Recalculare pensii. Decizia 3856/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(1037/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3856/
Ședința publică din data de 28 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, împotriva sentinței civile nr.7362 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 225Î5/3 /AS/2008, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.34619/02.04.2009 atașată la fila 11 dosar, lipsind recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul reclamant, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 14.04.2009, precum și faptul că recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii I, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Din oficiu, Curtea invocă excepția tardivității declarării recursului, față de împrejurarea că recursul trebuia declarat în termen de 15 zile de la data comunicării sentinței; în speța dedusă judecății sentința civilă a fost comunicată la data de 15.12.2008 (fila 33 dosar fond), iar recursul a fost declarat la data de 14.01.2009(fila 2 dosar recurs).
Avocatul intimatului reclamant, solicită admiterea excepției tardivității declarării recursului, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.7362/26.11.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I; a obligat pârâta să emită o nouă decizie în baza OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 1.07.2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 ani; a obligat pârâta să emită o nouă decizie în baza OUG nr.19/2007, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului retroactiv, începând cu data de 1.07.2007, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani; a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei reprezentând diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată în perioada 1.07.2005-la zi; a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a ieșit la pensie începând cu data de 1.10.1990 în baza Legii nr.3/1977, iar în baza OUG nr.4/2005 și HG nr.550/2005, drepturile de pensie ale acestuia au fost recalculate.
Din decizia nr.51807/27.10.2006 privind recalcularea pensiei, rezultă că pârâta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, pentru determinarea punctajului mediu anual.
Instanța a reținut că reclamantul a desfășurat timp de peste 20 de ani activități încadrate în grupa I de muncă, din decizia inițială de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă rezultând că acesta a lucrat în locuri de muncă ce se încadrează în grupa I de muncă 20 de ani, 9 luni și 25 zile.
Instanța de fond a apreciat că pârâta în urma recalculării pensiei conform OUG nr.4/2005 a stabilit în mod eronat stagiul complet de cotizare de 30 de ani, și trebuia să facă aplicarea art.14 din Legea nr.3/1977 care prevede că: "(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații;
b) 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca".
În cazul reclamantului, aceasta a desfășurat timp de peste 20 de ani activități încadrate în grupa I de muncă și anume 20 de ani, 9 luni și 25 zile, deci trebuia să beneficieze de stagiul complet de cotizare de 20 de ani.
Prin acordarea stagiului de 30 de ani conform OUG nr.4/2005 reclamantului i-au fost aduse prejudicii constând între pensia ce a încasat-o și cea care i s-ar fi cuvenit prin luarea în considerare a stagiului corect de 20 de ani, solicitând repararea acestuia.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat, recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Reclamantul nu a fost pensionat in baza unei legi speciale, a fost pensionat in baza Legii nr.3/1977, asa cum este menționat si in decizia nr.51807/28.09.1990, cu recunoașterea grupelor de munca conform HG 481/1990 de care aceasta a beneficiat proporțional cu perioada lucrata in grupele de munca.
Reducerea stagiului de cotizare se aplica doar acelor persoane care ies la pensie in baza legilor speciale.
Pentru cei 20 ani, 9 luni si 25 zile lucrați in grupa I de munca reclamantul a beneficiat de reducerea vârstei standard de pensionare.
Reclamantul a fost pensionat in baza art.14 din Legea nr.3/1977 si nr.481/1990 privind incadrarea personalului in grupele I si a Il-a de munca de la locurile de munca si activitățile cu condiții deosebite apărute dupa anul 1969 in unitățile Ministerului Industriei,
Reclamantul a beneficiat in acest sens de reducerea vârstei standard de pensionare, proporțional cu anii lucrați in grupe de munca, respectiv a beneficiat de pensie de limita de vârsta cu vechime completa, la vârsta de 52 de ani si 2 luni, conform Legii nr.3/1977, având o reducere a vârstei de pensionare aferenta grupei de munca.
Conform Adresei nr.5388/16.11.2004 a CNPAS, prevede:"in situația pensiilor de limita de vârsta stabilite in perioada 01.07.1977 - 31.03.2001, inclusiv, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual, este de 25 de ani pentru femei si 30 de ani pentru bărbați".
Drepturile de pensie ale reclamantului s-au deschis la data de 01.10.1990 in condițiile aplicării art.14 alin.(4) din Legea nr.3/1977.
Pentru aceste considerente, solicită recurenta admiterea recursului, iar pe fond modificarea sentinței atacate nr.7362/26.11.2008, in sensul respingerii acțiunii reclamantului, având in vedere ca deciziile de pensie au fost corect calculate conform actelor depuse la dosarul de pensie respectând prevederile legale in vigoare.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu potrivit art.3041proc. civ. Curtea constată următoarele:
La termenul de astăzi - 18.05.2009, Curtea din oficiu, a invocat excepția tardivității declarării recursului, pentru motivele expuse în practicaua deciziei.
Din dovada de primire și procesul-verbal de predare aflat la fila 33 din dosar nr-, rezultă că sentința nr.7362/26.11.2008 a fost comunicată recurentului la data de 15.12.20086.11.2008, față de care, declararea recursului, conform vizei aplicate de Tribunal la data de 14.01.2009 (fila 2 dosar recurs), s-a făcut cu depășirea termenului imperativ legal de 15 zile calculat, potrivit art. 101 Cod procedură civilă, pe zile libere.
Având în vedere faptul că nerespectarea termenului pentru declararea căii de atac atrage sancțiunea decăderii părții, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă cu referire la art.301 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca fiind tardiv declarat.
Față de dispozițiile art.137 alin.1 Cod procedură civilă, ce stipulează că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, cum excepția tardivității primează, Curtea nu va mai analiza pe fond recursul, fiind de prisos în raport de art.137 alin.1 Cod procedură civilă.
În baza art.274 Cod procedură civilă va fi obligată recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu avocat, cheltuieli dovedite cu chitanța nr.239/27.05.2009 atașată la fila 10 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul ca fiind tardiv declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr.7362/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.:
2 ex.
29.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
