Recalculare pensii. Decizia 3487/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.908/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.3487/
Ședința Publică din data de 19 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinței civile nr.7438 din data de 02.12.2008 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.23460/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției la data de 12.05.2009, de către intimata-reclamantă, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente.
Intimata-reclamantă întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-reclamantă având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, pentru motivele dezvoltate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7438/02.12.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului; a obligat pârâta ca, în temeiul OUG nr.4/200,5 să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare conform adeverințelor nr.250/06.06.2006 emisă de SC - B și nr. 1015/20.07.2006 emisă de SC - B, începând cu 01.07.2005.
În considerente a reținut că prin decizia nr. -/08 05 2008 emisă de - Casa de Pensii Sector 2 s-a procedat conform prevederilor OUG nr. 4/2005 la recalcularea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei. A fost determinat un punctaj mediu anual de 2,61798 puncte.
Verificând anexele buletinului de calcul și datele certificate de adeverințele nr. 1250/06.06.2006 emisă de SC - și nr. 1015/20.07.2006 emisă de SC -, tribunalul a constatat că la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei nu au fost valorificate sumele evidențiate de această adeverința.
Tribunalul a reținut că retribuirea în acord global și prin plata de prime sau alte venituri suplimentare presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce înseamnă că lunar, aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art. 1, Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul de asigurări sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Art. 164 din Legea nr. 19/2001 prevede că la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În privința formelor de retribuire în acord și prime, se menționează în anexa 1 a Ordonanței de Urgență nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2001, că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
Tribunalul reține că potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială - dreptul comun în materie, dreptul de pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuțiile de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este consacrat expres de art. 2 din Legea nr. 19/2000 care dispune că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
S-a apreciat de către tribunal că în speță au aplicabilitate aceste dispoziții legale cu valoare de principiu, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Ar fi inechitabil ca veniturile realizate în acord global și primele, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, să nu fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar după intrarea în vigoare a legii să fie avute în vedere toate veniturile realizate, chiar dacă dintre acestea unele sunt venituri nepermanente. Plata contribuției de asigurări sociale în ambele situații impune aceeași soluție cu privire la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât altfel,sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord global și prime, nu ar corespunde unei contraprestații care să justifice reținerea lor.
Prin urmare, pârâta trebuie să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire prin acord și prin plata de prime, într-adevăr, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă, conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul de pensie este recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, ori, acestea se stabileau în raport cu câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar, în considerarea prevederilor legale și a adeverințelor eliberate de fostul angajator al reclamantului, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de veniturile realizate de salariat).
vreme veniturile reale ale reclamantei nu sunt evidențiate corespunzător, fără a exista nici cea mai mică culpă a acesteia, ar fi inechitabil și contrar principiului bunei credințe ce guvernează întregul drept privat ca să nu se recunoască reclamantei dreptul de a dovedi că veniturile comunicate de ultimul angajator casei de pensii sunt mai mici decât veniturile reale. Lipsa posibilității reclamantei de a cenzura datele comunicate inițial casei de pensii justifică posibilitatea reclamantei de a dovedi în procesul de contestare a deciziei inițiale de pensie că veniturile în funcție de care se stabilesc drepturile de pensie sunt mai mari decât cele luate în considerare.
Având în vedere cele expuse și dispozițiile art. 87 și art. 155 din Legea nr. 19/2000, tribunalul a obligat intimata să emită o noua decizie în care la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite contestatoarei să aibă în vedere și veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 250/06.06.2006 emisă de SC - și nr. 1015/20 07 2006 emisă de SC - B începând cu data de 01 07 2005.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, sentința civilă fiind dată cu încălcarea legii (art. 304 pct. 9 pr. civ.).
Motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 4 pr. civ. are în vedere depășirea de către judecători a atribuțiilor conferite prin lege, incursiunea lor în domeniul altor puteri constituite, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Tribunalul a reținut în considerentele sentinței civile recurate că în mod greșit 2 nu a luat în considerare veniturile evidențiate în adeverințele depuse de reclamantă, apreciind că această soluție ar reprezenta o încălcare a principiului contributivității statuat în art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În privința veniturilor obținute de reclamantă cu titlu de "acord și prime" conform adeverințelor menționate, recurenta învederat instanței de recurs următoarele:
Normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun.
Actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special.
Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor, ele cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare.
Având în vedere că potrivit OUG nr. 4/2005 (aprobată prin Legea nr. 78/2005), normă juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord, obligarea Casei de Pensii la emiterea unei decizii cu luarea în calcul veniturilor menționate în adeverințe, este netemeinică și nelegală.
Instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
Având în vedere cele mai sus arătate, solicită admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat, reținerea cauzei spre rejudecare, casarea sentinței civile nr. 7438/02.12.2008, pronunțate de Tribunalul București în dosarul nr-, iar pe fondul cauzei, respingerea ca netemeinică și nelegală, a acțiunii formulate de recurenta-reclamantă.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, cât privește motivele circumscrise temeiului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 pr. civ, Curtea reține, în acord cu statuările primei instanțe, că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitatea la care asigurata și-a desfășurat activitatea.
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentei, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverințele depuse la dosar.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972, dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea
pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Or, veniturile suplimentare obținute de petentă au avut caracter de continuitate, fiind incluse în câștigul brut realizat, față de care s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale, astfel că trebuie avute în vedere la recalcularea pensiei.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, prima instanță a stabilit că și veniturile suplimentare menționate în adeverințele depuse la dosar trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
De asemenea, nepertinentă este și invocarea dispozițiilor art. 304 pct. 4 pr. civ. întrucât pronunțându-se asupra pretențiilor reclamantei vizând prestații de asigurări sociale, instanța nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, intrând în sfera de competență altei puteri constituite în stat, ci a exercitat competență proprie, în aplicarea dispozițiilor exprese ale art. 155 lit. e) și f) din Legea nr. 19/2000.
Rezultă așadar, pe baza celor expuse, că hotărârea atacată este temeinică și legală, iar recursul, nefondat, urmând a fi respins în consecință, potrivit art. 312 alin. 1 pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.7438 din data de 02.12.2008 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.23460/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.05. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER
Red:
Tehnored:
2 EX./25.05.2009
Jud. fond:
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
