Recalculare pensii. Decizia 5306/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (număr în format vechi 4466/2009 )
DECIZIA CIVILĂ NR. 5306//
Ședința publică de la 02 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Comșa
GREFIER -
______
Pe rol, urmează soluționarea cauzei civile, privind recursul formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.4251 din data de 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.44217/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect-recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul G,personal, lipsă fiind recurenta CASA DE PENSII A MUNCIPIULUI
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se învederează instanței că recurenta a solicitat judecarea în lipsă, în conformitate cu prev. art. 242 alin. 2 Cod procedură penală.
Curtea, a procedat la identificarea intimatului G, care se legitimează cu CI seria - nr. -, eliberat de Secția 9 Poliție, CNP -.
Întrebat în mod expres, intimatul G,precizează că nu are cereri sau excepții de invocat, motiv pentru care, Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Intimatul G, având cuvântul pe recursul formulat,solicită respingerea acestuia, ca fiind nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică, apreciind că în mod corect recurenta a fost obligată să emită decizie de recalculare, conform OUG nr.4/2005 și de asemenea obligată la plata diferențelor de drepturi de pensie.
Curtea, în temeiul disp.art.150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 09.07.2009,recurenta Casa de Pensii a Municipiului Bac riticat sentința civilă nr.4251/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.44217/3/AS/2008, susținând că această hotărâre a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale, reținându-se un stagiu complet de cotizare pentru bărbații nevăzători de 10 ani, în loc de 15 ani cum ar fi fost corect, motivarea sentinței fiind necorespunzătoare.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.4,6,7 și 9 Cod pr.civilă și art.3041Cod pr.civilă.
Intimatul G, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Asupra acestuia, Curtea reține următoarele:
Recurenta critică sentința pronunțată de Tribunalul București pentru greșita aplicare a dispozițiilor legale, pentru depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, nemotivare și nerespectarea principiului disponibilității.
În privința susținerii referitoare la pretinsa aplicare greșită a legii, Curtea observă că instanța de fond a explicat detaliat, cu trimiteri la textele legale incidente, motivele care au determinat-o să aprecieze că durata completă a stagiului de cotizare pentru un salariat nevăzător este de 10 ani.
Într-adevăr, operațiunile de recalculare a pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr19/2000 se realizează, potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 din OUG nr.4/2005,cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Trimiterea la dispozițiile Legii nr.19/2000 este expresă și implică excluderea oricăror alte temeiuri legale, invocate de recurentă în recursul formulat, în utilizarea conceptelor necesare operațiunii de recalculare a pensiei intimatului.
În acest context, raportarea la dispozițiile Legii nr.19/2000 reprezentând o recomandare expresă a legiuitorului, instanța de fond nu a făcut altceva decât să aplice aceste dispoziții și în privința numărului de ani considerat ca reprezentând stagiu complet de cotizare, respectiv o treime din stagiul complet de cotizare, adică 10 ani întrucât durata completă pentru bărbați a acestui stagiu este de 30 de ani.
Instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale incidente în speță, explicând motivele care au condus la înlăturarea aplicabilității celorlalte prevederi legale care au reglementat, de-a lungul timpului, situația nevăzătorilor salariați aflați în prag de pensionare.
Hotărârea atacată este corespunzător motivată, în speță fiind vorba despre alegerea unor texte legale care conferă efecte juridice situației personale a intimatului, astfel încât referirea expresă la probe în condițiile în care cauza punea probleme de aplicare a legii, iar nu de stabilire a unei situații faptice, ar fi fost, în bună măsură, inutilă. Este de altfel logic că instanța, pentru a soluționa pricina, a avut în vedere înscrisurile depuse la dosar, înscrisuri ce au constituit mijloacele probatorii încuviințate în cauză.
recurentei conform căreia motivarea instanței de fond este "o înșiruire de fapte și argumente" inaptă "să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile formulate de părți și să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv" este vădit eronată. Astfel, orice motivare a unei hotărâri judecătorești trebuie să prezinte, cu referire la specificul cauzei judecate, elemente de fapt și argumente legate de interpretarea juridică ce a fost conferită acestor elemente faptice. Înșiruirea despre care face vorbire recurenta este în realitate o expunere coerentă care răspunde atât pretențiilor formulate de reclamantul-intimat, cât și apărărilor expuse în întâmpinare de intimata-recurentă.
Hotărârea instanței de fond cuprinde toate argumentele necesare motivării în fapt și în drept, critica întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.7 fiind nefondată.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 Cod pr.civilă, prin sentința recurată Tribunalul București nu a încălcat principiul disponibilității și nu a dat mai mult decât s-a cerut, ci, dimpotrivă, a realizat o analiză efectivă a pretențiilor reclamantului intimat ce vizau greșita recalculare, constatând că în mod eronat recurenta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 15 ani. Prin faptul că instanța de fond a obligat recurenta-intimată să refacă operațiunea de recalculare a pensiei luând în considerare un stagiu complet de cotizare de 10 ani nu s-a acordat "mai mult" în înțelesul dispozițiilor art.304 pct. Cod pr.civilă, ci s-a rezolvat problema de drept dedusă judecății.
Decizia Casei de Pensii nu are o putere de lucru judecat în fața instanței, ci reprezintă tocmai actul juridic pe care aceasta este investită să îl analizeze pentru a constata dacă îndeplinește sau nu dispozițiile legale în baza cărora a fost emisă.
Referitor la critica întemeiată în drept pe dispozițiile art.304pct.4 Cod pr.civilă, Curtea reține că dispozițiile legii permit și, mai mult decât atât, obligă instanța de judecată să analizeze legalitatea deciziei de pensionare contestate. A ajunge la concluzia că o astfel de contestație este întemeiată, nu echivalează cu o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești, câtă vreme contestarea deciziilor de pensionare reprezintă un drept al pensionarului pe care acesta din urmă alege să și-l exercite.
De altfel, Curtea se întreabă, retoric firește, în ce ar mai putea consta obiectul și finalitatea judecății dacă ar achiesa la punctul de vedere al recurentei potrivit căruia analiza legalității operațiunii de recalculare conduce la o depășire a atribuțiilor jurisdicționale recunoscute puterii judecătorești într-un stat de drept.
Recurenta nu lămurește și nu detaliază această critică, ci doar se limitează la invocarea dispozițiilor art.304 pct.4 Cod pr.civilă, fără să explice, chiar și într-o manieră succintă, ce anume a avut în vedere.
În aceste condiții, Curtea recomandă recurentei, prin diligența serviciului juridic, o analiză a jurisprudenței în cauzele împotriva României (și nu numai), analiza în urma căreia există posibilitatea ca recurenta să se lămurească în privința adevărului incontestabil conform căruia orice petiționar are dreptul la o analiză efectivă a pretențiilor afirmate pentru a se putea constata respectarea dreptului fundamental al oricărui individ la un proces echitabil.
În ipoteza în care analiza jurisprudenței ar putea fi privită ca un demers mult prea laborios, Curtea indică recurentei un text deopotrivă mai scurt și mai aproape de legislația pe care, cel puțin la nivel teoretic, consilierii juridici ai acesteia sunt prezumați aoc unoaște: art.21 din Constituția României.
Prin contestația formulată, intimatul-reclamant și-a afirmat dreptul de a sesiza o instanță judecătorească pentru a se pronunța asupra pretențiilor sale în chip efectiv prin analiza argumentelor și contraargumentelor propuse de părți. Orice abordare formalistă, rigidă, care nu vizează fondul pretențiilor deduse judecății, în condițiile în care etapa premergătoare administrativă a fost parcursă, ar fi încălcat intimatului dreptul fundamental, consacrat și garantat de Constituție, de acces la o instanță.
În considerarea tuturor aprecierilor mai sus expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.4251 din data de 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.44217/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./19.10.2009
Jud.fond:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Farmathy Amelia, Comșa
