițiile legale ulterioare, s-ar impune eventuale recalculări ale pensiei de invaliditate.
Împrejurarea că reclamantul recurent a formulat o cerere către pârâtă, pentru luarea în calcul a unei adeverințe care atestă că reclamantul a lucrat în grupa a - II- a de muncă timp de 11 ani, în nici un caz nu poate justifica legal modificarea de către pârâtă a stagiul potențial de cotizare, acesta trebuind să rămână, pe tot timpul cât reclamantul va beneficia de pensie de invaliditate, cel stabilit la momentul deschiderii dreptului la pensie de invaliditate al reclamantului, respectiv, de 15 ani, 5 luni și 21 de zile, conform art. 17 din HG nr. 1550/2004.
Prin urmare, se constată de către C că în mod nelegal pârâta a modificat stagiul complet de cotizare, modificarea care a atras o diminuare nejustificată, fără suport legal, a cuantumului pensiei lunare de invaliditate cuvenită reclamantului.
Solicitarea reclamantului însă, de luare în considerare a adeverinței emisă de SC REMAR-, și de recalculare a pensiei de invaliditate în funcție de această adeverință, nu poate fi primită având în vedere prevederile art. 6 alin. 2 lit. b din OUG nr. 4/2005 și art. 185 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 republicată, respectiv, faptul că această adeverință va putea fi luată în calcul doar în momentul în care reclamantul va îndeplini condițiile de pensionare pentru limită de vârstă, la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă urmând să fie avută în vedere și respectiva adeverință.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 304 pct. 9.proc.civ. pentru considerentele anterior expuse, Curtea va admite în parte recursul reclamantului, conform dispozitivului prezentei decizii.
Reclamantul recurent nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 2035 din 02 iulie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică astfel:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C și, în consecință:
Anulează Decizia nr. -/24.02.2009, emisă de pârâtă.
Menține pensia în cuantum de 463 lei lunar, stabilită în favoarea reclamantului anterior datei emiterii deciziei nr. -/24.02.2009.
Menține sentința în ceea ce privește respingerea restului solicitărilor reclamantului referitoare la luarea în considerare a adeverinței nr-, emisă de REMAR-.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - --- - -- - -
Red./dact.MM
5ex./17.11.2009
Jud.fond: /
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
