Recalculare pensii. Decizia 2498/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.8774/2008
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2498/
Ședința Publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
***************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6713 din data de 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.20258/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului și intimatul-reclamant.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că, prin motivele de recurs formulate în cauză, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bas olicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ.
Curtea, constatând că în cauză recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bas olicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.6713 din data de 29.10.2008, pronunțată în dosarul 20258/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a -a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului B și a obligat pârâta să emită o decizie, însoțită de buletinul de calcul, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.06.2008, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.293/12.05.2008, emisă de -
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță de fond a reținut că, prin decizia nr.-/05.04.2007, au fost stabilite drepturile de pensie cuvenite reclamantului, în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.
Prin cererea înregistrată la casa teritorială de pensii sub nr.-/29.05.2008, reclamantul a solicitat, în baza dispozițiilor art.169 alin.1 din Legea nr.19/200, recalcularea pensiei, în sensul de a se lua în considerare și veniturile suplimentare realizate sub formă de acord global. Reclamantul a anexat cererii de recalculare adeverința nr.293/12.05.2008 emisă de -
S-a mai reținut de către tribunal că pârâta Casa de Pensii a Municipiului B nu a soluționat aceasta cerere de recalculare a pensiei, comunicând reclamantului un răspuns negativ. Conform dispozițiilor art.169 alin.1 coroborate cu dispozițiile art.86 din Legea nr.19/2000, această cerere trebuia soluționată în 45 zile de la înregistrare. Față de aceste dispoziții, instanța a obligat pârâta să emită o astfel de decizie, prin care să soluționeze cererea de recalculare a pensiei formulată de reclamant.
Cu privire la temeinicia cererii de recalculare a pensiei, instanța de fond a apreciat că veniturile realizate în sistemul deacord global, precum și celelalte venituri suplimentare, trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea înacord globalpresupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că, lunar, aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art.1 din Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurări sociale de stat o contribuție de 15 % asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observă, așadar, că pentru toate aceste sume angajatorii calculau și virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat și de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
Reținând acest aspect, instanța de fond a precizat, totodată, că potrivitprincipiului contributivității, statuat de dispozițiile art.2 lit. e) din Legea nr. 19/2000: "Sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit dispozițiilor art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Tribunalul a mai avut în vedere și dispozițiile art.4 alin.2 și alin.3 din nr.OUG4/2005, pe cele ale art.2 lit. e) din Legea nr.-, precum și pe cele ale pct. IV Anexa 1 a OUG nr.4/2005.
Astfel, a reținut că formele de retribuireîn acordși celelalte venituri menționate în adeverința în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art.10 din Legea nr.3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale. Ori, acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu în raport de cel tarifar.
Sintetizând, prima instanță a mai reținut că noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr.19/2000, este construită în jurul acestui principiu fundamental și anume, că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
A constatat că pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, acest principiu este respectat, astfel că și pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași, conform principiului"ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet"( argumentul de analogie a legii).
Prima instanță a apreciat că viziunile diferite asupra chestiunii în discuție, între casele de pensii și instanțele judecătorești, sunt generate de inconsecvența legiuitorului, întrucât, pe de o parte, se afirmă în art.2 din legea-cadru principiul contributivității, mai sus menționat, iar pe de altă parte, același legiuitor limitează, fără nicio justificare rezonabilă, aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr.4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că acestea nu ar fi avut caracter permanent. Însă, tot în OUG nr.4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, în măsura în care, pentru acestea, s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Ca urmare, instanța de fond a apreciat că ceea ce interesează nu caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Concluzionând, instanța a mai reținut că, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanțelor judecătorești sarcina de a hotărî că primează principiul contributivității, statuat de dispozițiile art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000 și dezvoltat în art.78 alin.1 din același act normativ, precum și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare, la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, văzând și dispozițiile art.155 lit. d) din Legea nr.19/2000, a apreciat că este întemeiată acțiunea formulată și, în baza dispozițiilor art.87 din Legea nr.19/2000 a anulat decizia atacată și a obligat-o pe pârâtă să emită o decizie, prin care sa recalculeze pensia pentru limita de vârsta cuvenită reclamantului, retroactiv, începand cu data de 01.06.2008, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.293/12.05.2008 emisă de -
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pentru o înțelegere mai exactă a punctului său de vedere, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B invocă prevederile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983, care reglementează lucrul în"acord global",dispoziții ce prevăd că, pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului deacord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiile și a compensațiilor prevăzute de lege.
Consideră că acesta este și motivul avut în vedere de către legiuito, atunci când nu a încadrat veniturile suplimentare, obținute în sistemul deacord global,în categoria sporurilor cu caracter permanent, iar sporurile cu caracter permanent, care se au în vedere la calcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute de dispozițiile Legii nr.49/1992 și ale OUG nr. 42005.
În continuarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă invocă și dispozițiile art.2 lit. c) și lit. d), art.26 alin.1 lit. a) - e) din Legea nr.19/2000 și precizează că, potrivit pct.VI din anexa OUG nr.4/2005, nu fac parte dintre sporurile cu caracter permanent, prevăzute de normele în vigoare, veniturile realizate de către intimatul-reclamant înacord global.
Consideră că în mod greșit instanța de fond, prin sentința civilă nr.6713/29.10.2008 (atacată cu prezentul recurs), a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie de pensie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă, retroactiv, cu începere din data de 01.06.2008, cu luarea în considerare a adeverinței nr.293/12.05.2008 emisă de -
Precizează că asupra acestui fapt s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr.736 din data de 24 octombrie 2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din Anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.
Deși a fost legal citat, intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la judecata recursului.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind, în acest mod, litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-reclamant a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.293/12.05.2008 emisă de - (aflată la filele 4 și 5 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-reclamant la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu devenituri în acord global.
Având în vedere cele susținute de recurenta-intimată în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta Casa de Pensii a Municipiului B (), încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate însistemul deacord globalnu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere și aspectul că, atâtrincipiul p. solidarității sociale,cât și principiul obligativității, invocate de recurenta B, așa cum sunt acestea reglementate de dispozițiile art.2 lit. c) și, respectiv, art.2 lit. d) din Legea nr.19/2000, nicidecum nu contravin argumentelor expuse mai sus, ci, dimpotrivă, vin în sprijinul acestora.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.2 lit. c) și lit. d) din Legea nr.19/2000:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
c) principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public își asuma reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
d) principiul obligativității,potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor; -."
Pentru toate considerentele expuse mai sus, apreciind că toate criticile recurentei-pârâte sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6713 din data de 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.20258/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 18.05.2009.
Jud. fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
