Recalculare pensii. Decizia 588/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.588/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 11 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
Judecător: - -
Grefier: -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.34 din data de 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 04 mai 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 11 mai 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr.34/M/15.01.2009, Tribunalul Brașova admis contestația formulată și precizată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și, în consecință, a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, stabilite prin decizia nr.- din 3.11.2008 și pe baza veniturilor cuprinse în adeverința nr.101 din 23.01.2008, emisă de SC SA B, coloana 6 și a obligat intimata la plata către contestatoare sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la intimată sub nr. 34791/31.07.2007, contestatoarea a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie prin valorificarea veniturilor înscrise în Adeverința nr. 101 din 23.01.2008 emisă de B, potrivit căreia, în perioada 01.01.1980 - 31.12.1991 a beneficiat de venituri totale în care se includea și acordul global (filele 8 - 9 ), intimata refuzând recalcularea acestor drepturi, cum rezultă din răspunsul acesteia ( fila 5 ).
Potrivit adeverinței nr. 106 din 24.01.2008, emisă de aceeași unitate, contestatorul a obținut aceste venituri suplimentare în mod permanent, cumulate cu salariul individual brut, achitându-se lunar cotele, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat și cotele aferente angajatorului, conform dispozițiilor legale în vigoare (fila 6 ).
În accepțiunea Legii nr. 49/1992, art. 3, au caracter de spor permanent sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran precum și pe platformele marine de foraj, îndemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare dar și alte sporuri cu caracter permanent, prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Veniturile suplimentare obținute de contestator sub forma retribuirii în acord global reprezintă un spor cu caracter permanent, prevăzut și în legislația anterioară anului 1989 privind institutele de cercetare proiectare și erau acordate lunar, fiind incluse în câștigul brut realizat și impozitate conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, pentru aceste venituri suplimentare realizate de contestator, prevăzute în contractul său individual de muncă, s-au achitat lunar cotele de, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat cât și cotele aferente angajatorului, conform Legii nr. 27/1966, Decretului nr. 389/1972, Legii nr. 65/1972, Decretului 232/1986, nr.OUG 31/1998, Legii nr. 19/2000 și nr.OUG 147/2002.
Potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, fiind aplicabil principiul proporționalității pensiei cu contribuția la asigurările sociale, principiu invocat și de contestator.
Conform art. 23 alin. 1 lit. a) din același act normativ, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, iar în raport cu acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
De asemenea, potrivit art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Contestatorul a depus adeverința menționată, în temeiul art. 4 alin. 3 din nr.OUG 4/2005, angajatorul asumându-și întreaga responsabilitate cu privire la valabilitatea și corectitudinea datelor furnizate în cuprinsul acesteia.
Sporul de acord evidențiat în adeverință a fost acordat contestatorului lunar, fiind inclus în salariul brut lunar pentru care angajatorul a achitat contribuția la unică la fondul asigurărilor sociale de stat în perioada indicată, astfel că acesta trebuia luat în considerare de către intimată la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, conform dispozițiilor pct. IV și V din anexa nr.OUG 4/2005, care prevăd posibilitatea includerii la recalculare a sporurilor pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale.
Prin urmare, aceste plăți făcute în sistemul "acord global" pot constitui bază de calcul a pensiei, în primul rând dat fiind caracterul lor permanent și, în al doilea rând, dat fiind și includerea lor la plata contribuției la asigurările sociale de stat și la pensia suplimentară, conform adeverinței menționate, dispozițiile pct. VI din anexa la.OUG nr. 4/2005 nefiind aplicabile.
Soluția contrară ar determina încălcarea flagrantă a principiilor contributivității și proporționalității, enunțate mai sus, și ar anihila practic aplicarea corespunzătoare a acestora în vederea atingerii scopului pentru care au fost dispuse. Prioritare sunt dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acestea dar nu le respectă.
De altfel, legiuitorul a înțeles să modifice reglementările specifice prin Legea 250/2007, astfel că prin art. 78 alin. 4 din Legea 19/2000, cum a fost modificat, se prevede că la calculul pensiei se au în vedere toate veniturile brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, în speță făcându-se această dovadă, cum s-a arătat mai sus.
Aceste norme modificate operează în speță, aplicarea lor nu reprezintă o retroactivare a legii, cum susține intimata, legiuitorul înțelegând să dea o altă semnificație juridică unor fapte trecute prin modificarea adusă legii.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se invocă dispozițiile art.12 alin.1 din Legea 57/1974, art.4 din Legea 2/1983, art.III pct.3 din Legea 49/1992, arătând că acordul global reprezintă o formă de retribuire fără caracter permanent.
Totodată, se precizează că pensia suplimentară s-a reținut din data de 1.01.1967 doar raportat la salariul tarifar de încadrare, potrivit art.72 din Legea 27/1.01.1966.
În acest context sunt invocate dispozițiile OUG nr.147/31.10.2002, art.164 din Legea nr.19/2000, art.164 și 23 alin.1 lit.a din Legea nr.19/2000, Legii nr.250/2008 pentru modificarea Legii nr.19/2000, neretroactivitatea legii și lipsa rolului activ al judecătorului.
Astfel, se arată că potrivit deciziei nr.736/24.10.2006, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatea de calcul și cuantumul lor, rămâne în exclusivitate legiuitorului.
Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie problema de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.8,9 Cod procedură civilă.
Examinând sentința, în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Trebuie remarcat că pentru acest spor, fostul angajator a emis o adeverință prin care se face dovada că s-a acordat contestatorului și că s-a reținut și s-a virat contribuția pentru pensia suplimentară și CAS, la bugetul asigurărilor sociale. De altfel, tot prin adeverință se justifică de angajator că acest spor se adaugă la retribuția tarifară de încadrare, deci la salariul de bază, constituie spor permanent și reprezintă singurul mod de plată în institut iar pentru sumele acordate în acord global s-au achitat toate taxele prevăzute de legile în vigoare, CAS, șomaj.
Adeverințele emise în acest sens, în condițiile OUG 4/2005 reprezintă un act de voință al angajatorului care răspunde pentru toate mențiunile.
Potrivit deciziei nr.736/24.10.2006 Curtea Constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct.VI din anexa la OUG nr.4/2005 a statuat că "verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au achitat sau nu contribuții la asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, fiind de competența exclusivă a instanței".
Prin urmare interpretând aceste înscrisuri, instanța de fond a apreciat corect asupra posibilității includerii acestui spor la recalcularea pensiei.
Interdicția prevăzută de OUG nr.4/2005 se referă la forma de atribuire în acord ca unică formă de remunerare a salariatului.
În situația încasării unor sporuri de acord global peste retribuția tarifată de încadrare devin aplicabile regulile din ordonanță referitoare la sporurile cu caracter permanent.
Dacă acest spor are caracter permanent și a făcut parte din baza de calcul a pensiei, s-a plătit CAS pentru el, conforma datelor oferite de angajator, instanța poate dispune recalcularea pensiei în funcție de acesta.
Aceasta este și situația în speță.
Nu poate fi admisibil ca baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume, iar la determinarea cuantumului pensiei, ca prestație de asigurări sociale, să nu se ia în considerare acest lucru, pentru că ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fu proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, creându-se o nedorită inechitate.
De asemenea, instanța apreciază că, în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din aceasta. Soluția contrară ar determina încălcarea flagrantă a principiului proporționalității pensiei cu contribuția la asigurări sociale și ar anihila practic aplicarea corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care s-a dispus.
Altfel, s-ar crea o inechitate prin obținerea unui drept de pensie inferior în raport cu contribuția de asigurări sociale calculată și virată și o discriminare între persoanele ce au stagii de cotizare anterioare și ulterioare intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile în care tot timpul baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost câștigul total.
De asemenea, tribunalul opinează în sensul că și în condițiile în care există anumite dispoziții legale exprese dar care derogă de la principiile pe care însăși legea le enunță în debutul ei, prioritate nu poate avea decât principiul, acesta fiind cel care generează starea de drept.
În ceea ce privește susținerea că potrivit legislației anterioare pentru lucrul în acord global, nu s-a achitat contribuția individuală la pensia suplimentară,iar principiul proporționalității nu poate fi aplicat, instanța reține că potrivit adeverinței 101/23.01.2008 emisă de fostul angajator, sporul de acord a fost acordat ca venit suplimentar la retribuția tarifară de încadrare, iar contribuția de asigurări sociale a fost plătită de angajator conform Decretului nr.389/1972 în procent de 15% asupra câștigului brut și respectiv net realizat de personalul salariat.
A aprecia că pentru perioada anterioară Legii nr.19/2000 este imperativ a se face dovada contribuției individuale la asigurări sociale, deși legislația anterioară nu prevedea această modalitate de contribuție datorită sistemului economic și fiscal al vremii, echivalează cu aplicarea retroactivă a legii, această formă de contribuție fiind instituită prin Legea nr.19/2000.
Această interpretare rezultă și din conținutul adeverințelor depuse în probațiune pentru veridicitatea căreia emitentul este direct responsabil.
Prin Legea nr.27/1966 s-a instituit contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, iar din adeverința susmenționată, rezultă că "pe toată durata angajării s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat conform Legii nr.27/1966".
În concluzie, ar fi discriminatoriu fapta de a refuza recalcularea pensiei pentru venituri suplimentare primite în baza unor legi anterioare Legii nr.19/2000, pentru care s-au achitat contribuții la asigurări sociale în vechile sisteme legislative pentru considerentul că aceste dispoziții leale nu prevedeau cota individuală de asigurări sociale și permiteau doar plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat în procent de 15% din partea angajatorului raportat la totalul câștigului brut/net realizat de personalul lor, în comparație cu situația din prezent a asiguraților care beneficiază de asemenea recalculări potrivit legislației noi care prevede stabilirea punctajului anual, elocvent în cuantificarea pensiei, în funcție de veniturile care au constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Prima instanță a reținut corect starea de drept și de fapt a cauzei dedusă judecății, manifestând rol activ, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, cu respectarea dispozițiilor art.1 Cod civil.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr.34/15.01.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o va menține.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a recurentei Casa Județeană de Pensii B, instanța urmează aoo bliga la plata către intimata a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr.34/15.01.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă recurenta Casa Județeană de Pensii B la plata către intimata a sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red./04.06.09.
Tehnored. 10.06.09- 2 ex.
Jud. fond /
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Daniel Marius Cosma
