Recalculare pensii. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 26
Ședința publică de la 06 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de CASA JUD. DE PENSII I împotriva sentinței civile nr. 1335 din 17 09 2008 Tribunalului Iași, intimat fiind, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentă, lipsă intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, intimatul a depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise.
Nemafiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Consilier jr. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței și respingerea acțiunii. In mod greșit s-a dispus valorificarea perioadei solicitate de contestator, la dosar nu există nici un document care să facă dovada plății CAS și a contribuției pentru pensia suplimentară. Pentru motivele expuse pe larg și în cererea de recurs, solicită admiterea recursului.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la nr.5256/99/24.07.2008 pe rolul Tribunalului Iași, contestatorul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii I, solicitând anularea deciziei-adresă nr.41032/20.06.2008 emisă de intimată prin care i s-a comunicat respingerea cererii sale de recalculare a cuantumului pensiei și a valorii punctului de pensie în raport cu vechimea efectivă în muncă și obligarea intimatei la emiterea unei decizii în acest sens.
In motivarea cererii sale, contestatorul a arătat că a fost angajat cu contract de muncă, în calitate de profesor la Grupul Școlar "CF " In perioada cât a funcționat ca profesor în această unitate, în baza unui protocol încheiat între Ministerul Educației și Învățământului din România și Ministerul Educației Naționale din, în perioada 1974-1978 și-a desfășurat activitatea în calitate de profesor în, Regatul. Activitatea desfășurată în Statul s-a realizat în executarea contractului de muncă încheiat în țară, în baza unei detașări în interesul serviciului.
Contestatorul a considerat că se impune ca cei 4 ani să fie considerați vechime neîntreruptă în muncă în aceeași unitate, cu toate drepturile ce-i revin, conform Decretului nr.233/1974 și a Legii nr.1/1970. De asemenea, contestatorul a invocat disp.art.9 din Legea nr.3/1977 și art.2 din Decretul nr.233/1974 care prevede că perioada lucrată în străinătate se ia în calcul la stabilirea vechimii neîntrerupte în muncă. De asemenea, în baza acestor acte normative, a transferat în intervalul în care a lucrat în Regatul în conturile asigurărilor sociale, iar faptul că angajatorul român nu a operat aceste plăți nu-i este imputabil și nici nu poate fi obligat să suporte vreo consecință în acest sens.
In dovedirea celor susținute, contestatorul a depus la dosarul cauzei, în copie, memoriul adresat intimatei și adresa nr.41032/20.06.2008.
Intimata, prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
In motivarea poziției sale procesuale, intimata a arătat că, prin decizia nr.-/29.03.2001, contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr.19/2000, modificată și completată, începând cu data de 15.03.2001, drepturile de pensie fiindu-i stabilite pe baza elementelor aflate la dosarul de pensionare. La stabilirea vechimii în muncă nu a fost valorificată perioada 20.11.1974-1.09.1978, în această perioadă contestatorul fiind detașat în Regatul.
S-a mai arătat că, potrivit art.9 ind.1 din Legea nr.3/1977 vechimea în muncă ce se ia în considerare la stabilirea pensiei, este timpul cât o persoană a fost încadrată în baza unui contract de muncă și s-au făcut viramentele CAS și contribuție pentru pensie suplimentară la bugetul statului român. Obligativitatea plății CAS și a contribuției pentru pensia suplimentară către bugetul statului român trebuia făcută de către contestator ca persoană fizică sau prin unitatea angajatoare din țară, documentele depuse la dosar reprezentând doar convertirea în lei a unei părți din valuta încasată nu și plata contribuției, pensiei suplimentare și CAS la bugetul statului român.
Întrucât la dosar nu există nici un document care să facă dovada plății CAS și a contribuției pentru pensia suplimentară la bugetul statului român, nu există temei legal de recunoaștere a acestei perioade ca stagiu de cotizare.
Intimata a mai invocat tardivitatea formulării contestației, având în vedere că reclamantul cunoștea de la data înscrierii la pensie faptul că nu a fost valorificată această perioadă, în care a lucrat în, fără a contesta deciziile emise de către intimată în perioada 2001-2007, conform dispozițiilor Legii nr.3/1977 și Legii nr.19/2000.
Intimata a depus la dosar înscrisuri în susținerea poziției sale procesuale.
Prin sentința civilă nr.1335/17.09.2008, Tribunalul Iașia respins excepția tardivității invocată de intimată, a admis în parte acțiunea formulată de contestatorul, a obligat intimata să emită în folosul contestatorului o decizie de pensie prin care, la stabilirea drepturilor de pensie să fie luată în considerare și perioada 20.11.1974-01.09.1978, ca perioadă contributivă. S-a respins contestația formulată împotriva deciziei-adresă nr. 41032/20.06.2008.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin decizia nr.-/29.03.2001, iar ulterior, prin decizia din 30.11.2005 a fost recalculată pensia din sistemul public în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005. În baza unei adeverințe din 18.08.2006 a fost emisă decizia de pensionare nr.-/17.10.2006. Ultima decizie a fost emisă la data de 1.07.2007, în conformitate cu prevederile OUG nr.19/2007.
Având în vedere probatoriul administrat în cauză, s-a reținut că la stabilirea stagiului de cotizare nu a fost valorificată perioada 20.11.1974-1.09.1978, așa cum precizează chiar intimata prin întâmpinare. In această perioadă contestatorul și-a desfășurat activitatea în Regatul.
Potrivit disp.art.37 din Legea nr.19/2000, în sistemul public, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat, fiind incluse și perioadele recunoscute ca vechime în muncă în baza legislației anterioare datei de 1.04.2001.
Instanța de fond a reținut că perioada pentru care contestatorul a solicitat valorificarea ca stagiu de cotizare este anterioară anului 2001, astfel că, în speța dedusă judecății, devin incidente disp.art.9 din Legea nr.3/1977 și ale Decretului nr.233/1974.
Față de aceste dispoziții legale, prima instanță a reținut că perioada lucrată în străinătate se ia în calcul la stabilirea vechimii neîntrerupte în muncă. Potrivit disp.art.16 și 19 din Decretul nr.233/1974, Ministerul Educației și Învățământului, ca unitate trimițătoare, avea obligația de a vira din sumele transferate din Regatul în bugetul său, cotele de asigurări sociale prevăzute de lege.
Față de considerentele expuse, prima instanță a constat că nu poate fi sancționat contestatorul pentru nereținerea ca stagiu de cotizare a perioadei în care a desfășurat activitate în străinătate, în condițiile în care și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau, transferând cota calculată a veniturilor sale nete realizate în valută (fila 10-12).
In ceea ce privește excepția tardivității formulării contestației invocată de intimată, prima instanță a reținut că aceasta este nefondată motivat de faptul că nu a fost contestată o decizie de pensie, nefiind îndeplinite condițiile disp.art.87 din Legea nr.19/2000.
S-a mai reținut ca fiind nefondată contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei-adresă nr.41031/20.06.2008, deoarece aceasta reprezintă un răspuns la memoriul formulat de contestator și nu o decizie de stabilire a drepturilor de pensie.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs Casa Județeană de Pensii V, prin reprezentant legal, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Ultima decizie de pensie a fost emisă în favoarea contestatorului la data de 01.07.2007, în conformitate cu dispozițiile nr.OUG19/2007, aceasta nefiind contestată de către cel interesat, rămânând astfel definitivă.
Mai mult, se mai invocă faptul că reclamantul cunoștea chiar de la data înscrierii sale la pensie că nu i-a fost valorificată perioada lucrată în.
S-a mai arătat că, potrivit art.9 ind.1 din Legea nr.3/1977 vechimea în muncă ce se ia în considerare la stabilirea pensiei, este timpul cât o persoană a fost încadrată în baza unui contract de muncă și s-au făcut viramentele CAS și contribuție pentru pensie suplimentară la bugetul statului român. Obligativitatea plății CAS și a contribuției pentru pensia suplimentară către bugetul statului român trebuia făcută de către contestator ca persoană fizică sau prin unitatea angajatoare din țară, documentele depuse la dosar reprezentând doar convertirea în lei a unei părți din valuta încasată nu și plata contribuției, pensiei suplimentare și CAS la bugetul statului român.
Întrucât la dosar nu există nici un document care să facă dovada plății CAS și a contribuției pentru pensia suplimentară la bugetul statului român, nu există temei legal de recunoaștere a acestei perioade ca stagiu de cotizare.
Analizând recursul formulat de către Casa Județeană de Pensii I, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, se reține că acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Astfel cum rezultă din adresa Casei Județene de Pensii I nr.3126/08.05.2001 (fila nr.69 dosar de fond ), contestatorul a solicitat acestei instituții, la data de 01.05.2001, prin cererea depusă la fila nr.70 dosar de fond, clarificarea motivelor pentru care perioada 1974-1978, în care acesta a fost detașat în, nu a fost luată în calculul drepturilor sale de pensie, primind răspunsul acesteia.
Contestatorul, nemulțumit desigur de acest răspuns, prin care Serviciul stabiliri pensii din cadrul Casei Județene de Pensii I îi explica motivele pentru care activitatea desfășurată în străinătate, în condițiile Decretului nr.233/1974, nu putea fi considerată ca fiind stagiu de cotizare, nu a înțeles să investească instanța cu verificarea legalității și temeiniciei deciziei nr. nr.-/29.03.2001, în temeiul disp.art.52 din Legea nr.3/1977, astfel încât perioadele contributive luate în considerare prin această decizie, care au stat la baza stabilirii drepturilor de pensie, au fost în mod definitiv stabilite prin aceasta.
Ulterior emiterii acestei decizii, Casa Județeană de Pensii Iae mis în favoarea contestatorului decizia nr.-/13.08.2004, care a rămas definitivă, în condițiile disp.art.88 din legea nr.19/2000, nefiind contestată de către persoana interesată.
La data de 16.02.2005, prin cererea ce a fost înregistrată sub nr.4362/16.02.2005, contestatorul a solicitat reanalizarea dosarului său de pensie întrucât nu i-a fost luată în considerare perioada 1974-1978, în care a lucrat în, achitându-și toate obligațiile stabilite de dispozițiile legale în vigoare.
Prin adresa nr.3512 din data de 01.04.2005, Casa Județeană de Pensii Iac omunicat acestuia că își menține punctul de vedere exprimat prin adresa nr.3126/08.05.2001.
De altfel, la data de 30.11.2005, prin decizia nr.-, au fost recalculate drepturile de pensie ale contestatorului în conformitate cu prevederile nr.OUG4/2005, iar contestatorul nu a înțeles să conteste, în temeiul disp.art.87 din Legea nr.19/2000, nici această decizie de pensie, care a rămas astfel definitivă.
Se reține că ulterior, au mai fost emise două decizii prin care drepturile de pensie ale contestatorului au fost recalculate, la data de 17.10.2006 și la data de 01.07.2007, toate necontestate de către acesta în condițiile legii.
Având în vedere că, deși cunoștea încă din anul 2001 faptul că perioada 1974-1978, în care a fost detașat în, nu a fost luată în calculul drepturilor sale de pensie, contestatorul nu a înțeles să investească instanța, în condițiile disp.art.52 din Legea nr.3/1977 și, ulterior, ale art.87 din Legea nr.19/2000, cu verificarea legalității și temeiniciei deciziilor de pensie emise în favoarea sa, astfel încât vechimea totală în muncă, respectiv stagiul total de cotizare realizat, au fost stabilite în mod definitiv prin acestea.
Pentru aceste considerente, se reține că în mod eronat prima instanță a admis acțiunea formulată de către reclamantul privind obligarea recurentei la emiterea unei noi decizii, prin care la stabilirea drepturilor de pensie să fie luată în considerare și perioada 20.11.1974-01.09.1978, ca perioadă contributivă.
Mai mult decât atât, pe lângă considerentele prezentate anterior, se mai reține că în mod greșit prima instanță a reținut că acțiunea reclamantului ar fi fondată, în temeiul disp.art. 16 din Decretul nr.233/1974, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că unitatea trimițătoare, la care se considerau detașați specialiștii care lucrau în străinătate, potrivit disp. art.10 din același decret, ar fi suportat, din sumele încasate în valuta, impozitele, taxele, asigurările sociale și alte rețineri sau plati prevăzute de legislația locală
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 din Codul d e procedură civilă, urmează să se admită recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I, să se modifice în parte sentința pronunțată de prima instanță și să se respingă cererea contestatorului referitoare la luarea în calcul a perioadei 20.11.1974 - 01.09.1978, menținându-se restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței nr.1335/17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge cererea contestatorului referitoare la luarea în calcul a perioadei 20.11.1974 - 01.09.1978.
Menține restul dispozițiilor ce nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Tehnored.:;
2 ex.- 22.01.2009;
Jud. fond- Tribunalul Iași:-;
-.
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Smaranda Pipernea