Recalculare pensii. Decizia 5563/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5265/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.5563/
Ședința publică de la 14 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa Județeană de Pensii Iîmpotriva sentinței civile nr.560/F din data de 02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (1250/2009), în contradictoriu cu intimatulG,având ca obiect:"recalculare pensie."
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentaCasa Județeană de Pensii Iși intimatulG.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 22.09.2009, întâmpinare din partea intimatului G.
Curtea, având în vedere împrejurarea că recurenta prin cererea de recurs dedusă judecății, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.560/F/02.06.2009, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a admis cererea formulată de reclamantul G împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I și a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005; a obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor rezultate urmare recalculării pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 08.05.2006.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit deciziei de pensionare nr.81735/21.10.1998, reclamantul contestator, la data pensionării a avut o vechime în grupa I de muncă de 12 ani, 10 luni și 24 zile iar în grupa a II-a de muncă a avut o vechime de 21 de ani, 4 luni și 14 zile, iar la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului, pârâta avut în vedere un stagiul complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr.19/2000.
S-a apreciat că în raport de data la care drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite, respectiv 01.12.1998, la recalculare se aplică dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005 potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004.
Potrivit art.2 alin.4 din HG nr.1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea 3/1977.
Astfel, dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977 sunt dispoziții cu caracter special în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, iar în cazul pensionării unei persoane care a realizat stagiul necesar pentru grupa I -a sau a II-a de muncă, nu există nici o rațiune pentru a se lua în considerare alt stagiu complet de cotizare.
Prin prisma considerațiilor de mai sus, tribunalul a constatat că dispozițiile unor acte normative speciale nu reprezintă decât aplicații particulare ale normei speciale cuprinse în art.14 din Legea nr.3/1977.
Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât dispozițiile nr.HG1550/2004 nu fac trimitere la stagiu complet de 30 ani, ci stagiul complet de cotizare reglementat de Legea nr.3/1977, care era diferit după cum persoana a lucrat în grupe de muncă, în calitate de personal navigant, etc.
În ceea ce- privește pe reclamant, tribunalul a constatat că aparent acesta nu îndeplinește condițiile pentru a i se determina punctajul mediu anual prin raportarea la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, pentru că nu a lucrat decât 12 ani, 10 luni și 24 zile în grupa I de muncă, nici prin raportare la un stagiu complet de 25 de ani, întrucât a lucrat doar de 21 ani, 4 luni și 14 zile în grupa a II- a de muncă.
Tribunalul a apreciat că principiile echității sociale și egalității în fața legii și argumentele de logică juridică a fortiori și ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet impun cu necesitate recunoașterea în favoarea reclamantului a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani corespunzător grupei a II-a de muncă.
Câtă vreme cotele de contribuție pentru grupa I de muncă au prezentat un risc întotdeauna mai ridicat decât activitățile din grupa a II-a de muncă, este logic că activitatea realizată în grupa I de muncă (mai grea) să poată fi valorificată în interesul asiguratului ca vechime în grupa a II-a de muncă, mai ușoară.
Recunoașterea stagiului complet de cotizare de 25 de ani și pentru persoanele care nu au realizat stagii de 20 de ani în grupa I sau de 25 de ani în grupa a II-a, dar care au lucrat cel puțin 25 de ani în grupa și a II-a de muncă, constituie și un reflex al principiului contributivității care, la contribuții egale, impune drepturi de pensie egale.
Pe cale de consecință, constatând încălcate dispozițiile legale, în baza art.87 din Legea nr.19/2000, tribunalul a obligat pârâta să emită o nouă decizie în baza OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 07.05.2006, în baza uni stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs motivat Casa Județeană de Pensii I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Casa Județeană de Pensii Iaa rătat, în esență, următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul contestă decizia nr. 81735/30.11.2005, privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, conform prevederilor nr.HG 1550/2004 și nr.OUG 4/2005.
Prin urmare, recurenta a invocat excepția tardivității cererii de chemare în judecată, în raport de dispozițiile art. 87 din Legea nr. 19/2000.
Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă din sistemul de stat, drepturile de pensie fiind stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1977, începând cu 1.09.1998.
Pe fond, a mai susținut recurenta, prevederile art.2 alin.2 și nu alin. 4 din Normele Metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004 nu i se pot aplica reclamantului, deoarece drepturile de pensie i-au fost stabilite începând cu data de 01.07.1991, conform Legii nr. 3/1977.
Prevederile mai sus-menționate se aplică beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.
Ordinul nr. 50/1990 face doar precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și a-II-a de muncă în vederea pensionării, și nu a reducerii stagiului complet de cotizare.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantului s-a utilizat stagiul complet de cotizare de 30 ani conform Legii nr. 19/2000.
Atât la art.14 alin.2 lit. a) și b) din Legea nr.3/1977, cât și la art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare ale persoanelor care se încadrează în grupa I și a-II-a de muncă și nu a stagiului complet de cotizare care este de 30 de ani.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate, care este legală și temeinică.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 19/2000 decizia poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, însă, în cauză, instanța de fond nu a fost învestită cu o contestație împotriva deciziei de recalculare a drepturilor de pensie emisă în temeiul nr.OUG 4/2005, reclamantul solicitând obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, conform dispozițiilor nr.OUG 4/2005, în care, la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, deci cu o cerere având ca obiect o obligație de a face.
În plus, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 7 alin.4 din nr.OUG 4/2005, în situația în care se constată erori de calcul, decizia de pensie poate fi revizuită chiar din oficiu, cu respectare prevederilor Legii nr. 19/2000.
Pe fond, Curtea constată că, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al intimatului și din decizia nr. 81735/27.10.1998, definitivă (fila 6 dosar fond), acesta a realizat o vechime efectivă, necontestată, în grupa I de muncă de 12 ani, 10 luni și 24 zile iar în grupa a II-a de muncă a avut o vechime de 21 de ani, 4 luni și 14 zile,cum corect a reținut instanța de fond. Pensia sa a fost recalculată, în baza nr.OUG 4/2005.
În mod judicios prima instanță a reținut că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
În cauză, nu prezintă relevanță nici stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000, câtă vreme drepturile de pensie ale intimatului nu au fost stabilite în baza legii noi, ci în temeiul Legii nr. 3/1977.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 2 alin. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
În mod corect instanța de fond a apreciat că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa a-II-a de muncă vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, decizie la care în mod corect Tribunalul s-a raportat.
Astfel, instanța supremă a decis în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
În cazul intimatului, Curtea constată că stagiul complet de cotizare este de 25 de ani, întrucât acesta și-a desfășurat activitatea peste 34 de ani în grupe de muncă și chiar dacă nu a îndeplinit limita minimă pentru fiecare grupă de muncă în parte, a cumulat o vechime de natură a atrage beneficiul aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, în limita prevăzută pentru grupa a II-a, neputând fi supus unui regim juridic discriminator, prin prisma perioadei lucrară în grupa superioară, față de persoanele care au lucrat exclusiv în grupa a II-a de muncă.
Prin urmare, în cauză nu pot fi reținute motivele de modificare subsumate dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, întrucât criticile aduse sentinței atacate nu vizează interpretarea greșită a vreunui act dedus judecății, prima instanță aplicând corect dispozițiile legale.
Curtea reține însă faptul că, deși instanța de fond și-a motivat soluția în fapt și în drept având în vedere stagiul de cotizare de 25 de ani prevăzut pentru perioada lucrată în grupa a II-a de muncă, prin dispozitivul hotărârii a obligat intimata la recalcularea pensiei prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Sub acest aspect, Curtea va admite recursul potrivit art. 312 alin. 1. cod proc civilă, va modifica sentința recurată în baza art. 304/1 cod proc. civilă în sensul că stagiul complet de cotizare ce urmează a fi avut în vedere la recalcularea pensiei, va fi cel de 25 de ani
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile împotriva sentinței civile nr.560/F din data de 02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (1250/2009), în contradictoriu cu intimatulG.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Obligă pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului utilizând un stagiu complet de cotizare de 25 de ani
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 14.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./26.11.2009
Jud.fond:; Al.
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
