Recalculare pensii. Decizia 4316/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(2654/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4316/
Ședința publică din data de 11 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul reclamant, recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE și recurentul -expert, împotriva sentinței civile nr.139 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Călărași Secția Civilă, în dosarul nr-(2037/C/2008), având ca obiect - recalculare pensie.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 04.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 11.06.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 139/16.02.2009 a Tribunalului Călărași - Secția Civilă, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
S-a admis excepția tardivității formulării contestațiilor împotriva deciziei privind acordarea pensiei pentru pierderea capacității de muncă nr. 39239/1991 emisă de Consiliul Popular al Județului C - Comisia de Pensii și deciziei asupra capacității de muncă nr. 961/30.09.1990 emisă de Consiliul Popular al Județului C - Comisia de Pensii și s-au respins ca atare aceste contestații.
S-au omologat rapoartele de expertiză efectuate în cauză.
S-a respins contestația formulată de reclamant împotriva deciziei nr. -/29.05.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii
S-a admis contestația la executare formulată de reclamantul împotriva reținerii sumei de 103 lei din pensia primită de acesta.
În final, s-a respins cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Au declarat recurs în cauză reclamantul, pârâta și expertul.
În motivarea recursului reclamantului s-au exprimat, în esență, următoarele critici:
- în mod eronat s-a admis excepția tardivității contestației împotriva deciziei medicale nr. 961/30.11.1990 și deciziei de pensionare nr. 39239/23.01.1991;
- conform art. 38 raportat la art. 30 din Legea nr. 3/1977, în vigoare la acea dată, hotărârea de încadrare în grad de handicap se contestă în cel mult 60 zile de la data comunicării;
- aceeași lege obliga autoritatea emitentă să comunice celui în cauză hotărârea în termen de 5 zile;
- aceste dispoziții au caracter imperativ, nelăsând loc de interpretare;
- autoritățile publice emitente nu i-au comunicat reclamantului deciziile în discuție în maxim 5 zile, acesta luând cunoștință de existența deciziei nr. 961/1990 la data apariției acesteia în dosarul de față;
- la fel și în ce privește decizia de pensionare nr. 39239/23.01.1991;
- în concluzie, nefiindu-i comunicate aceste decizii, reclamantul nu avea cum să le conteste, întrucât era vorba despre acte de care nu avea cunoștință;
- însă a făcut acest lucru în ședința publică de judecată din 09.02.2009, fiind deci înlăuntrul termenului de a formula contestație;
- așa fiind, greșit s-a admis excepția tardivității contestației;
- la dosar există certificatul medical nr. 564/14.03.1991 emis de aceeași comisie de expertiză, prin care sunt confirmate diagnosticul și gradul de invaliditate al reclamantului;
- acest certificat nu a fost luat în considerare de instanță, caz în care decizia nr. 961/1990 era pur și simplu desființată (anulată), cu consecința că și decizia nr. 39239/1991 devenea nulă de drept;
- de altfel, această ultimă decizie este lovită de nulitate și pentru că a fost emisă înainte de expirarea termenului în care putea fi contestată decizia medicală ce stă la baza ei;
- soluția instanței este greșită și din punctul de vedere al modului de calcul al punctului de pensie efectiv, dat fiind faptul că valoarea punctului de pensie este condiționată de stagiul de cotizare de bază și cel efectiv, situație în care expertizele efectuate nu pot fi omologate deoarece iau în calcul date eronate;
- la data deschiderii drepturilor de pensie ale reclamantului (01.10.1987) erau în vigoare prevederile Legii nr. 3/1977, potrivit cu care stagiul de cotizare pentru infirmi era de 20 ani, iar vârsta limită era de 62 de ani;
- din buletinul de calcul rezultă că stagiul de cotizare este de peste 41 ani;
- cum stagiul de cotizare în cazul său, ca infirm, este de 20 ani, reclamantul este îndrituit să i se acorde bonusul cuvenit pentru cei 22 ani de contribuție suplimentară;
- reformulând acțiunea reclamantului și considerând că este vorba de o contestație la executare, instanța a luat în calcul în mod eronat suma de 103 lei și nu 204 lei, așa cum rezultă din actele depuse la dosar.
Pârâta CJP Caa rătat următoarele aspecte în motivarea recursului său:
- soluția instanței de admitere a contestației la executare formulată de reclamant împotriva reținerii sumei de 103 lei din pensia primită de acesta este nelegală și netemeinică;
- în luna noiembrie 2006 reclamantul a primit o diferență de pensie de 103 lei pentru perioada decembrie 2005-noiembrie 2006;
- această sumă a fost încasată eronat de reclamant prin valorificarea unei adeverințe care făcea referire la o altă persoană;
- instanța a făcut o gravă greșeală de interpretare, obligând pârâta să plătească încă o dată o sumă deja încasată de reclamant;
- decizia de revizuire nr. -/29.05.2008 a vizat revizuirea punctajului reclamantului, prin eliminarea punctajului eronat din decizia din 2006, existând această posibilitate legală în baza art. 7 alin. 4 din OUG nr. 4/2005.
În sfârșit, în motivarea recursului formulat de expertul contabil s-a menționat că atât timp cât reclamantul a acceptat rezultatele expertizei contabile și nu a constatat că fondul de timp consumat sau prețul orar practicat sunt incorecte, solicitarea sa de reducere a cuantumului onorariului de expert nu are temei legal; instanța nu a argumentat respingerea cererii expertului de majorare a onorariului, în condițiile în care nici ea nu a constatat că fondul de timp consumat sau prețul orar practicat sunt incorecte.
Prin întâmpinare, recurenta-pârâtă a solicitat respingerea recursului reclamantului.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
În baza art. 312 alin. 1, 3 și 5. proc. civ. făcând aplicațiunea corespunzătoare în speță și a dispozițiilor art. 304/1 proc. civ. ce permite examinarea pricinii sub toate aspectele de către instanța de control judiciar, Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Așa cum rezultă din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond, prin acțiunea pe care a formulat-o recurentul-reclamant, astfel cum a precizat-o ulterior, a contestat decizia privind acordarea pensiei pentru pierderea capacității de muncă nr. 39239/1991 emisă de Consiliul Popular al Județului C - Comisia de Pensii și decizia asupra capacității de muncă nr. 961/30.09.1990 emisă de Consiliul Popular al Județului C - Comisia de Pensii.
Totodată, a solicitat să se procedeze la recalcularea drepturilor de pensie stabilite prin decizia nr. -/29.05.2008 emisă de Casa Județeană de Pensii
Prima instanță a invocat din oficiu excepția tardivității formulării contestațiilor împotriva deciziilor nr. 39239/1991 și 961/30.09.1990 emise de Consiliul Popular al Județului C - Comisia de Pensii și a admis-o, respingând ca tardive capetele de cerere având ca obiect contestarea celor două decizii.
La momentul întocmirii celor două decizii erau în vigoare prevederile Legii nr. 3/1977. Potrivit art. 30 din această lege, "hotărârea privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestată, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la comisiile de pensii județene și a municipiului B, de către persoana în cauza, ori de conducerea unității în care este încadrată."
Totodată, conform art. 52 alineatul 4 "împotriva deciziilor comisiilor de pensii se poate face apel, în termen de 30 zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Pensii."
Rezultă că recurentul-reclamant avea posibilitatea exercitării unor căi legale de atac contra celor două decizii (contestație la comisia județeană de pensii și apoi apel la Comisia Centrală de Pensii), această posibilitate existând și în prezent în condițiile Legii nr. 19/2000, cu deosebirea că contestația este de competența instanțelor judecătorești.
Atât în sistemul Legii nr. 3/1977, cât și în cel al Legii nr. 19/2000, exercitarea unei căi legale de atac împotriva unei decizii emise în materia drepturilor de pensie presupune, înainte de toate, ca respectiva decizie să fie comunicată celui vizat de ea, în situația din speță, recurentului-reclamant.
Obligația efectuării acestei comunicări incumbă emitentului deciziei, iar dovada îndeplinirii ei presupune existența unui înscris, act sau document din care să rezulte că persoana la care face referire decizia a primit-o personal ori prin reprezentanții săi. Cum Casa Județeană de Pensii C este continuatoarea din punct de vedere al personalității juridice a Comisiei Județene de Pensii din cadrul Consiliului Popular C, ei îi revenea obligația în prezenta cauză de a face dovada comunicării către recurentul-reclamant a celor două decizii.
Or, nu s-a depus nici un înscris la dosarul cauzei din care să reiasă că deciziile contestate de recurentul-reclamant au fost comunicate acestuia.
În lipsa unei asemenea dovezi și în condițiile în care recurentul-reclamant susținea și susține că deciziile nu i-au fost comunicate, luând cunoștință de existența lor odată cu depunerea lor la dosarul cauzei, instanța de fond a procedat în mod nelegal invocând excepția tardivității formulării contestațiilor împotriva deciziilor nr. 39239/1991 și 961/30.09.1990 emise de Consiliul Popular al Județului C - Comisia de Pensii și respingând ca atare aceste contestații.
Cele ce preced demonstrează faptul că în mod greșit Tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului pricinii sub toate aspectele, context în care apare ca fiind necesară admiterea recursurilor, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu prilejul rejudecării în fond, pentru a se asigura rezolvarea justă și unitară a pricinii, vor fi avute în vedere și celelalte critici exprimate prin recursurile formulate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurentul-reclamant, recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii C și expert contabil, împotriva sentinței civile nr. 139/16.02.2009 a Tribunalului Călărași - Secția Civilă.
Casează sentința atacată.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./10.07.2009.
Jud.fond:,.
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
