Recalculare pensii. Decizia 4459/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.2695/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4459/
Ședința publică de la 17 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa Județeană de Pensii Iîmpotriva sentinței civile nr.196/F din data de 10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (444/2009), în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect:"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentaCasa Județeană de Pensii Iși intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 25.05.2009, întâmpinare din partea intimatului.
Curtea, având în vedere împrejurarea că ambele părți în cauză au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.196F din data de 10.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a admis cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii I; a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu 01.12.2005; a obligat pârâta la plata către reclamant a diferențelor dintre pensia efectiv încasată și cea cuvenită, conform recalculării, la data de 01.12.2005.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă, prin decizia nr.74071/20.01.1997 în care s-a reținut o vechime de 27 de ani 5 luni și 26 zile în grupa I de muncă, determinată în baza Legii nr. 3/1970.
La determinarea punctajului mediu anual, pârâta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 4 alin. 1 din nr.OUG 4/2005, ale art. 2 din nr.HG 1550/2004, precum și pe acelea ale art. 14 din Legea nr. 3/1977, precum și decizia nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Concluzia Tribunalului a fost în sensul că, în cazul contestatorului, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, adică 20 de ani, iar nu 30 de ani cum a reținut pârâta Casa Județeană de Pensii
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, pârâta Casa Județeană de Pensii a I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat, în esență, următoarele:
Dispozițiile art. 2 alin. 2 din nr.HG 1550/2004, text legal la care prima instanța a făcut referire, nu sunt aplicabile intimatului contestator, întrucât se aplică beneficiarilor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977, iar, în cauză, a fost pensionat la data de 01.02.1997 în baza Legii nr. 3/1977, iar nu în temeiul unei legi speciale.
De altfel, ordinul 50/1990 face doar precizarea locurilor de muncă,activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite, care se încadrează în grupele I și II de muncă, în vedere pensionării, iar nu a reducerii stagiului complet de cotizare.
Recurenta a făcut referire și la dispozițiile nr.OUG 100/2008 în conformitate cu care asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, beneficiază de un număr suplimentar de puncte.
Prin urmare, la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului în mod corect s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, conform Legii nr. 19/2000, act normativ care prevede reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care se încadrează în grupa I și a II-a de muncă, și nu a stagiului de cotizare.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului,ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate, care este legală și temeinică.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al intimatului și din decizia nr. nr.74071/20.01.1997, definitivă (fila 4 a dosarului instanței de fond), acesta a realizat o vechime efectivă, necontestată, în grupa I de muncă de 27 de ani 5 luni și 26 zile, cum corect a reținut instanța de fond.
Pensia sa a fost recalculată prin decizia nr. 74071/30.11.2005.
Și în decizia nr. 74071/26.02.2008 se face mențiunea că drepturile inițiale au fosta stabilite începând cu data de 01.02.1997.
În mod judicios prima instanță a reținut că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Curtea reține că, în cauză, nu prezintă relevanță nici stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000, câtă vreme drepturile de pensie ale intimatului contestator nu au fost stabilite în baza legii noi, ci în temeiul Legii nr. 3/1977.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 2 alin. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că tagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
În mod corect instanța de fond a apreciat că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, instanța supremă a decis în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul contestatorului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum în mod just a reținut prima instanță.
Așadar, în cauză, nu se regăsește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Nu poate fi reținut nici motivul de modificare subsumat dispozițiilor art. 304 pct. 8 din Codul d e procedură civilă, întrucât criticile aduse sentinței atacate nu se circumscriu acestui text, nevizând interpretarea greșită a vreunui act dedus judecății, care să fi fost denaturat de prima instanță. Simpla menționare a acestei dispoziții legale nu este de natură să conducă la admiterea recursului.
Cum prima instanță a interpreta corect materialul probator administrat în cauză și a făcut o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, urmând a fi menținută, astfel încât, în raport de dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul de recurenta Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.196/F din data de 10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (444/2009), în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. /tehnored.
2 ex./3.07.2009
Jud.fond: /
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
