Recalculare pensii. Decizia 3613/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(1334/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3613/
Ședința publică din data de 21 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.7764 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 21992/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă, personal, lipsind recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata reclamantă, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 11.05.2009, precum și faptul că recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata reclamantă, personal, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.7764/16.12.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta, să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, în baza OUG nr.4/2005, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr.444/20.04.2005 și nr.747/ 26.04.2005 emise de INTEC, începând cu data de 01.07.2005; a obligat pârâta la plata diferențelor de pensie rezultând dintre pensia recalculată prin prezenta hotărâre și pensia efectiv încasată, începând cu data de 01.07.2005.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.-/30 06 2005 emisa de -Casa de Pensii Sector 2 au fost recalculate drepturile de pensie ale reclamantei, conform prevederilor OUG nr. 4/2005, fiind determinat un punctaj mediu anual de 1,58589 puncte.
Verificând anexele buletinului de calcul si datele certificate de adeverințele nr. 444/20.04. 2005 si nr.474/26.04.2005 emise de INTEC SA, instanța de fond a constatat că la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei nu au fost valorificate sumele evidențiate de aceste adeverințe.
Retribuirea în acord global si prin plata de prime presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna ca lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de munca.
Legea nr.27/1966 prevedea ca plata contribuției de asigurări sociale era datorata de angajator si se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art.1 Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii sa verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Art. 164 din Legea nr.19/2001 prevede ca la determinarea punctajelor anuale, pâna la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, dupa caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de munca.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere si sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de munca.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere si sporurile cu caracter permanent, care, dupa data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În privința formelor de retribuire în acord si prime se menționează în anexa 1 a Ordonanței de Urgenta nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2001, ca nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, premiile anuale si premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
Instanța de fond a reținut că potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat si asistenta sociala - dreptul comun în materie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfașuraseră activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este consacrat expres de art. 2 din Legea nr.19/2000 care dispune ca fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Astfel, a apreciat instanța de fond că în speța au aplicabilitate aceste dispozițiile legale cu valoare de principiu pentru ca soluția contrara presupune încălcarea principiului contributivitatii cu consecința ca, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de alta parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuita din totalitatea veniturilor realizate de catre asigurat. Ar fi inechitabil ca veniturile realizate în acord global si prime anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 sa nu fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar dupa intrarea în vigoare a legii sa fie avute în vedere toate veniturile realizate, chiar daca dintre acestea unele sunt venituri nepermanente. Plata contribuției de asigurări sociale în ambele situații impune aceeași soluție cu privire la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât altfel, sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord global si prime nu ar corespunde unei contraprestatii care sa fi justificat reținerea lor.
Cum pârâta nu a respectat acest principiu de baza al organizării si funcționarii sistemului public (formele de retribuire prin acord si prin plata de prime, într-adevar nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care conform art. 10 din Legea nr. 3/1977 era constituita din retribuții tarifare, însa conform reglementarilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor legale si a adeverințelor eliberate de fostul angajator al reclamantei, și având în vedere și dispozițiile art. 87 si art. 155 din Legea nr.19/2000, tribunalul a obligat intimata sa emita o noua decizie în care la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite contestatoarei sa aiba în vedere si veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 444/20 04 2005 si nr. 474/ 26 04 2005 emise de INTEC SA, începand cu data de 01 07 2005.
Cum reclamanta a incasat drepturi de pensie in cuantum diminuat intrucat nu au fost avute in vedere toate veniturile pe care aceasta le-a obținut, tribunalul a obligat pârâta și la plata diferențelor dintre pensia recalculata conform hotărârii judecătorești si pensia efectiv încasată, incepand cu data de 01 07 2005.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat, recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, recurs întemeiat în drept pe disp. art.304 pct.4,9 și 3041Cod procedură civilă,criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
La determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Veniturile în acord global și primele, obținute de reclamant nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art. 12, din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art. 164, alin.1, din Legea nr. 19/2000.
Tocmai de aceea, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie. De aceea orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Mai mult, textul OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la OUG Nr. 4/2005.
Pentru motivele expuse, solicită recurenta admiterea recursului, respingerea acțiunii contestatorului ca neîntemeiată și nelegală.
La data de 11.05.2009, prin Serviciul Registratură al Curții a depus întâmpinare intimata-contestatoare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.
În recurs nu s-au depus probe noi.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu potrivit dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii.
Recursul declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului a fost găsit nefondat întrucât, Curtea observă că prima instanță a interpretat și aplicat judicios prevederile legislației asigurărilor sociale atunci când a obligat intimata să emită o nouă decizie prin care să ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie și a veniturilor obținute în sistemul acord global, dovedite prin adeverința eliberată de către fostul angajator.
Curtea nu poate primi susținerile recurentei, în sensul că veniturile obținute în sistem acord global nu pot face parte din baza de calcul a pensiei, întrucât acordul global a fost un mod de salarizare specific domeniului de activitate în care a lucrat reclamanta, având deci un caracter permanent.
Aceste drepturi salariale (acord și prime) erau incluse în câștigul brut realizat de personalul salariat, iar angajatorii erau obligați să verse pentru acestea o contribuție de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat.
De vreme ce s-a făcut dovada că pentru aceste venituri s-a achitat contribuția de asigurări sociale, Curtea apreciază că acestea pot fi incluse în baza de calcul a pensiilor, în conformitate cu principiul contributivității reglementat de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Totodată, Curtea mai reține că, deși veniturile obținute în acord global nu sunt prevăzute expres în categoria sporurilor cu caracter permanent, totuși acestea trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în raport de prevederile art.2, art.4 alin.3 și 4 din OUG nr.4/2005, de vreme ce au făcut parte din fondul de salarii pentru care s-au achitate contribuțiile de asigurări sociale, iar legea dă posibilitatea luării în considerare a tuturor sporurilor de această natură, probate nu numai prin înscrierea lor în carnetul de muncă, ci și cu adeverințele emise de angajatori, conform art.164 din Legea nr.19/2000.
Recurenta face trimitere prin motivele de recurs și la Decizia nr.736/24.10.2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din anexa la OUG nr.4/2005, a Curții Constituționale (excepție respinsă).
Ori, unul din argumentele de respingere a excepției avute în vedere de Curtea Constituțională, a fost și acela că "În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești".
În altă ordine de idei, din examinarea sentinței recurate, rezultă că Tribunalul a soluționat o contestație la decizia de pensionare a intimatei-contestatoare, competența de soluționare a acestei contestații aparținând Tribunalului conform art.155 alin.1 lit.d și f din Legea nr.19/2000.
În raport de actul juridic dedus judecății - decizia de pensionare nr.-/30.06.2005 și dispoziția legală citată în precedent, nu se poate susține cu temei de către recurentă, că Tribunalul și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, și că ar fi imixtionat atribuțiile altei puteri, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Față de cele reținute, apreciind că nu există nici un motiv din cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, și nici motive de ordine publică prevăzute de art.306 din același cod, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.7764/16.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-contestatoare.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex./19.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
