Recalculare pensii. Decizia 5248/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3404/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.5248/
Ședința publică de la 30 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta împotriva sentinței civile nr.2504 din data de 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.42933/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimataCasa de Asigurări a Avocaților,având ca obiect:"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns: recurenta și intimataCasa de Asigurări a Avocaților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 29.09.2009, concluzii scrise din partea recurentei.
Curtea, având în vedere împrejurarea că intimata prin întâmpinarea formulată a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2504/24.03.2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei împotriva pârâtei Casa de Asigurări a Avocaților.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în raport de dispozițiile art. 129 alin.6 Cod de procedură civilă că fost investită, prin declinare de competență, cu acțiunea formulată împotriva Casei de Asigurări a Avocaților din România referitoare la pensia din avocatură.
Tribunalul a reținut că prin decizia nr. 78/21.08.1996 emisă de Casa de Asigurări a Avocaților B, a fost admisă cererea de pensionare a contestatoarei pentru limită de vârstă, începând cu data de 01.06.1996, în baza dispozițiilor art. 8 și 9 din Decretul nr. 251/1978 modificat prin Decretul nr. 129/1990.
În decizie s-a reținut o vechime totală în muncă de 36 ani 2 luni 1 zi din care 7 ani 10 luni 29 zile la stat și 28 ani 3 luni 2 zile în avocatură.
Prin decizia nr. 328/07.04.2003 emisă de Casa de Asigurări a Avocaților, s-a dispus revizuirea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă ale contestatoarei, începând cu data dec 01.05.2004 stabilindu-se o pensie aferentă vechimii în profesia de avocat în cuantum de 5.299.607 lei. Tribunalul a reținut că emiterea ei a fost fundamentată pe dispozițiile art. 194 din Legea nr. 19/2000 și pe Convenția nr. 463/05.04.2004 încheiată între și CNPAS, fiind vorba de o decizie de defalcare pe sisteme a celor două tipuri de pensie, respectiv pensia din sistemul public și pensia de avocat, iar cuantumul pensiei aferent stagiului realizat în sistemul public de pensii a fost înaintat în vederea preluării în plată de către Casa Județeană de Pensii
Tribunalul a reținut că partea contestatoare a criticat aceste decizii în raport de împrejurarea că la stabilirea pensiei nu au fost aplicate noile dispoziții legale aplicabile în sistemul de pensionare al avocaților. Astfel, contestatoarea a criticat decizia nr. 328/07.04.2003, susținând că, deși au trecut 7 ani de la pensionare și are o vechime de 48 de ani în muncă din care peste 39 de ani în avocatură și 8 ani la stat, nu poate beneficia de recalcularea pensiei concomitent cu desfășurarea, în continuare, a activității ca avocat.
Tribunalul a apreciat că aceste pretenții ale contestatoarei sunt neîntemeiate întrucât prin decizia nr. 328/2003, ce a respectat dispozițiile art. 194 din Legea nr. 19/2000 și dispozițiile din Convenția încheiată între CNPAS și, nu se stabilesc drepturi noi de pensie ci doar se defalcă pe sisteme drepturile inițiale de pensie în funcție de perioada concretă de contribuție la fiecare din acestea.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 194 alin.4 din Legea nr. 19/2000, decontarea între sistemul public și celelalte sisteme de asigurări sociale neintegrate încetează începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonanței de urgență.
Ca atare, a reținut prima instanță, intimata nu avea obligația, conform temeiului juridic aplicat, respectiv art. 194 din Legea nr. 19/2000 de a proceda la efectuarea unei recalculări, în conformitate cu procedura instituită prin OUG nr. 221/2000, Legea nr. 451/2001, Statutul Casei de Asigurări a Avocaților din România, dat fiind că nu există vreo prevedere legală care să oblige intimata să efectueze un nou calcul al drepturilor de pensie cu ocazia derulării procedurii de defalcare pe sisteme a pensiilor.
Tribunalul a mai apreciat că intimata nu poate fi obligată nici să efectueze un nou calcul al drepturilor de pensie, conform noilor acte normative, prin care să i se valorifice contestatoarei și perioada de vechime în avocatură realizată după data pensionării din anul 1996, în condițiile în care dreptul la asigurări sociale al avocaților se exercită în condițiile prevăzute de OUG nr. 221/2000, Legea nr. 452/2001 și Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, acest sistem de pensionare fiind un sistem autonom, cu reguli proprii. În acest sens, conform art. 1 alin.1 din OUG nr. 221/2000 modificată, dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale ale avocatului se exercită în condițiile prezentei ordonanțe de urgență prin sistemul unic, propriu și autonom de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, gestionat de Casa de Asigurări a Avocaților din România.
Printre categoriile de pensii reglementate prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, se regăsesc pensia pentru limita de vârstă și pensia de retragere definitivă din profesie.
Regimul juridic al pensiei pentru limită de vârstă, reglement prin art. 32-36 din statut, permite ca avocații care îndeplinesc condițiile pentru obținerea acestei categorii de pensie să poată continua exercitarea profesiei de avocat, în condițiile prevăzute de lege și statutul profesiei de avocat.
Conform art. 35 alin.2 din Statut, la încetarea activității li se va stabili și calcula pensia de retragere definitivă din profesie, potrivit art. 61 și art 64 din statut.
Potrivit dispozițiilor art. 142 din Statut, pensia contestatoarei, de limită de vârstă, conform legislației anterioare, a devenit pensie de limită de vârstă potrivit acestui statut, situație în care poate continua exercitarea profesiei de avocat.
Dispozițiile art. 142 alin.3 din Statut sunt în sensul că pensiile astfel stabilite devin pensii de retragere definitivă din profesie și se determină conform prevederilor din statut aplicabile acestor pensii
Potrivit dispozițiilor art. 37 din Statut, avocații care exercită profesia în condițiile art. 35 pot solicitat pensia de retragere definitivă din profesie iar cuantumul pensiei de retragere definitivă din profesie se stabilește astfel: la data încetării activității în profesie de avocat se va calcula pensia conform art. 61 și art. 64 din prezentul Statut iar cuantumul pensiei astfel stabilit se determină conform procedurii prevăzute de Regulamentul.
Prin urmare, recalcularea pensiei conform art. 61 și 64 din Statut este posibilă, conform reglementării legale, doar la data înscrierii la pensia de retragere definitivă din profesie, iar nu și în intervalul de timp dintre data înscrierii la pensia pentru limită de vârstă și data încetării activității în profesia de avocat.
În speță, a apreciat tribunalul, nu sunt incidente dispozițiile art. 142 alin.4 din Statut, deoarece aceste prevederi sunt aplicabile în cazul avocaților care s-au pensionat și au încetat activitatea anterior intrării în vigoare a noii legislații de pensii și asigurări sociale pentru avocați, situație în care pensia pentru limita de vârstă devine pensie de retragere definitivă din profesie, indiferent de sistemul de asigurări sociale din care s-au pensionat. Or, în prezenta cauză partea nu a îndeplinit a doua condiție care se referă la încetarea profesiei de avocat, situație în care pensia sa pentru limită de vârstă stabilită conform legislației a devenit pensie de limită de vârstă, conform actualei legislații, iar nu pensie de retragere definitivă.
Prin urmare, intimata nu poate fi obligată să efectueze calculul pensiei contestatoarei în sensul art. 61 și art. 64 din Statut, respectiv prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie din luna ieșirii la pensie.
Dispozițiile art. 47 alin.1 din Regulamentul de organizare și funcționare al Casei de Asigurări a Avocaților din România, sunt în sensul că pentru pensionarii de limită de vârstă care au continuat activitatea după data pensionării și solicită pensie pentru retragere definitivă din profesie, modalitatea de stabilire a acesteia se face prin adăugarea punctajului mediu anual aferent stagiului de cotizare realizat după data pensionării pentru limita de vârstă la punctajul mediu anual aferent pensiei în plată sau, la cerere, în condițiile art. 61 și art. 64 din Statutul.
Dispozițiile alin.2 sunt în sensul că în ipoteza calculării pensiei de retragere definitivă din profesie în condițiile art. 61 și 64 din Statut, noua decizie de pensie nu va lua în calcul pensia pentru limita de vârstă aflată în plată, vechea decizie de pensie fiind anulată de drept.
Întrucât este beneficiara unei pensii de limită de vârstă, în baza dispozițiilor legale mai sus menționate, a apreciat prima instanță, partea contestatoare are posibilitatea legală de a beneficia de o procedură de calcul a drepturilor de pensie în sensul art. 61 și 64 din statut și prin valorificarea stagiului realizat între data pensionării pentru limita de vârstă și data retragerii din profesie, doar cu ocazia încetării exercitării profesiei de avocat, respectiv la data obținerii pensiei de retragere definitivă din profesie.
Tribunalul a considerat că nici contestația formulată împotriva deciziei nr. 78/1996 nu este întemeiată, deoarece legalitatea și temeinicia unui act juridic, nu poate fi pusă sub semnul întrebării în raport de alte acte normative ce nu erau adoptate la data emiterii acestuia, deoarece s-ar încălca principiul neretroactivității legii. Cum în speță, criticile sunt generate de faptul că partea nu are pensie calculată conform art. 61 din Statutul adoptat în baza OUG nr.221/2000 și prin adăugarea perioadei de stagiu dintre data obținerii pensiei de limită de vârstă și cea de retragere definitivă din profesie, contestație este neîntemeiată.
Tribunalul a mai apreciat că aplicarea HG nr. 797/1998 ar fi putut fi pusă în discuție, în sensul vizat prin cererea de chemare în judecată, dacă partea contestatoare ar fi avut stabilit inițial dreptul la pensie în sistemul public de pensii și defalcarea acesteia ar fi fost făcută din acel sistem însă, din actele dosarului, rezultă că partea a avut stabilit dreptul la pensie pentru limită de vârstă în sistemul propriu al avocaților iar defalcarea a intervenit din acest sistem.
Prima instanță a mai reținut că pensia stabilită contestatoarei a evoluat așa cum rezultă din adeverințele nr. 2082/02.10.2008 și nr. 652/01.04.2008 emise de Casa de Asigurări a Avocaților Filiala M iar împotriva acestui mod de calcul al drepturilor de pensie efectuat de intimată, contestatoarea nu a avut critici concrete.
Tribunalul a respins obligarea intimatei la plata diferențelor de drepturi de pensie, nefiind constate erori în ceea ce privește stabilirea valorii acesteia prin raportare la criticile concrete care au fost formulate.
A fost respinsă ca întemeiată și cererea referitoare la plata daunelor cominatorii, câtă vreme în sarcina intimatei nu a fost stabilită o obligație pe care ar trebui să o îndeplinească.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta invocând dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, cu motivarea că a intrat în avocatură la 01.03.1968, iar prin decizia nr.78/1996 a fost pensionată pentru limită de vârstă, însă și-a continuat activitatea de avocat până în prezent.
Recurenta a criticat decizia nr.328/2004 prin care pensia pentru avocatură s-a defalcat față de pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, fără a i se recalcula pensia stabilită în anul 1996, în condițiile în care nu dorește să se retragă din profesie, prin adăugarea la cuantumul pensiei stabilită în anul 1996 stagiului de cotizare la zi.
Recurenta a solicitat recalcularea întregii perioade din 1968 la zi, conform metodei de calcul stabilită prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaților.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și cu aplicarea din oficiu a dispozițiilor art. 304/1 cod. proc. civilă, Curtea reține următoarele:
În mod corect instanța de fond a apreciat că cererea reclamantei de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă stabilită în sistemul de asigurări a avocaților după defalcarea de pensia calculată în sistemul public de pensii, este lipsită de temei legal, întrucât niciuna dintre legile speciale care reglementează acest sistem de asigurări sociale nu prevede o astfel de recalculare.
Recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, aflate în plată, stabilite anterior apariției OUG 221/2000 și Legii 452/2001 se face potrivit art. 14 alin 3 din OUG modificat prin pct. 5 Legea 453/2001 în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii.
Contestatoarea nu se încadrează în categoria beneficiarilor acestei dispoziții legale întrucât, pe de o parte, la data pensionării pentru limită de vârstă aceste dispoziții nu erau în vigoare iar pe de altă parte dispozițiile art. 61 din Statutul Casei de asigurări a avocaților i se vor aplica la încetarea activității odată cu stabilirea pensiei de retragere din profesie.
Reclamanta a contestat decizia 328/2004 însă aceasta nu reprezenta o decizie de recalculare ci de defalcare a pensiilor obținute în cele două sisteme de pensii, fără ca vreo dispoziție legală să dispună și asupra recalculării pensiei prin adăugarea stagiului de cotizare realizat ulterior anului 1996, așa cum pretinde reclamanta.
suplimentare realizate de aceasta se vor adăuga, potrivit calculului prevăzut de art. 64 din Statut, la retragerea din profesie, dat fiind că în cauză sunt aplicabile normele speciale menționate, de strictă interpretare și aplicare, derogatorii de la dreptul comun reprezentat de dispozițiile art. 95 din Legea 19/2000.
Față de aceste împrejurări, Curtea apreciază că instanța de fond, atunci când a constatat că nu există o prevedere care să dispună în sensul pretins de reclamantă, a interpretat corect dispozițiile legale, nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 cod proc. civilă, motiv pentru care, în baza art. 312 alin. 1 cod proc. civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.2504 din data de 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.42933/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimataCasa de Asigurări a Avocaților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./30.10.2009
Jud.fond:;
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
