Recalculare pensii. Decizia 2689/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2689/R/2009
Ședința publică din 23 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima
- -
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de pârâții recurent MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, recurent MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE - PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, CASA JUDETEANA DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 2415 din 14 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta, precum și pe pârâta CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta intimată, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamanta intimată arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reclamanta intimată solicită respingerea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice și Casa Județeană de Pensii C, întrucât pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice au calitate procesuală pasivă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2415 din 14.09.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, s-a espins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
S-a admis parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CURTEA DE APEL CLUJ și în consecință:
Au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL CLUJ să elibereze reclamantei adeverințele privind sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din îndemnizația brută lunară și sporul de confidențialitate de 15%, aferente perioadei octombrie 2005 la zi.
A fost obligat pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII să recalculeze pensia de serviciu a reclamantei cu luarea în considerare a sporurilor menționate.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, reclamanta a lucrat ca judecător la Curtea de Apel Cluj, fiind pensionată la data de 01.10.2004.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale și a inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța reține că potrivit prevederilor art.15 din HG nr.83/03.02.2005 și art. 118 din Legea nr.304/2004 care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, iar pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, astfel că instanța va respinge excepțiile formulată de pârâtă.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești magistrații și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest articol a fost abrogat prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000. Prin nr. 21/2008 magistraților li s-a recunoscut magistraților dreptul la sporul de risc și sporul de suprasolicitare neuropsihică.
Așadar, în baza de calcul a indemnizațiilor magistraților, au fost incluse sporul de vechime de risc și suprasolicitare neuropsihică. Conform dispozitivului recursului în interesul legii nr. 21/2008 aceste ultime sporuri sunt recunoscute "și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000".
În conformitate cu prevederile art. 82 din Ordonanța de Urgență nr. 100 din 4 octombrie 2007 - pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, respectiv a <LLNK 12004 303 11 201 0 18>Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Potrivit prevederilor art. 3 al Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, coroborate cu cele ale art. 283 alin.1, lit. c din Codul muncii, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de acesta din oficiu, având în vedere faptul că acțiunea a fost introdusă la data de 08.06.2008, astfel că va admite în parte acțiunea reclamantei.
Având în vedere prevederile art. 82 din Ordonanța de Urgență nr. 100 din 4 octombrie 2007 coroborat cu art. 47 din Legea nr. 50/1996 și aspectele reținute instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CLUJ ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL CLUJ să elibereze reclamantei adeverințele privind sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din îndemnizația brută lunară și sporul de confidențialitate de 15%, aferente perioadei octombrie 2005 la zi și a fost obligată pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C să recalculeze pensia de serviciu a reclamantei cu luarea în considerare a sporurilor menționate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților.
În motivarea recursului pârâtul arată că sentința pronunțată în cauză este nelegală prin prisma motivului de modificare prevăzut de art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă.
În acest sens, deși în apărările efectuate pe parcursul judecății cauzei de către pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, s-a arătat în mod constant că nu are nici răspundere față de pretențiile reclamantei, instanța de fond a considerat, fără a motiva cu trimitere la vreun text de lege, că acesta are calitate procesuală pasivă.
Față de această situație, învederează instanței de recurs, că a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Așadar, față de pretențiile reclamantei și față de procedura de întocmire și eliberare a adeverințelor pe baza cărora se actualizează aceste pensii prevăzută de HG nr.1275/2005, Ministerul Justiției nu poate avea nici o răspundere, atribuțiile și recalcularea pensiilor de serviciu, revenindu-i ultimului angajator.
Împotriva aceleiași hotărâri a mai declarat recurs și pârâta Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate și pe cale de consecință respingerea acțiunii reclamantului față de Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Pârâtul invocă prevederile art. 304 pct.9 pr.civ. art.304 indice 1.pr.civ.
În motivarea recursului pârâtul arată că, prin sentința recurată, Tribunalul Cluj, deși în concret, prin dispozitivul hotărârii nu obligă Ministerul Finanțelor Publice, totuși conchide că, admite acțiunea reclamantei și în contradictoriu cu acesta, fără să precizeze pentru ce anume.
Critică sentința atacată pentru faptul că, instanța de fond, nu a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, precum și cea a inadmisibilității acțiunii.
Apreciază că, nu este întemeiată cererea adresată instanței, prin care, reclamanta solicită obligarea Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate și pe cale de consecință nelegala și netemeinica sentința atacată atâta vreme cât, temeiul de drept pe care instanța își motivează hotărârea nu conferă Ministerului Finanțelor Publice competența de a aloca Casei Județene de Pensii fonduri, contrar interpretării greșite date de instanța de fond dispozițiilor art.15 din HG nr.83/03.02.2005 și art.18 din Legea nr.304/2004.
Legat de caracterul inadmisibil al cererii reclamantei de a obliga Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare plății sumelor pe care înțelege să le ceară instanței, arată că, prelevările de resurse bănești de la persoanele fizice și juridice la fondurile publice se fac, în majoritatea cazurilor prin constrângere, fără contraprestație și cu titlu nerambursabil. Întrucât acestea duc la diminuarea patrimoniului plătitorilor ele trebuie să fie stabilite de autoritățile publice competente și îmbracă o formă juridică adecvată - lege, ordonanță, etc. - opozabilă tuturor membrilor societății, deci nicidecum o hotărâre judecătorească opozabilă părților din proces.
La data de 12 octombrie 2009 formulat recurs și pârâta Casa Județeană de Pensii, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului pârâta arată că, potrivit art. 11 al HG nr.290/2005 la baza stabilirii pensiei de serviciu a stat o adeverință prevăzută în anexa nr.1, întocmită de ultima unitate angajatoare, care cuprinde vechimea în funcție și venitul realizat în ultima lună de activitate anterioară datei pensionării.
Astfel, instituția nu are altă obligație decât a pune în aplicare datele oferite de angajator, însă instanța a omis faptul că dacă inițial pensia se stabilește pe baza acestei adeverințe, ulterioara sa evoluție este supusă procesului de actualizare a pensiei, iar acesta potrivit legislației Legii nr.567/2004 modificată prin Legea nr.17/2006 - nu se mai face ori de câte ori se modifică salariul unei funcții similare în activitate plus sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei, ci urmează a se actualiza la o dată fixă - început de an calendaristic, în raport de media salariilor brute realizate în ultimele 12 luni. Doar începând cu OUG nr.100/2007 s-a revenit la salariul de bază vrut lunar al personalului în activitate, în condiții identice și sporurile în procent avute la data pensionării - art.85 din Legea nr.303/2004.
Instanța a mai omis să precizeze că în ce privește drepturile de pensie, termenul de recurs este de 15 zile.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la recursul declarat deMinisterul Justiției și Libertățilorse reține că prin hotărârea de fond acest pârât a fost obligat să elibereze reclamantei adeverințele privind sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % și sporul de confidențialitate de 15%.
Conform dispozițiilor art. 18 și 20 din HG 1275/2005 eliberarea adeverinței pentru pensia de serviciu se realizează de ultima unitate angajatoare, care este Curtea de Apel Cluj. Drept urmare, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și obligând Ministerul Justiției și Libertăților să emită adeverința instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale menționate anterior, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților și se va modifica sentința de fond în sensul că se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și se va respinge ca atare acțiunea față de Ministerul Justiției și Libertăților.
Referitor la recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice se reține că așa cum a învederat și recurentul, deși instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și a admis acțiune și față de acest pârât, prin dispozitivul hotărârii nu s-a stabilit nicio obligație în sarcina Ministerului Finanțelor Publice.
Așa cum s-a reținut și în analiza recursului declarat de Ministerului Justiției și Libertăților conform dispozițiilor art. 18 și 20 din HG 1275/2005 eliberarea adeverinței pentru pensia de serviciu se realizează de ultima unitate angajatoare, iar actualizarea pensiilor de serviciu (cealaltă obligație stabilită prin hotărâre) revine Casei Județene de Pensii C conform art. 85 alin. (2) și (3) din Legea 303/2004.
În consecință, constatând că pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi obligat la niciuna dintre obligațiile stabilite prin hotărârea de fond, Curtea reține că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă fiind întemeiat.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și se va modifica sentința de fond în sensul că se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și se va respinge ca atare acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
În ceea ce privește recursul declaratde Casa Județeană de Pensiise reține că în conformitate cu dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea 303/2004 și contrar celor invocate de recurentă "ensiile p. de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată".
De asemenea, se reține că reclamanta nu a depus cerere de actualizare a pensiei sale întrucât nu putea solicita aceasta în lipsa adeverinței emisă de Curtea de Apel Cluj. Nu înseamnă însă că prezenta acțiune nu trebuia admisă atâta timp cât pentru o mai bună administrarea a justiției se solicită și se acordă simultan atât emiterea adeverinței cât și actualizarea în baza acesteia.
Mai mult, Curtea reține că nu se poate imputa reclamantei că angajatorul nu a plătit la timp sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică și de confidențialitate. Dacă s-ar fi realizat acest lucru reclamanta ar fi beneficiat la stabilirea pensiei și de aceste sporuri.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C împotriva sentinței civile nr. 2415 din 14.09.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, pe care o modifică, în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință respinge acțiunea formulată de către reclamanta în contradictoriu cu acești pârâți.
Menține celelalte dispoziții.
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii C împotriva aceleași sentințe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./Dact.
7 ex./17.12.2009
Jud.fond: și
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima
