Recalculare pensii. Decizia 5663/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(5308/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.5663/

Ședința publică din data de 15 octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr.5284 din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 30469/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, având ca obiect - recalculare pensie.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 08.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 15.10.2009, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.5284 pronunțată la data de 17.06.2009, Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis în parte cererea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului A obligat pârâta să recalculeze pensia pentru limită de vârstă, retroactiv, începând cu 01.09.2005, cu valorificarea veniturilor menționate în adeverința nr.337/22.05.2008 emisă de SA.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta a fost pensionată începând cu data de 28.09.1998 și ulterior în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005 au fost recalculate drepturile de pensie pentru muncă depusă și limita de vârstă cuvenite reclamantei începând cu data de 01.09.2005.

S-a constatat din actele dosarului de pensionare, repsectiv buletinele de calcul aferent deciziei de recalculare a drepturilor de pensie în baza OUG 4/2005, că pârâta nu a luat în considerare veniturile suplimentare la retribuția tarifară obținute de reclamantă și atestate de adeverința 337/22.05.2008 SC SA.

De asemenea, prin cererea nr.452 formulată la data de 22.05.2008 reclamanta a solicitat pârâtei recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare atestate de adeverința nr.337/22.05.2008 SC SA, iar cu adresa din 18.07.2008 aflată la fila 3 din dosar, Casa de Pensii a Municipiului B îi comunică că nu poate lua în calcul la stabilirea punctajului veniturile din această adeverință, ele fiind exceptate expres de pct.VI din anexa OUG 4/2005.

S-a reținut totodată că, la data de 31.03.2009 sub nr.- reclamanta a depus o nouă cerere prin care solicita pârâtei recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a sporului de vechime înscris în adeverința nr.123/21.03.2009 emisă de SC SA și a sporului de fidelitate înscris în carnetul de muncă.

A considerat Tribunalul că. veniturile realizate în sistem de acord global, și celelalte câștiguri suplimentare trebuiesc luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:

Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.

Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de câtre angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.

Odată reținut acest aspect, arată tribunalul, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".

Acest principiu este dezvoltat in dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric in Legea nr.19/2000 si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrierile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.

În privința formelor de retribuire în acord, în anexa Ia O UG nr.4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".

În aceeași Anexă a OUG nr.4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.

S-a apreciat că, în speță au prioritate dispozițiile cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e din Legea nr.19/2000, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.

Veniturile suplimentare menționate în adeverințele în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.

Tribunalul a considerat că, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr. 19/2000, este construită în jurul acestui principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.

Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".

diferite asupra chestiunii în discuție între casele de pensii și instanțele judecătorești sunt generate de inconsecvența legiuitorului.

Pe de o parte, se afirmă în art. 2 al legii cadru principiul contributivității, mai sus mentionat.

Pe de altă parte, același legiuitor limitează fară nici o justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent. Tot în OUG nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, în măsura în care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.

Prima instanță a apreciat că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când asigurații trebuie să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pentru a nu se afecta echilibrul raportului juridic dintre parți.

Prin urmare, în prezența acesteia, dualitatea de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî ca principiul contributivității afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.

Criticile reclamantei referitoare la neluarea în considerare a sporului de vechime înscris în adeverinta nr.123/21.03.2009 emisă de SC SA și a sporului de fidelitate înscris în carnetul de muncă, au fost apreciate neîntemeiate în condițiile în care din buletinul de calcul aferent deciziei de recalculare a drepturilor de pensie aflat la filele 35-38 din dosar rezultă că sporul de vechime menționat în adeverință, a fost luat în calcul la stabilirea drepturilor, în procentele menționate în adeverință, iar sporul de fidelitate a fost luat de asemenea în calcul pentru perioada înscrisă în carnetul de muncă.

În ceea ce privește data de la care urmează a fi acordate drepturile de pensie recalculate, Tribunalul a reținut că reclamanta a fost pensionată începând cu data de 28.09.1998, văzând și prevederile HG nr. 1456/2005 a apreciat că data de la care se cuvin drepturile este data de 01.09.2005, și nu data de 01.07.2005, așa cum solicită reclamanta.

Având în vedere cele expuse Tribunal a apreciat că cererea este întemeiată în parte, motiv pentru care a admis-o astfel, în temeiul dispozițiilor art. 89 alin 1 și art.155 lit. f din Legea nr.19/2000 cu modificările si completările ulterioare și a obligat pârâta să recalculeze în temeiul art.7 alin.3 și 5 din OUG nr.4/2005 drepturile de pensie cuvenite reclamantei începând cu 01.09.2005, cu luarea în considerare și a veniturilor atestate de adeverința nr. 337/22.05.2008 SC SA.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal contestatoartea criticând-o pentru nelegalitate. Invocând temeiul de modificare prevăzut de art.304 pct.10 Cod procedură civilă, recurenta susține că prima instanță a omis a se pronunța asupra a două dintre capetele de cerere cu care fusese învestită respectiv capătul doi și trei din acțiunea introductivă de instanță.

Examinând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept incidente în cauză, Curtea apreciază fondat recursul doar pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei motivări a deciziei.

Dispozițiile art.304 pct.10 Cod procedură civilă invocate ca motiv de recurs sunt abrogate prin Legea nr.219/2005 de aprobare a OUG nr.138/2000, la data învestirii instanței cu soluționarea prezentului recurs, sens în care nu pot fi avute în vedere la pronunțarea prezentei cauze. Dar, potrivit dispozițiilor art.306 alin.3 Cod procedură civilă, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage însă nulitatea recursului, atunci când dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă. Ori, Curtea raportat la criticile invocate, respectiv nepronunțarea primei instanțe asupra unor capete de cerere, va încadra aceste critici în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 Cod procedură civilă, critică apreciată întemeiată în parte pentru următoarele aspecte:

Așa cum rezultă din conținutul cererii introductive de instanță, astfel cum a fost completată la fila 49 fodar fond, recurenta contestatoare a sesizat instanța de judecată cu mai multe capete de cerere, prin care și cel prin care solicită stabilirea corectă a pensiei, ca o consecință a neaplicării prevederilor OUG nr.19/21.03.2007, în sensul de a i se lua în calculul pensiei un punct pe lună pentru perioada 24.10.19601.04.192, datorită faptului că angajatorul nu a înscris în carnetul de muncă salariul lunar realizat.

În legătură cu această ultimă pretenție dedusă judecății, prima instanță nu s-a pronunțat, nici considerentele hotărârii atacate și nici dispozitivul acesteia necuprinzând vreo referire la respectivul capăt de cerere.

De altfel, cererea de la fila 49 dosar de fond are caracterul unei completări la acțiune cum rezultă de altfel, din considerentrele aceleiași hotărâri - alin.6 fila 1, completare față de care intimata nu s-a opus.

Drept urmare, Curtea va constata că în legătură cu această utimă pretenție prima instanță nu s-a pronunțat, nici considerentele hotărârii atacate și nici dispozitivul acesteia necuprinzând vreo referire la respectivul capăt de cerere. Aceasta înseamnă că prima instanță a încălcat dispozițiile impertative ale art.129 alin. ultim Cod procedură civilă, neîntrând practic în cercetarea fondului cauzei pe aspectul în discuție, ceea ce impune a se face aplicațiunea prevederilor art.312 alin.5 Cod procedură civilă, cu consecința casării hotărârii recurate și trimiterii cauzei spre rejudecare în fond. În acest mod, se asigură posibilitatea unei juste și integrale soluționări a pricinii, iar părțile din proces nu sunt lipsite de un grad de jurisdicție, urmând ca instanța de retrimitere să țină seama de toate aspectele invocate de părți prin motivele de recurs.

În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, respectiv a valorificării sporului de vechime, înscris în adeverința nr.123/21.03.2009 emisă de SC SA și a sporului de fidelitate, prima instanță s-a pronunțat, apreciindu-l neîntemeiat sens în care l-a și respins pentru motivele expuse în considerentele sentinței atacate alin.3 fila 5 sentința instanței de fond. Se va avea în vedere astfel că, pentru admiterea recursului în baza art.304 pct.6 Cod procedură civilă omisiunea de a se pronunța pe un capăt de cerere trebuie să se reflecte în dispozitivul hotărârii și numai atunci când instanța a admis un capăt de cerere, iar asupra altora nu s-a pronunțat. Dacă acțiunea a fost admisă în parte, situație incidentă în speța dedusă judecății, instanța nu trebuie să se pronunțe în mod distinct, pentru fiecare problemă de drept. În acest caz, vor fi arătate, în considerente numai motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, fiind insuficient a analiza un capăt de cerere, omițându-le pe celelalte.

Dacă într-adevăr, această ipoteză s-a regăsit în cazul capătului trei de cerere, pentru motivele expuse, nu aceeași este situația și în cazul celui de-al doilea capăt de cerere asupra căruia instanța de fond s-a pronunțat, expunând și argumentele avute în vedere la respingerea acestuia capăt de cerere.

Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea în baza art.312 alin.5 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru a se pronunța și asupra celui de-al treilea capăt de cerere al acțiunii completate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr.5284 din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 30469/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Tehnored.

2 ex./30.10.2009

Jud.fond:;

Președinte:Elena Luissa Udrea
Judecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Recalculare pensii. Decizia 5663/2009. Curtea de Apel Bucuresti