Recalculare pensii. Decizia 5467/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-( 3496/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR.5467 /R/
Ședința publică de la 09 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol,soluționarea cauzei civile, privind recursul formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr. 1937 din data de 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.30271/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - recalculare pensie-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta Casa de Pensii a Municipiului B și intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, constatand că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, în baza art.150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberand asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1937 din data de 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.30271/3/AS/2008 a fost admisă acțiunea completată și precizată formulată de reclamantul in contradictoriu cu parata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, fiind anulată decizia nr. - din 19.08.2008 si obligată parata sa emită o decizie prin care să recalculeze pensia reclamantului începand cu data de 01.09.2005 cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 445 din 15.04.2005 eliberată de SC SA si cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani si a stagiului suplimentar de 7 luni și 11 zile în perioada 15.04.2000 - 15.02.2001.
Pentru a pronunța această hotărare, tribunalul a reținut că reclamantului i s-a deschis dreptul la pensie în baza Legii nr. 3/1977, fiind stabilită o vechime in grupa a II-a de muncă de 26 de ani, 4 luni și 15 zile, iar la recalcularea pensiei cf. OUG nr. 4/2005 a fost utlizat un stagiu de cotizare complet de 30 de ani. Față de prevederile art. 2 alin 3 din HG nr. 1550/2004, a constatat tribunalul că stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat la recalcularea pensiei reclamantului este de 25 de ani.
Mai reține tribunalul că din adeverința nr. 445 din 15.04.2005 eliberată de SC SA rezultă că în perioadele 16.04.1970 - 01.10.1996 și 15.04.2000 - 15.02.2001 reclamantul a obținut o serie de venituri suplimentare constand în sporuri de acord global, ore suplimentare, indemnizații sporuri de șantier și sporuri de vechime pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale, acestea trebuind luate în calcul cf. principiului contributivității consacrat de art. 2 lit e din Legea nr. 19/2000.
A mai reținut tribunalul că în perioada 15.04.2000 - 15.02.2001 reclamantul a realizat un stagiu suplimentar de 7 luni și 11 zile care a fost omis de intimata la recalcularea pensiei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs parata Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat la data de 26.05.2009 sub nr- pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI, solicitand să se dispună modificarea hotărarii recurate în sensul respingerii acțiunii.
În motivare, recurenta arată că la recalcularea drepturilor de pensie ale intimatului reclamant au fost valorificate sporul de vechime și sporul de șantier atestate de adeverința nr. 445 /15.04.2005, dar orele suplimentare și plata în acordr nu au fost luate în considerare deoarece nu reprezintă sporuri care fac obiectul OUG nr. 4/2005. Mai arată recurenta că prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 nu stabilesc un alt stagiu complet de cotizare decat cel de 30 de ani, ci stabileste numai reducerea varstei de pensionare. În privința stagiului suplimentar, arată recurenta că la dosarul de pensie nu există o copie a carnetului de muncă astfel încat acesta nu putea fi valorificat. Față de acestea, recurenta invocă excepția prematurității deoarece nu a fost respectată procedura nefiind depusă cerere în acest sens de la casa de pensii.
În drept, recursul se întemeiază pe prevederile art. 304 pct 9 Cpc, art. 304ind1 Cpc.
Solicită recurenta judecata în lipsa cf. art. 242 alin 2 Cpc.
Intimatul, legal citat, depune întampinare prin care solicită respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește valorificarea stagiului suplimentar, Curtea reține că potrivit art. 7 din OUG nr. 4/2005 si art. 82, art. 86 si urm, art. 169 din Legea nr. 19/2000, în vederea recalculării drepturilor de pensie cel interesat are obligația de a se adresa casei de pensii competente, iar împotriva modului de soluționare a cererii poate fi sesizată instanța de judecată. Or, din actele dosarului nu rezultă că intimatul reclamant a depus la casa de pensii cerere privind valorificarea stagiului suplimentar realizat în perioada 15.04.2000 - 15.02.2001. Cererea depusă de reclamantul intimat se refera numai la luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Față de acestea, constatăm că în mod incorect tribunalul a obligat recurenta parata să recalculeze drepturile de pensie ale intimatului reclamant și prin valorificarea acestui stagiu, făcand o greșită aplicare a legii. În consecință, excepția prematurității invocată de recurentă apare ca întemeiată.
În legătură cu stagiul de cotizare de 25 de ani, Curtea apreciaza ca notiunea de vechime in munca utilizata de legea nr. 3/1977 este echivalenta celei de stagiu complet de cotizare reglementata de legea nr. 19/2000, avand in vedere prevederile art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004 potrivit carora "pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977" precum si prevederile art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 se arata ca "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala in munca prevazuta de legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiaza sau care i se cuvine la data inceperii operatiunilor de evaluare."
Conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, "persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa I de munca, sau cel putin 25 ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe cite:
a) un an si sase luni pentru grupa I de munca;
b) un an si trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la implinirea virstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii;
b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de alin. (1) sint pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atit barbatii cit si femeile din grupa I de munca, si la 55 ani barbatii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca."
Prin urmare, vechimea in munca ceruta de lege pentru a putea solicita pensie pentru limita de varsta in cazul desfasurarii activitatii in grupa I de munca timp de 20 de ani, ceea ce inseamna ca acesta era stagiul complet de cotizare, dupa terminologia folosita de Legea nr. 19/2000. Or, intimatul a dovedit faptul ca indeplineste aceasta conditie.
Argumentul recurentei in sensul ca intimatul a beneficiat de reducerea varstei de pensionare datorita conditiilor de munca nu il consideram intemeiat intrucat este vorba de doua institutii diferite, care, prin specificul lor si prin finalitatea distincta, nu pot conduce la concluzia ca intimatul a beneficiat de valorificarea repetata a aceleiasi situatii.
De altfel, este solutia retinuta de Inalta C de Casatie si Justitie prin decizia nr. 40/22.09.2008 pronuntata in interesul legii, aceasta statuand ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 si care au desfasurat activtate in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din legea nr. 3/1977.
A mai invocat recurenta nelegalitatea sentinței recurate cu privire la valorificarea acordului și a orelor suplimentare, critică pe care nu o considerăm întemeiată. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 al. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 se precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În consecință, veniturile suplimentare evidențiate în adeverința invocata de reclamant trebuie valorificate în calculul punctajului mediu anual, având în vedere că, pe de o parte, ignorarea lor ar contraveni principiului contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite și, pe de altă parte, conform art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Veniturile suplimentare menționate în adeverințe trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale din perioada în care aceste venituri au fost realizate diferă de cel din prezent, pentru că altfel, scopul declarat al procesului de recalculare, astfel cum este menționat în preambulul OUG nr.4/2005, și anume respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", nu ar mai fi realizabil iar în prestația de asigurări sociale stabilită nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Dupa cum rezulta din cuprinsul adeverintei invocate de intimat, veniturile primite de acesta au facut parte din baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale, cf. legislatiei in vigoare la acel moment, astfel incat coerenta ne impune sa adoptam aceeasi solutie pentru toate veniturile asupra carora se datoreaza contributia respectiva.
Principiul contributivitatii este in conformitate si cu legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului de pensie. Astfel, potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Sporul de vechime și indemnizatia de santier au fost într-adevăr valorificate, însa criticile recurentei din acest punct de vedere nu sunt întemeiate deoarece prin cererea depusă la dosarul de fond la data de 30.09.2008, intimatul reclamant a precizat acțiunea inițială în sensul de a fi luate în considerare numai acordul global și orele suplimentare.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul si va modifica în parte sentința recurată în sensul că va admite excepția prematurității, respingand cererea de valorificare a stagiului suplimentar ca prematur formulată. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
Intrucat recursul a fost admis, neputandu-se imputa recurentei o culpă procesuală, se va respinge cerere intimatului reclamant de plată a cheltuielilor de judecată ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr. 1937 din data de 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.30271/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul .
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Admite excepția prematurității și, în consecință, respinge cererea de valorificare și a stagiului suplimentar ca prematur formulată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Respinge cerere intimatului de plată a cheltuielilor de judecată ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.10.2009.
PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
GREFIER
Red.4ex/18.10.2009
Jud.
Jud.fond:,.
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Comșa Carmen Georgiana
