Recalculare pensii. Decizia 582/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(6792/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 582/
Ședința publică de la 03.02.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Georgiana Ignat
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6316/16.10.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 28.01.2010, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6316/16.10.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, admis cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantului cu valorificarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu 19.05.2006, a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie recalculate conform prezentei sentințe începând cu data de 19.05.2006; a obligat intimata la plată către reclamant a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
În considerente a reținut că prin decizia nr. -/05.12.2007 pârâta a recalculat drepturile de pensie cuvenite reclamantului, stabilind in favoarea acestuia, începând cu data de 01.07.2005, o pensie pentru limita de vârsta în cuantum de 555 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 1.87499 puncte.
Din buletinul de calcul aferent deciziei rezulta ca parata a utilizat, la determinarea punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Drepturile de pensie ale reclamantului s-au născut in baza Legii nr. 3/1977, acestea fiind stabilite inițial în data de 19.01.1990,
Prin urmare, acesta este actul normativ care trebuie avut in vedere pentru a verifica daca parata a aplicat in mod corect dispozițiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Aceasta întrucât potrivit art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare in vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".
În Legea nr. 3/1977 se arata la art. 14 ca pentru o activitate desfășurata in grupa întâi de munca de cel puțin 20 ani stagiul complet de cotizare este de 20 de ani.
În speța de față, reclamantul a desfășurat timp de peste 20 ani activități încadrate in grupa întâi de munca. Din adeverințele depuse la dosar precum și din decizia nr. -/20.04.2000 (rezulta că reclamantul a lucrat in locuri de munca ce se încadrează in grupa întâi de munca timp de 28 ani, 11 luni si 0 zi.
Instanța nu a putut reține opinia în sensul că contestatorul nu a fost pensionat în baza unei legi speciale și nu poate beneficia de stagiu complet derogator deoarece în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977.
În acest sens sunt s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 40/22.09.2008 pronunțat în dosar nr. 16/2008 prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara statuându-se că Dispozițiile art. 77 alin.2 raportat la art. 43 alin.1 și alin.2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială - decizie care este obligatorie potrivit art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Raportând situația de fapt expusa la dispozițiile legale menționate, instanța a constatat că acțiunea este întemeiata, întrucât pensia reclamantului trebuia calculata pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a -VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că reclamantul a fost pensionat pentru munca depusa si limita de vârsta prin decizia nr.-/19.11.1990, conform Legii nr.3/1977
Reclamantul este nemulțumit de cuantumul pensiei stabilit prin decizia de recalculare, emisa de către Casa Locala de Pensii Sector 6, deoarece la determinarea punctajului mediu anual, a fost utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, deși contestatorul a lucrat in grupa I de munca 30 de ani, 10 luni si 11 zile.
Reclamantul a ieșit la pensie in data de 19.11.1990 in baza Legii nr. 1977, cu un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului anual 30 de ani.
Conform Legii nr. 3/1977- privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistenta socială art.8 alin.2 - "persoanele care aveau o vechime in munca de mim 30 de ani bărbați si 25 ani femeile puteau ieși la pensie pentru limita de vârsta".
Având in vedere ca reclamantului i s-au deschis drepturile de pensie cu data de 19.11.1990, stagiul complet de cotizare al acestuia era de 30 de ani, si nu de 20 de anii așa cum s-a admis acțiunea domnului prin prezenta sentința.
Art.2 alin.3 din HG nr.1550/2004 precizează ca: "pentru cei pensionați in intervalul 31.03.1977 - 31.03.2001 stagiul complet de cotizare utilizat la punctajul mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977" si anume 30 de ani. În consecința, Casa Locala de Pensii Sector 6 stabilit corect drepturile de pensie ale domnului, conform legislației in vigoare la data ieșirii la pensie.
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat cu plata cheltuielilor de judecata.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.8 si 9.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr.-/20.07.1992 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă, s-a dispus pensionarea intimatului reclamant, în baza Legii nr.3/1977.
Potrivit mențiunilor cuprinse în carnetul de muncă al intimatului și în decizia mentionata, intimatul-reclamant a realizat o vechime efectivă în grupa I de muncă de peste 20 de ani.
Recalcularea pensiei conform nr.OUG 4/2005 se face în raport de prevederile nr.HG 1550/2004 care, în art. 1 din Anexa 1 dispune în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este reprezentat devechimea integralăîn muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a beneficiarului operațiunii de recalculare.
Instanța de fond a apreciat in mod corect că art. 14 din Legea nr. 3/1977, ca normă specială, prevede o vechime minimă necesară deschiderii dreptului la pensie de 20 de ani pentru persoane care au lucrat în grupa I de muncă, vechime asimilată unui stagiu complet de cotizare.
Prin urmare, acesta este actul normativ care trebuie avut in vedere pentru a verifica daca parata a aplicat in mod corect dispozitiile legale privind stagiul complet de cotizare.
Potrivit art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare in vederea recalcularii pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, "pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".
Legea nr. 3/1977 nu cuprindea notiunea de "stagiu complet de cotizare", care a fost introdusa abia incepand cu Legea nr. 19/2000.
In art. 41 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 se prevede ca "stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia,pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr.3."
Art. 8 din Legea nr. 3/1977 prevedea ca "personalul muncitor care are o vechime in munca de minimum 30 ani barbatii si 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de virsta, la implinirea virstei de 62 ani barbatii si 57 ani femeile."
Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca notiunea de "stagiu complet de cotizare" prevazuta de Legea nr. 19/2000 corespunde notiunii de "vechime in munca" prevazuta de Legea nr. 3/1977.
Odata retinut acest aspect, se observa ca art. 8 din Legea nr. 3/1977 reprezenta norma generala in materie de vechime in munca necesara pentru deschiderea dreptului la pensie, dispozitii speciale fiind prevazute pentru cei care isi desfasurau activitatea in grupe superioare de munca.
Astfel, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, "persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa I de munca, sau cel putin 25 ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe cite:
a) un an si sase luni pentru grupa I de munca;
b) un an si trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la implinirea virstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii;
b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de alin. (1) sint pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atit barbatii cit si femeile din grupa I de munca, si la 55 ani barbatii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca."
Desi, aparent, textul este concentrat pe aspectele privitoare la reducerea varstei standard de pensionare, nu se poate face abstractie de faptul ca, in mod real, dupa 20 de ani de activitate in grupa I de munca asiguratii se puteau inscrie la pensie pentru limita de varsta, daca indeplineau si conditia privitoare la varsta redusa. Prin urmare, aceasta era vechimea in munca ceruta de lege pentru a putea solicita pensie pentru limita de varsta, ceea ce inseamna ca acesta era stagiul complet de cotizare, dupa terminologia folosita de Legea nr. 19/2000.
In speta de fata, intimatul-contestator a desfasurat timp de peste 20 ani activitati incadrate in grupa I de munca, respectiv 30 ani, 10 luni si 11 zile.
Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 40/22.09.2008, dată în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, a statuat că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, Curtea constată că, în cazul contestatorului, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, astfel cum s-a reținut în sentința recurată, fiind astfel nefondată critica recurentei sub acest aspect.
Pentru considerentele arătate, Curtea va reține ca legală hotărârea instanței de fond, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă, constatand culpa procesuala a recurentei, Curtea o va obliga să plătească intimatului-reclamant suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat, conform chitantei depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6316/16.10.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Obligă recurenta la 600 lei, cheltuieli de judecată către intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./10.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Silvia Georgiana IgnatJudecători:Silvia Georgiana Ignat, Lizeta Harabagiu, Maria
