Recalculare pensii. Decizia 3214/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.747/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.3214/
Ședința publică din data de 12 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER:
******************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6931 din data de 11.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale Civilă, în dosarul nr.17154/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-reclamant, prin apărătorul său ales, d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 12 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.46244 din data de 20.03.2009, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că, pentru termenul de azi, s-a depus la dosar prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 07.05.2009, de către intimatul-reclamant, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente.
Intimatul-reclamant, prin avocat, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-reclamant, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, pentru motivele dezvoltate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești atacate, ca fiind temeinică și legală, în sensul aplicării dispozițiilor art.14 din Legea nr.3/1977, ci nu a art.8, cum, în mod eronat, a invocat recurenta-pârâtă.
Solicită, de asemenea, a se avea în vedere dispozițiile Deciziei nr.40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursului în interesul legii.
Totodată, solicită și cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civilă și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.6931 din data de 11.11.2008, pronunțată în dosarul 17154/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a -a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea, astfel cum a fost aceasta precizată și restrânsă, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului ().
În consecință, a obligat pârâta să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei reclamantului, conform dispozițiilor nr.OUG4/2005, prin luarea în considerare și a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani în grupa I de muncă, începând cu data de 01.12.2005.
De asemenea, a obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor dintre pensia încasată și cea cuvenită, începând cu data de 01.12.2005.
Totodată, a obligat pârâta la cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei, reprezentând onorariul avocatului ales.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.-/28.09.1998, emisă de casa teritorială de pensii aflată în subordinea pârâtei, numitul a fost pensionat, la vârsta de 50 de ani, pentru munca depusă și limita de vârstă, conform Legii 3/1977, în raport de un stagiu complet de cotizare de 34 de ani, din care 26 de ani 5 luni și 28 zile realizat numai în grupa I de muncă, stabilindu-i-se o pensie lunară în cuantum de 1.783.882 lei.
A reținut că în urma recalculării pensiei, prin aplicarea dispozițiilor nr.OUG4/2005, reclamantului i-a fost luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, însă au fost valorificate integral veniturile menționate în adeverințele depuse, aspect în raport de care reclamantul și-a restrâns petitul acțiunii, solicitând doar luarea în considerare a stagiului de cotizare de 20 de ani și plata diferențelor dintre pensia efectiv încasată și cea care i se cuvine în urma recalculării.
A mai reținut că, potrivit prevederilor art.14 alin.3 din Legea nr.3/1977, persoanele care au lucrat în grupa I de muncă cel puțin 20 de ani și au împlinit vârsta de 50 de ani pot solicita pensionarea pentru munca depusă și limita de vârstă, iar, în cazul de față, reclamantul a lucrat în grupa I de muncă vreme de 26 de ani 5 luni și 28 zile și a beneficiat de sporuri de condiții grele și toxicitate, conform adeverințelor eliberate de și - B, venituri în raport de care s-au plătit asigurările sociale de stat, potrivit legii.
Prima instanță a avut în vedere și dispozițiile art.164 din Legea nr.19/2000, potrivit cărora, la stabilirea punctajului mediu anual, se iau în considerare salariile brute obținute de către salariat, ceea ce înseamnă și sporurile cu caracter permanent, fapt ce este evidențiat în cauza de față, dar valorificat la recalculare.
Astfel, a considerat că reclamantul a fost prejudiciat în drepturile sale, deoarece nu i-a fost luat în calcul, cu prilejul recalculării pensiei, un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul admis acțiunea reclamantului, așa cum fost aceasta precizată și restrânsă și a obligat pârâta ca, în temeiul nr.OUG4/2005, să recalculeze pensia reclamantului începând cu data de 01.12.2005, când a avut loc recalcularea pensiei, conform actului normativ mai sus menționat, prin luarea în considerare a tuturor veniturilor evidențiate în adeverința nr.10/23.01.2006, precum și pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta susține că, potrivit dispozițiilor art.8 alin.2 din Legea nr.3/1977, persoanele care aveau o vechime în muncă de minim 30 de ani bărbații și 25 ani femeile puteau ieși la pensie pentru limită de vârstă. Astfel, apreciază că în mod greșit s-a admis acțiunea, prin prezenta sentință, câtă vreme reclamantului i s-au deschis drepturile de pensie din anul 1998, iar stagiul complet de cotizare al acestuia era de 30 de ani, ci nu 20 de ani.
Invocă prevederilor art.2 alin.3 din nr.HG1550/2004 potrivit cărora, pentru cei pensionați în intervalul 31.03.1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajulului mediu anul este cel reglementat de Legea nr.3/1977 și anume, stagiul de 30 de ani.
În consecință, recurenta-pârâtă consideră că au fost stabilite corect drepturile de pensie cuvenite reclamantului, de către Casa Locală de Pensii sector 3 B, conform legislației în vigoare la data ieșirii la pensie.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.8 și pct.9 și ale art.3041Cod procedură civilă, precum și normele de drept substanțial ale Legii nr.3/1977.
Prin întâmpinarea formulată (filele 8 - 10 din dosarul de recurs), intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și, în consecință, menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs. Totodată, a solicitat obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Drepturile de pensie cuvenite reclamantului au fost recalculate prin decizia nr.-, emisă la data de 30.11.2005, fiind determinat un punctaj mediu anual de 1,49643 puncte, începând cu data de 01.12.2005, în raport de stagiul complet de cotizare de 30 de ani, aspect ce rezultă din decizie, cât și din buletinele de calcul aflate la dosarul cauzei (filele 7 - 9 din dosarul de fond).
La data pensionării, la vârsta de 50 de ani, în temeiul dispozițiilor Legii nr.3/1977, intimatul-reclamant avea o vechime realizată în grupa a I de muncă de 26 de ani 5 luni și 28 zile, drepturile de pensie pentru limită de vârstă și munca depusă cuvenite acestuia, în cuantum lunar de 1.783.882 lei, fiind stabilite începând cu data de 01.12.1998, prin decizia de pensionare nr.-/28.09.1998 (fila 6 din dosarul de fond).
Având în vedere dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005, Curtea apreciază că, în raport de data stabilirii drepturilor de pensie, în mod corect prima instanță a apreciat că determinarea punctajului mediu anual și, implicit, stabilirea cuantumului fiecărei pensii, cu prilejul recalculării, se face, pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004.
De asemenea, în mod justificat prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art.2 alin.4 din HG nr.1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare este cel reglementat de Legea nr.3/1977, astfel că, în cazul contestatorului, care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 26 de ani 5 luni și 28 zile, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977, adică de 20 de ani.
Astfel, Curtea are în vedere că dispozițiile art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială prevăd că:
"(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca. -"
De asemenea, mai are în vedere și dispozițiile alin.4 al aceluiași articol, care prevăd că:
"(4) Persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de munca, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.".
În raport de dispozițiile legale suscitate și având în vedere și dezlegarea dată problemei de drept dedusă judecății, prin Decizia nr.40 din data de 22 septembrie 2008, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite în soluționarea recursului în interesul legii, dezlegare care, potrivit dispozițiilor art.329 alin.3 teza a 2-a din Codul d e procedură civilă, este obligatorie pentru instanțele de judecată, Curtea reține că în mod corect tribunalul a apreciat că acțiunea introductivă este întemeiată, motiv pentru a admis-o ca atare, obligând-o pe pârâta să procedeze larecalcularea drepturile de pensie cuvenite reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu începere de la data de 1 decembrie 2005.
Pentru aceste considerente, Curtea consideră că hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel că o va menține ca atare.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Apreciind că recurenta-pârâtă a căzut în pretenții, în temeiul dispozițiilor art.274 Cod proc. civilă, Curtea o va obliga pe aceasta, către intimatul-reclamant, la plata cheltuielilor de judecată efectuate de acesta în recurs, în cuantum de 600 lei (RON), reprezentând onorariul de avocat (conform chitanței fiscale de la fila 11 din dosarul de recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.6931 din data de 11.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale Civilă, în dosarul nr.17154/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Obligă recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B la plata către intimatul-reclamant a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 12.06.2009
Jud.fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Petre Magdalena, Bodea