Recalculare pensii. Decizia 3840/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2754/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3840/
Ședința publică de la 27.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Valentina Sandu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria Ceaușescu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea contestației în anulare împotriva deciziei civile nr.1419/R/06.03.2009 pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- formulată de contestatoarea CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII în contradictoriu cu intimatul .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 18.05.2009, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.1419/R/06.03.2009 pronunțată în dosarul nr-,Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii I, împotriva sentinței civile nr.784F din data de 07.10.2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul; a obligat recurenta la 600 lei, cheltuieli de judecată către intimat.
În considerente a reținut că prin decizia potrivit dispozițiilor art.2 alin.1, 3 și 4 din HG nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare, în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației, anterioare datei de 01.04.2001, în conformitate cu prevederile Legii 19/2000, "Stagiul complet de cotizare utilizat în determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie de care persoana beneficiază la data începerii operațiunilor de evaluare" care "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 -31.03.2001. va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977" iar "pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite in condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative".
Recurenta susține că numai în cazul unor acte normative speciale stagiul complet de cotizare este de 20 de ani și că, în cazul persoanelor pensionate în temeiul Legii nr.3/1977, stagiul complet este de 30 de ani, independent de grupa de muncă în care acestea au lucrat.
Însă, această interpretare este eronată, întrucât nu există nicio rațiune pentru a considera că intimatul-contestator nu se află într-o situație identică cu persoanele ce au beneficiat de dispozițiile HG nr.478/1990 sau alte asemenea acte normative speciale, care derogă de la dispozițiile Legii nr.3/1977 sub aspectul stagiului complet de cotizare, câtă vreme a realizat stagiul cotizare de 20 de ani în grupa I de muncă, prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977 care stipulează că: "persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, alin.2 al aceleiași articol "pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile", iar prin alin.3 "persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin.1 sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă".
Este adevărat că stagiul complet de cotizare de 30 de ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea nr.3/1977, însă această lege a instituit și o serie de situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic. Astfel, stagiul complet de cotizare era de 20 de ani în cazul persoanelor ce lucrau în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru cei ce lucrau în grupa a Il-a de muncă sau care lucrau ca personal navigant, în cazul nevăzătorilor stagiul complet de cotizare era de 15 ani bărbații și 10 ani femeile.
Ca urmare, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială (este vorba de art.14 alin.1 și 2 din Legea nr.3/1977), determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă în procedura de recalculare a drepturilor în temeiul OUG nr.4/2005, pe baza un stagiu complet de cotizare de 20 ani, având în vedere faptul că intimatul-reclamant a lucrat 28 ani, 1 lună și 5 de zile în grupa I de muncă.
Referitor la prevederile OUG nr.100/2008, pe care recurenta le invocă, Curtea constată că acestea nu au legătură cu obiectul cauzei supuse judecății, în care în discuție este stagiul complet de cotizare aplicabil, iar nu suplimentarea punctajului pentru munca desfășurată în grupa I și a II-
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea a respins recursul, ca nefondat.
În baza art.274 pr.civ. a obligat recurenta la 600 lei, cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu avocat.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII- Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr-, contestatoarea Casa Județeană de Pensii I, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1419/R/06.03.2009, pronunțate de această instanță, în dosarul nr- contestatoare a arătat că în fapt, prin Decizia Civilă nr. 1419/R/2008, Curtea de APEL BUCUREȘTI, soluționând cauza, a respins contestația formulată de, dispunând obligarea Casei Județene de Pensii I la recalcularea retroactivă a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, constând în obligarea Casei Județene de Pensii I la utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă din sistemul de stat, conform deciziei nr. 62592/20.06.1994, drepturile de pensie fiind stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1977 începând cu data de 01.07.1994.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul contestă decizia nr. 62592/30.11.2005, privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, conform prevederilor nr.HG 1550/2004 și nr.OUG 4/2005.
Prevederile art.2 alin.2 și nu alin. 4 din Normele Metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004, nu i se pot aplica reclamantului, deoarece drepturile de pensie i-au fost stabilite începând cu data de 01.07.1994, conform Legii nr. 3/1977.
Prevederile mai sus-menționate se aplică beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.
Potrivit Ordinului nr.50/1990, se face doar precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și a-II-a de muncă în vederea pensionării, și nu a reducerii stagiului complet de cotizare.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului s-a utilizat stagiul complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr. 19/2000.
Atât la art.14 alin. 2 lit. a) și b) din Legea nr.3/1977, cât și la art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare ale persoanelor care se încadrează în grupa I și a-II-a de muncă, și nu a stagiului complet de cotizare care este de 30 de ani.
Intimatul a formulat intampinare, solicitand respingerea contestatiei ca neintemeiate.
Examinând decizia civilă atacată cu contestație în anulare, sub aspectul motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor de drept incidente în cauză, Curtea apreciază nefondată contestația în anulare formulată potrivit considerentelor ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei decizii:
Contestatorul si-a intemeiat cererea formulata pe dispozitiile art.318 alin.1 Cod procedura civila. Potrivit acestor dispozitii, "hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
Dintre ipotezele prevazute de textul de lege mentionat, Curtea constata ca a fost invocat primul motiv de contestatie in anulare, respectiv faptul ca dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
In opinia contestatoarei greseala materiala consta în obligarea Casei Județene de Pensii I la utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Dar, în sensul textului sus-citat, prin "greșeală materială" se înțelege greșeală materială de ordin procedural, greșeală de fapt, inexistentă în cauză și nu greșeală de judecată cum invocă contestatoarea.
Greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației, sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de interpretare a probelor sau a dispozițiilor legale.
Ori, în speța dedusă judecății, prin contestația în anulare formulată se pretinde în realitate reexaminarea recursului, respectiv a modului de soluționare a cererii reclamantului și reinterpretarea normelor de lege deduse judecății, critici ce nu pot fi primite. Aceasta, întrucât prin dispozițiile art.318 Cod procedură civilă nu s-a urmărit să se deschidă părților calea recursului la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță, pe motivul că s-au interpretat eronat dispozițiile legale aplicabile speței deduse judecății.
Constatand ca ceea ce invocă contestatoarea sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă însă numai în recurs, nu și în aceasta cale extraodinara de atac, în temeiul art.318 Cod procedură civilă, contestația în anulare va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația în anulare împotriva deciziei civilenr.1419/R/06.03.2009 pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- formulată de contestatoarea CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII în contradictoriu cu intimatul .
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 27.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./ tehnored.
2.ex./15.06.2009
Jud. recurs-
Președinte:Valentina SanduJudecători:Valentina Sandu, Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu