Recalculare pensii. Decizia 5054/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
Format vechi nr.2704/2009
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECTIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR. 5054/
Ședința publică de la 08 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER
*********************
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurenții Casa de Pensii a Municipiului și, împotriva sentinței civile nr.2000 din data de 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.20919/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații-chemați în garanție SC "" SA și, având ca obiect:"recalculare pensie".
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 01 iulie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08 iulie 2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2000 din data de 10.03.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis acțiunea formulată de contestatorul G, în contradictoriu intimata Casa de Pensii a Municipiului B; s-a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului în funcție de un punctaj mediu anual de 1,13898 puncte, începând cu 1.11.2007, și să rețină perioada prestată în grupa a Il-a de muncă conform adeverinței nr.431/ 5.02.2002, emisă de SA; s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în garanție formulată de contestatorul G, în contradictoriu cu chemații în garanție SC SA, și și s-a obligat intimata la 651,95 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, petentul a fost pensionat pentru invaliditate în baza Legii nr.19/2000, începând cu 1.01.2005, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, un stagiu total de cotizare de 36 de ani, 2 luni și 2 de zile, un stagiu în grupa a II a de muncă de 7 ani, 6 luni și 28 de zile, cu un spor de grupă de 1 an și 9 luni și un punctaj mediu anual de 1,09098.
S-a constatat că prin decizia nr.-/7.06.2006 a fost revizuită decizia inițială de pensionare și s-a reținut un stagiu în grupe a II a de muncă de 23 de ani, 4 luni și 14 zile și un punctaj mediu anual de 1,09614 începând cu 1.01.2005.
S-a arătat că, petentul a depus mai multe cereri de recalculare a drepturilor sale de pensie la care a atașat adeverințe cu venituri încasate și nevalorificate la stabilirea pensiei și adeverințe cu stagiul prestat în grupa a II a de muncă, cererea din 30.10.2007 fiind cea care are atașate toate adeverințele solicitate a fi valorificate în dosarul de fată.
S-a avut în vedere că intimata nu a răspuns cererilor contestatorului și nu a recalculat pensia cu valorificarea și lunilor noiembrie și decembrie 2004, a sporurilor din adeverința nr.4300/9.12.2004 la rubrica alte sporuri și la rubrica prime, încălcând astfel art. 2 și art. 155 din legea 19/2000.
De asemenea, s-a constatat că intimata nu a reținut toată perioada prestată în grupa a II a de muncă conform adeverinței nr. 431/ 5.02.2002 emisă de SA, unde se specifică faptul că contestatorul are un stagiu în grupa a II a de muncă de 24 de ani, 1 lună și 14 zile.
S-a avut în vedere că dispozițiile art.78 din legea 19/2000 arată că "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
S-a precizat că, de vreme ce recalcularea a fost dispusă, retroactiv, începând cu 1.11.2007, intimata are obligația de a plăti către contestator și diferențele de drepturi de pensie, așa cum rezultă din desfășurătorul întocmit de expert pe perioada 1.11.2007-31.10.2008 și apoi să efectueze calculul pentru diferențe și în continuare.
S-a arătat că fostul angajator face încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite sau speciale și că deși din adeverința nr.431/5.02.2002 emisă de SA a rezultat că contestatorul are un stagiu în grupa a II a de muncă de 24 de ani, 1 lună și 14 zile, intimata a reținut doar o perioadă de 23 de ani, 4 luni și 14 zile, motiv pentru care a dispus obligarea acesteia să rețină perioada prestată în grupa a Il-a de muncă conform acestei adeverințe.
S-a înlăturat apărarea contestatorului potrivit căreia punctajul său mediu anual trebuie să fie de 1,52108 așa cum rezultă din expertiza extrajudiciară depusă la dosar, deoarece această expertiză nu poate fi reținută ca probă în dosarul de fată.
Chiar dacă această expertiză nu poate fi reținută ca probă, instanța a remarcat că punctajul mediu anual calculat de expertul din expertiza extrajudiciară este rezultat în urma valorificării venitului brut așa cum este menționat în adeverințele nr.4300/9.12.2004, nr.473/13.06.2007, de exemplu pentru luna februarie 1974 expertul extrajudiciar utilizează în calcul venitul brut de 1673 lei, deși din adeverința nr.473/13.06.2007 nu rezultă ce include acest venit brut,în condițiile în care salariul din cartea de muncă este de 1224 lei la care se adaugă doar sporul de toxicitate de 10% în sumă de 122,4 lei, așa cum rezultă din adeverințele depuse la dosar, contestatorul nefăcând dovada că a avut și alte sporuri pentru luna respectivă și nu se poate reține nici măcar faptul că contestatorul ar fi lucrat în acea lună sau în următoarele în regim de 10 ore (adică ore suplimentare), acest program de lucru avându-l contestatorul doar începând cu 15.06.1985.
Instanța de fond a amintit că în conformitate cu dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000 la calculul punctajului mediu lunar se utilizează salariu brut lunar individual în care intră sporurile și adaosurile, adică se utilizează, așa cum a reținut expertul în expertiza dispusă în cauză, în ultima variantă a raportului, salariul tarifar, sporul de vechime, de toxicitate și primele.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, tribunalul a reținut netemeinicia acesteia, deoarece conform art.60 din Codul d e procedură civilă, partea poate să cheme în garanție o altă persoană în situația în care ar cădea în pretenții, ori în dosarul de față partea nu a căzut în pretenții, între parte și chematele în garanție nu există obligația de garanție, iar fostul angajator (unul dintre cele două persoane chemate în garanție) nu are obligația de prezenta statele de plată, ci doar de a elibera adeverințe din care să rezulte veniturile contestatorului, lucru pe care acesta l-a și făcut.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, în termenul legal, contestatorul G și intimata Casa de Pensii a Municipiului B, criticând sentința pentru nelegalitate.
În motivarea recursului recurentul Gaa rătat că la dosarul de fond există raportul de expertiza contabila întocmit de dl. expert, care nu a luat în calcul veniturile sale realizate conform adeverinței nr. 4300/2004, adeverinței nr. 21/2005, completate cu veniturile reale emise de societatea unde a lucrat -, venituri pentru care s-a calculat, reținut și virat contribuțiile la asigurările sociale de stat, conf. Decret nr. 389/1972, art. 1 (unitățile socialiste de stat erau datoare sa vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15 % asupra câștigului brut realizat pe personalul lor salariat, iar începând cu 01.04.2001 odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000,legea pensiilor contribuția individuală pentru asigurările sociale se calculează, reține și virează la venitul brut al salariului și este gestionat de Casa de Pensii prin declarațiile lunare depuse de angajator), acest lucru fiind recunoscut de -, unde a lucrat prin adeverința nr. 1074/2006 (salariul brut realizat este suma cuvenita înainte de aplicarea reținerilor la sursă).
Recurentul a susținut că raportul de expertiză efectuat în cauză arată în mod nereal numărul de puncte realizat conform stagiului de cotizare pe perioada 06.05.1970 până la 01.01.2005, doar de 39.86435 puncte, luând în calcul varianta a -a,anexa 3, față de numărul real de puncte 45.63225,1 la fel și punctajul mediu anual, doar de 1.13898, față de cel real de 1.52108 conform stagiului complet de cotizare privind Decret nr. 389/1972 art. 1 și Legea 19/2000.
Recurentul a mai învederat că la data 11.11.2008, în cauza a fost admisa proba cu acte pentru ambele părți și proba cu expertiză contabilă prin tragere la sorți, fără a i se aproba un expert parte.
De asemenea, recurentul a arătat că a depus la dosar o expertiză contabila extrajudiciară pentru a demonstra calculul corect de puncte conform stagiului complet de cotizare, precizând că venitul brut include spor de toxicitate 10 % și program de 10 ore lucrate în șantierele de construcții ale Societății -, conform adeverinței nr. 70/16.11.2004 și adeverinței nr. 4300/2004 emise de societatea respectivă unde a lucrat, iar punctajul mediu anual calculat de expertul din expertiza extrajudiciara, este rezultat în urma valorificării venitului brut, așa cum este menționat în adeverințele nr.4300/2004, nr.21/2005, nr.473/2007 din dosar.
S-a menționat că instanța de fond a făcut referire doar la Decizia nr. -/07.06.2006, iar nu și la Decizia -/28.12.2004, când recurentul a fost pensionat pentru invaliditate în baza Legii nr. 19/2000, începând cu 01.01.2005, acordându-i recalcularea pensiei retroactiv începând cu data de 01.11.2007, iar nu de la data de 01.01.2005, când a fost pensionat.
Hotărârea primei instanțe a fost criticată și în privința cererii de chemare în garanție a societății -,respectiv a numitei, de vreme ce nu s-au depus declarațiile nominale pentru evidența asiguraților referitor la lunile noiembrie și decembrie 2004, fapt care reiese din adeverința nr. -, deși în adeverința nr. 4300/2004,21/2005 și 473/2007 au fost menționate veniturile sale realizate unde au fost reținute și virate asigurările sociale, având în vedere modificările și completările la venitul sau realizat în adeverința nr. 4300/2004, adeverința nr. 21/2005, adeverința nr. 473/2007 și statele de plată din lunile septembrie noiembrie și decembrie 2004.
În recursul său, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 pr.civ. recurenta Casa de Pensii a Municipiului Baf ăcut referire la dispozițiile pct.VI din anexa OUG nr.4/2005, arătând că formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, nu fac parte din sporurile cu caracter permanent și nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, nefiind înscrise în carnetul de muncă.
De asemenea, recurenta a mai arătat că, potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, salariile brute sau nete prevăzute în carnetul de muncă, ori veniturile realizate în sistemul acordului global pretinse în cauză sunt venituri temporare, fără caracter permanent, neinserate în cartea de muncă, și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
S-a susținut de către recurentă că veniturile suplimentare obținute de reclamant nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare în funcție de realizarea indicatorilor, de predare a lucrărilor de cercetare științifică, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată (art.12 din Legea nr.57/1974), această diferențiere rezultând foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, orice altă interpretare extensivă contravenind textului de lege.
Recurenta a invocat și decizia nr.736/24.10.2006 a Curții Constituționale.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Este adevărat că prin decizia nr.736/24.10.2006 a Curții Constituționale invocată de către recurentă s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din anexa la OUG nr.4/2005, însă în considerente s-a reținut că noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie, iar verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.
În speță, prima instanță a interpretat și aplicat judicios prevederile legislației asigurărilor sociale atunci când a obligat intimata Casa de Pensii a Municipiului B să emită o nouă decizie prin care să ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie și a veniturilor obținute în sistemul acord global, dovedite prin adeverințele eliberate de către foștii angajatori.
Curtea nu poate primi susținerile recurentei, în sensul că veniturile obținute în sistem acord global nu pot face parte din baza de calcul a pensiei, întrucât acordul global a fost un mod de salarizare specific domeniului de activitate în care a lucrat contestatoarea, având deci un caracter permanent.
Aceste drepturi salariale (acord și prime) erau incluse în câștigul brut realizat de personalul salariat, iar angajatorii erau obligați să verse pentru acestea o contribuție de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat.
De vreme ce s-a făcut dovada că pentru aceste venituri s-a achitat contribuția de asigurări sociale, Curtea apreciază că acestea pot fi incluse în baza de calcul a pensiilor, în conformitate cu principiul contributivității reglementat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000.
Principiul sus menționat trebuie aplicat cu prioritate, iar dispozițiile OUG nr.4/2005, care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor Legii nr.19/2000, act normativ cu forță juridică superioară, care reglementează principiile pe baza cărora funcționează sistemul public de asigurări sociale se aplică cu preeminență.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul, formulat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în baza art.312 pr.civ.
Trecând la analiza recursului formulat de recurentul-reclamant G Curtea constată că este nefundat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea de la termenul de judecată din 11.11.2008, instanța de fond a încuviințat, în temeiul art.167 pr.civ. proba cu înscrisuri pentru ambele părți, iar pentru reclamant și proba cu expertiză contabilă, având ca obiectiv verificarea corectitudinii stabilirii drepturilor de pensie din deciziile contestate, respectiv decizia nr.-/7.06.2006 privind acordarea pensiei de invaliditate și verificarea corectitudinii modului de determinare al drepturilor de pensie, al numărului de puncte realizate prin prisma actelor aflate la dosarul de pensionare.
La același termen de judecată s-a efectuat numirea expertului prin tragere la sorți, iar din considerentele încheierii amintite nu rezultă faptul că recurentul reclamant a solicitat instanței încuviințarea unui expert parte, în condițiile art.201 pr.civ. astfel că sub acest aspect este evident nefondată critica adusă hotărârii recurate prin care recurentul susține că nu i s-a permis participarea la efectuarea expertizei a unui expert parte.
Potrivit raportului de expertiză, din verificarea modului de determinare a drepturilor de pensie, al numărului de puncte realizate, al punctajului mediu anual, stabilite prin decizia nr.-/7.06.2006 emisă de către Casa Locală de Pensii a Sectorului 5 Bar ezultat că în buletinul de calcul a fost preluat în mod eronat salariul 900.000 lei și 25% spor de vechime, începând cu 1.05.1998,respectiv suma de - lei în loc - lei pentru perioada 1.04.2008 - 1.05.2008, conform înscrierilor din carnetul de muncă, iar în acest fel punctajul corect este de 0,88666 puncte față de 0,88331 puncte stabilit de Casa de Pensii.
Referitor la modul de preluare a veniturilor din adeverința nr.4300/19.12.2004 emisă de SA, expertul a reținut că sporul de vechime cuprins în buletinul de calcul, pentru perioada 1.06.1975 - 1.04.1992, a fost calculat prin aplicarea automat a procentelor stabilite prin art.164 alin.3 pct.a și b din Legea nr.19/2000, la salariul tarifar de încadrare din carnetul de muncă. De asemenea, pentru perioada 1.04.1992 - 1.08.1999, sporul de vechime calculat de Casa de Pensii a fost de 25% și a fost cel prevăzut în adeverința nr.4300/19.12.2004. S-a mai observat că sporul de toxicitate acordat în sumă fixă prin adeverința amintită a fost preluat cu omisiuni, respectiv în buletinul de calcul nu a fost cuprins sporul de toxicitate acordat în sumă fixă în perioadele martie - mai 1972, septembrie - decembrie 1972, august 1973, iar sporul de toxicitate acordat ca procent de 10% în perioada 1.02.1974 - 15.06.1985 a fost calculat prin aplicarea procentului la salariul tarifar din carnetul de muncă.
Expertul a stabilit un punctaj mediu anual de 0,69211 puncte pentru anul 1972 și de 0,80374 puncte, cu mențiunea că au fost luate în calcul punctajului mediu anual contribuțiile sociale calculate la salariul tarifar menționat în carnetul de muncă, la care s-a adăugat sporul de vechime și sporul de toxicitate.
Pentru luna noiembrie 2004, s-a reținut că reclamantul a beneficiat de concediu medical, iar drepturile de asigurări sociale obținute pentru luna noiembrie sub forma de drepturi pentru concediu medical au fost luate în calculul punctajului mediu anual calculat prin expertiză.
Prin încheierea din 3.02.2009 instanța de fond a încuviințat în obiecțiunile formulate de către reclamant și a dispus refacerea raportului de expertiză, în două variante, una prin valorificarea în drepturile de pensie a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr.4300/9.12.2004, respectiv a veniturilor menționate la rubrica alte sporuri pentru perioada mai - octombrie 1970 și mai 1972 - ianuarie 1974, fără includerea lunilor noiembrie și decembrie 2004, iar o altă variantă în care să procedeze la efectuarea calculelor cu includerea lunilor noiembrie și decembrie 2004, conform mențiunilor din carnetul de muncă și cu includerea sporurilor amintite.
Expertul s-a conformat dispoziției instanței și a întocmit mai multe variante de calcul, de valorificare a veniturilor înscrise în adeverința nr.4300/9.12.2004, cu includerea sau fără includerea lunilor noiembrie și decembrie 2004, evidențiind inconsecvența angajatorului în ce privește baza de calcul a contribuțiilor individuale pentru asigurări sociale, în sensul că deși prin adeverința nr.473/13.06.2007 se precizează că la venituri sub formă de prime nu s-a calculat și reținut contribuția individuală pentru asigurări sociale, totuși din declarațiile depuse la Casa de pensii a rezultat contrariul.
Prima instanță a avut în vedere la soluționarea cauzei acest raport de expertiză contabilă, prin care expertul a efectuat mai multe variante de calcul, cu referire la adeverințele invocate de către recurent, motiv pentru care apare ca fiind nefondată critica adusă hotărârii recurate sub acest aspect.
Curtea reține că raportul de expertiză efectuat în fața instanței de fond face dovada deplină a celor înscrise în cuprinsul său, până la proba contrară, astfel că în mod corect s-a ținut seama de concluziile expertului numit în cauză.
Raportul de expertiză la care face referire recurentul reclamant fiind extrajudiciar nu putea fi omologat în cauză, dat fiind că au forță probantă numai probele administrate în mod nemijlocit în fața instanței de judecată.
Instanța de fond a avut în vedere data la care recurentul a depus adeverințele în litigiu la Casa de pensii și a făcut referire la decizia nr.-/7.06.2006, iar nu și la decizia nr.-/28.12.2004, raportat la obiectul cererii introductive formulată de către reclamant, în cauză fiind respectate prevederile art.129 alin.6 pr.civ.
În privința cererii de chemare în garanție, criticile recurentului sunt nefondate, având în vedere în vedere faptul că instanța de fond a interpretat corect prevederile art.60 pr.civ. reținând judicios că între partea căzută în pretenții și fostul angajator nu există obligație de garanție.
Pentru considerentele arătate, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul G, în temeiul dispozițiilor art.312 din pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții Casa de Pensii a Municipiului și, împotriva sentinței civile nr.2000 din data de 10.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.20919/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații-chemați în garanție SC "" SA și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: RF./2ex.
28.07.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
