Recalculare pensii. Decizia 3480/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.821/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3480/
Ședința publică din data de 19 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată Casa de Asigurări a Avocaților din România împotriva sentinței civile nr.7335 din data de 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17653/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator - având ca obiect "contestație decizie pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-contestator personal, lipsind recurenta-intimată Casa de Asigurări a Avocaților din România.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției la data de 18.05.2009 de către intimatul-contestator, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză, în dublu exemplar, act procedural comunicat părții recurente prin fax, conform dovezii aflate la fila 14 dosar recurs.
Intimatul-contestator, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs.
Intimatul-contestator solicită respingerea recursului declarat de recurenta-intimată Casa de Asigurări a Avocaților din România, pentru motivele dezvoltate în întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate ca fiind temeinică și legală. Solicită cheltuieli de judecată, conform dovezilor existente la dosar, reprezentând cazare și transport.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 17.01.2008 pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 B și la data de 09.05.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale (prin declinarea competenței) sub nr-, - a formulat contestație împotriva deciziei de pensionare nr.220/05.12.2007 emisă de intimata Casa de Asigurări a Avocaților din România solicitând, în principal, modificarea deciziei în sensul acordării pensiei integrale cuvenite pentru stagiul complet de cotizare în profesia de avocat, iar în subsidiar, obligarea intimatei la restituirea contribuției la fondul de pensii plătite în perioada 01.04.1971-15.10.2003 reprezentând îmbogățire fără justă cauză.
Prin sentința civilă nr.7335/25.11.2008 Tribunalul Bucureștia admis în parte acțiunea formulată de - și a obligat intimata Casa de Asigurări a Avocaților din România să modifice decizia de pensionare nr.220/05.12.2007 în sensul de a valorifica în calculul pensiei întregul stagiu de cotizare realizat ca avocat în România, începând cu 01.09.2007; a fost respinsă acțiunea sub celelalte aspecte ca neîntemeiată și a fost obligată intimata să plătească contestatorului cheltuieli de judecată în valoare de 69,30 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin hotărârea din cazul nr.37-- emisă de Direcția de Pensii Internaționale, contestatorului i s-a stabilit în Ungaria dreptul la pensie pentru limită de vârstă, pentru perioada de lucru din 01.09.1959 până la 15.10.2003, pe baza unei sume a salariului mediu lunar de 91.217 HUF, stabilit pe baza anilor 1991-2003, cu începere din data de 16.10.2003.
Tribunalul a reținut că perioada de stagiu realizată în România a fost avută în vedere la deschiderea drepturilor de pensie (pentru îndeplinirea condițiilor privind acordarea dreptului de pensie) dar nu și în privința calculului pensiei. S-a considerat că stagiul de cotizare realizat ca avocat în România, indiferent dacă a fost sau nu utilizat pentru deschiderea dreptului de pensie în Ungaria, trebuie utilizat și pentru stabilirea valorii pensiei pentru limită de vârstă în sistemul propriu de asigurări sociale pentru avocați în România.
Prin decizia nr.220/05.12.2007 emisă de Casa de Asigurări a Avocaților din România, a fost admisă cererea de pensionare a contestatorului, stabilindu-se în favoarea acestuia, cu începere din 01.09.2007, a unei pensii de limită de vârstă în profesia de avocat în baza OUG nr.221/2000 și Legii nr.452/2001, în valoare de 324 lei. S-a reținut în această decizie un stagiu total de cotizare de 46 de ani, 4 luni și 14 zile, din care 3 ani, 10 luni și 16 zile stagiu de cotizare în profesia de avocat și 42 de ani, 5 luni și 28 de zile stagiu de cotizare în sisteme neintegrate.
S-a contestat această decizie pe motiv că la stabilirea pensiei a fost avută în vedere doar perioada de cotizare realizată după pensionarea din Ungaria, fiind exclusă perioada anterioară de activitate și perioada de cotizare simultană româno-
Susținerile contestatorului au fost găsite întemeiate față de dispozițiile OUG nr.221/2000 și a Legii nr.452/2001, plecând de la constatarea că perioadele în care un avocat și-a plătit contribuția de asigurări sociale constituie stagiu de cotizare. Așa fiind, cu respectarea principiului contributivității, având în vedere și faptul că stagiile de cotizare în litigiu nu au fost avute în vedere la calculul efectiv al pensiei acordate în Ungaria, acțiunea a fost admisă, decizia de pensionare a contestatorului urmând a fi modificată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 12.01.2009, Casa de Asigurări a Avocaților din România, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 28.01.2009 sub nr-.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, recurenta-intimată solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii recurate, iar pe fond, respingerea contestației împotriva deciziei nr.220/2007 și menținerea respingerii capătului de cerere privind restituirea contribuției la sistemul de pensii.
Susține recurenta că intimatul a părăsit România în anul 1990, stabilindu-se în Ungaria, unde a început să practice avocatura începând cu 01.10.1991, iar la 15.10.2003 a cerut statului pensie.
Potrivit Convenției dintre statul român și cel, dacă la plecarea dintr-un stat în celălalt nu se stabilise un drept la pensie, pensiile se stabilesc și se plătesc de organele competente pe teritoriul căreia s-a mutat cu domiciliul permanent cetățeanul îndreptățit, luându-se în calcul întreaga vechime în muncă pe teritoriul ambelor părți contractante.
Spre deosebire de România, în Ungaria pensiile se stabilesc pentru toți salariații dintr-un procent din salariul mediu pe ultimii 15 ani, în funcție de vechimea totală în muncă. Așadar, pensia obținută în statul de către intimat a depins de perioada totală de lucru de 48 de ani și 178 de zile cât a însumat în ambele țări și de venitul mediu pe ultimii 15 ani, respectiv 83/% din salariul obținut între 01.01.1988-15.10.2003. Faptul că în media veniturilor pe ultimii 15 ani nu s-au trecut și veniturile obținute în România în perioada 01.01.1988-01.04.1990 este urmare a legislației e care nu permite adăugarea veniturilor în lei și convertirea lor în forinți.
Dacă s-ar acorda intimatului o pensie pentru o perioadă de stagiu luată în considerare într-un alt sistem, s-ar încălca Convenția bilaterală dintre state.
La data de 18.05.2009, intimatul-contestator a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat. Menționează intimatul că la data de 20.10.2005 a fost semnată la B noua Convenție româno-ă, astfel că nu mei este în vigoare Convenția din 1961. Cu toate acestea, în cauză se aplică Regulamentul Consiliului nr. 1408/71/CEE, respectiv Regulamentul nr.574/72/CEE.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Recursul vizează motivele prevăzute de art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă, însă în realitate se formulează numai critici care vizează interpretarea și aplicarea greșită a legii. Se susține nelegalitatea hotărârii tribunalului prin faptul că se nesocotește convenția bilaterală semnată de statul român cu statul pe de o parte, iar pe de altă parte se obține o dublă prestație de asigurări sociale prin plata pensiei atât de statul cât și de statul român pentru aceeași perioadă de stagiu.
Aceste susțineri ale recurentei nu sunt fondate.
Este de observat că prevederile art.4 și 5 din Convenția bilaterală dintre cele două state semnată în 1961 recunosc cetățenilor acestor state dreptul de a obține pensie cu luarea în calcul a întregii perioade de vechime în muncă realizată pe teritoriul ambelor state.
Aceasta semnifică faptul că între cele două țări se recunosc reciproc perioadele de vechime în muncă, adică durata de timp necesară și vârsta necesară pentru a se obține prestația de asigurări sociale în statul în care cetățeanul are domiciliul permanent. Efectul imediat al acestei norme este acela că, în situația cetățeanului care desfășoară muncă și într-un stat și în celălalt, dreptul la pensie se deschide pe baza perioadelor de timp însumate în care a desfășurat activitate pentru care s-au achitat contribuții de asigurări sociale, însă prestația se acordă după regulile țării de domiciliu.
Această modalitate de reglementare este similară celei prevăzute de legislația română în art.194 din Legea nr.19/2000 pentru cazul în care un asigurat realizează stagiu de cotizare în sistemul public, precum și într-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat, inclusiv sistemul pensiilor militare. Așadar, pentru a se aprecia stagiul de cotizare complet se analizează vechimea în muncă realizată în toate sistemele, însă pensia în sistemul public se obține numai pe baza contribuțiilor în acest sistem, iar pentru veniturile obținute în sistemul neintegrat asiguratul are dreptul la pensie specială în sistemul respectiv.
Și în situația de față se aplică aceleași reguli. Convenția vorbește de vechime în muncă, ceea ce înseamnă durată de timp desfășurată în baza unui raport de muncă, însă în statul intimatul-contestator a obținut pensie numai pe baza contribuțiilor datorate în acel sistem. Această situație de fapt și de drept este afirmată de intimatul-contestator și recunoscută în mod explicit în cererea de recurs de recurentă.
Continuând raționamentul, este evident că cetățeanul străin care a obținut venituri pe teritoriul României și care a contribuit corespunzător în sistemul de asigurări sociale respectiv (al avocaților), are dreptul la obținerea prestației corespunzătoare din partea statului ca aplicație a principiului contributivității prevăzut de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000. A nu se proceda în acest fel ar însemna lipsirea intimatului de contraprestația datorată, deși contribuții de asigurări sociale au fost plătite din partea asiguratului.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 al.3 coroborat cu art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat și va păstra în tot hotărârea primei instanțe.
În temeiul art.274 Cod pr.civilă, Curtea va obliga recurenta intimată, care se găsește în culpă procesuală, să plătească intimatului-contestator cheltuieli de judecată efectuate în faza de judecată a recursului prin deplasarea părții de la Târgu M la B în sumă totală de 319,34 lei reprezentând transport CFR în valoare de 60,40 lei și cazare în valoare de 258,94 lei conform bonului și facturii fiscale nr.3340/19.05.2008 emisă de Complex SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Asigurări a Avocaților din România împotriva sentinței civile nr.7335 din data de 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17653/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator .
Obligă recurenta-intimată să plătească intimatului-contestator cheltuieli de judecată în valoare de 319,34 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./02.07.2009
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
