Recalculare pensii. Decizia 2763/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.419/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2763/
Ședința publică din data de 28 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6456 din data de 21.10.2008 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Civilă Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.19872/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 02.04.2009 de către intimata-reclamantă, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente.
Curtea procedează la identificarea intimatei-reclamante, aceasta legitimându-se cu Seria -.- eliberată de către SPCEP 6 biroul nr.3 la data de 06.08.2008.
Intimata-reclamantă arată că nu are cereri, chestiuni prealabile, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-reclamantă solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat, pentru motivele dezvoltate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26.05.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.19872/3/AS/2008, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, solicitând recalcularea drepturilor sale de pensie conform OUG nr.4/2005, cu luarea în calcul și a veniturilor suplimentare cu caracter permanent menționate în adeverințele nr.97/15.02.2008 și nr.98/15.02.2008 emise de Institutul de Studii și Energetice SA.
Prin sentința civilă nr.6456/21.10.2008, Tribunalul Bucureștia admis acțiunea formulată de reclamanta -, a obligat pârâta Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze, în temeiul OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.12.2005, drepturile de pensie cuvenite reclamantei, cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 97/15.02.2008 și nr. 98/15.02.2008 emise de Institutul de Studii și Energetice SA.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamanta a fost pensionată în baza deciziei nr. -/12.08.1999, pensia fiind plătită de Casa Locală de Pensii Sector 6.
Ulterior, reclamanta a depus la casa locală de pensii o cerere de recalculare la care a anexat adeverințele nr. 97/15.02.2008 și nr. 98/15.02.2008 emise de Institutul de Studii și Energetice SA, pentru a fi valorificate sumele evidențiate în acestea, însă acestea nu au fost luate în considerare.
Tribunalul a constatat că retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Totodată, rin p. art.1 din Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
S-a observat că, potrivit art.164 din Legea nr.19/2001, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a legii, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. De asemenea, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În privința formelor de retribuire în acord și prime, se menționează în anexa 1 OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2001, că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
A mai reținut Tribunalul că potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este consacrat expres de art.2 din Legea nr.19/2000 care dispune că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
A apreciat instanța de fond că în speță au aplicabilitate aceste dispozițiile legale cu valoare de principiu pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat. Ar fi inechitabil ca veniturile realizate în acord global anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 să nu fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar după intrarea în vigoare a legii să fie avute în vedere toate veniturile realizate, chiar dacă dintre acestea unele sunt venituri nepermanente. Plata contribuției de asigurări sociale în ambele situații impune aceeași soluție cu privire la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât altfel, sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord global nu ar corespunde unei contraprestații care să fi justificat reținerea lor.
Prin urmare, pârâta trebuia să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire în acord global, într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care conform art.10 din Legea nr.3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor legale și a adeverințelor eliberate de fostul angajator al reclamantei, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de toate veniturile realizate de salariat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 23.12.2008 pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 19.01.2009 sub nr-.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9, art.3041Cod procedură civilă și pe prevederile OUG nr.4/2005, recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și rejudecând în fond cauza, respingerea în tot a acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
Susține recurenta-pârâtă că hotărârea este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și al aplicării greșite a prevederilor legii în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare și anume, veniturile realizate în acord global și prime.
Se arată că în adeverința prezentată de intimata-reclamantă sunt prezentate câștiguri suplimentare, obținute sub formă de acord și prime care însă nu sunt câștiguri permanente în înțelesul-/2005 și a Legii nr.19/2000.
Precizează recurenta-pârâtă că art.164 din Legea nr.19/2000 (care reia prevederile art.10 din Legea nr.3/1977, modificate și completate prin art.10 din Legea nr.49/1992) prevede că la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și sporurile permanente care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, înregistrate în carnetul de muncă. Ori, veniturile realizate în acord global și primele reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, nefiind înscrise în carnetul de muncă.
Consideră greșit și raționamentul instanței de fond potrivit căruia neluarea în considerare a primelor și acordului ar semnifica o încălcare a principiului contributivității statuat în art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
De asemenea, instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate. Astfel, normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept, Legea nr.19/2000 reprezentând dreptul comun în materia asigurărilor sociale. Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun. În acest sens, actele normative referitoare la sporuri sunt norme cu caracter special în domeniul drepturilor de asigurări sociale.
Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare, așa cum este OUG nr.4/2005, normă juridică ce are caracter special, iar obligarea recurentei la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a unor sporuri (spor de acord), este nelegală și nefondată.
În fine, arată recurenta-pârâtă că în calculul drepturilor de pensie s-a avut în vedere respectarea principiului egalității atât între persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției, luându-se în calculul pensiei numai retribuția stabilită prin contractul de muncă.
La data de 02.04.2009, intimata-reclamantă - a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței de fond.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele deduse judecății după cum dispune art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Deși formal recurenta și-a întemeiat criticile pe motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, în realitate, motivele vizează greșita aplicare și interpretare a normelor juridice incidente în cauză, norme care reglementează recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, după regulile prevăzute în noua lege a pensiilor.
Analizând așadar recursul din perspectiva art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea are a verifica susținerea recurentei asupra modului în care tribunalul a aplicat și interpretat textele de lege incidente în cauză, respectiv OUG nr.4/2005 și Legea nr.19/2000, care nu au încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent, nesocotind regula potrivit căreia norma specială derogă de la norma generală, aplicându-se prioritar față de aceasta din urmă.
Curtea notează că OUG nr.4/2005 se referă la recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, deci cele stabilite anterior datei de 1.04.2001, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000. În anexa OUG nr.4/2005, se arată că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord, pe bază de tarife sau cote procentuale, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Având în vedere faptul că această dispoziție vine în contradicție flagrantă cu principiul contributivității prevăzut de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000, dar și cu scopul ordonanței de urgență menționat în preambul, acela de a recalcula pensiile provenite din vechiul sistem public al asigurărilor sociale de stat după principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acest act normativ nu poate fi aplicat în litera lui, ci în spiritul legii generale în materia asigurărilor sociale.
Susținerea recurentei-pârâte asupra caracterului temporar și nepermanent al sporului de acord va fi înlăturată de pentru că nu ține seama de condițiile legislative în care acest spor de acord global a fost acordat, dar nici de principiile generale în care se face recalcularea pensiilor.
Astfel, în baza art.77 și art.78 din Legea nr.19/2000, trebuie determinat punctajul mediu anual al asiguratului, relevant fiind salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile sau, după caz, a venitul lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Așa fiind, venitul suplimentar obținut de salariata pe baza muncii prestate în acord global în intervalul de timp cuprins între 1965-1990, va putea fi valorificat în procedura de recalculare a pensiei conform OUG nr.4/2005, dacă îndeplinește două condiții, respectiv dacă pentru acest spor salarial angajatorul era ținut de prevederile legii în vigoare la data respectivă de a deduce contribuții personale de asigurări sociale și respectiv dacă astfel de contribuții au fost achitate.
După cum a arătat și tribunalul, în temeiul Decretului nr.389/1972, angajatorii erau obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat. Din cuprinsul adeverințelor eliberate sub nr.97 și nr.98/15.02.2008 de fostul angajator Institutul de Studii și Energetice SA, rezultă plata lunară a cotelor de asigurări sociale pentru angajat, cât și cota aferentă angajatorului. În concluzie, aceste venituri întrunesc condițiile pentru a fi luate în calculul punctajului mediu anual.
De asemenea, nu se poate reține că normele cuprinse în anexa OUG nr.4/2005, referitoare la categoriile de sporuri ce se includ în baza de recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001, în baza legislației vechiului sistem al asigurărilor sociale de stat, ar constitui lege specială în materie care derogă de la legea generală, adică Legea nr.19/2000. Un astfel de raționament, care nesocotește interpretarea normelor de drept, interpretarea normelor speciale vizând situații de excepție care însă nu pot fi în contradicție cu principiile generale ale materiei asigurărilor sociale, ar lipsi de conținut legea generală a pensiilor, ar duce la chiar încălcarea scopului OUG nr.4/2005, menționat anterior.
Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6456 din data de 21.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.19872/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red./ tehn./2 ex./10.06.2009
Tribunalul București
Judecători fond,
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
