Recalculare pensii. Decizia 6303/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(5413/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.6303/
Ședința publică din data de 05 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul reclamant și recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr. 4611 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 10270/3/AS/2009, având ca obiect - recalculare pensie.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 29.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 05.11.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 4611 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII- Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 10270/3/AS/2009, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului
S-a dispus obligarea pârâtei să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, cu data de 16.03.2009, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu de cotizare de 20 de ani.
Totodată, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului diferențele dintre pensia cuvenită potrivit sentinței și cea efectiv încasată în perioada de la 16.03.2009 și până la emiterea noilor decizii de recalculare.
În final, pârâta a fost obligată să emită o decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu 01.01.2006, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverințele nr. 3/2097/20.08.2007 și nr. 3/3248/16.12.2008 emise de Compania Națională de Ferate - Direcția Financiară.
Celelalte pretenții deduse judecății au fost respinse ca neîntemeiate.
Reclamantul și pârâta au declarat recurs împotriva sentinței precitate.
În motivarea recursului reclamantului, s-au exprimat următoarele critici:
- în mod greșit Tribunalul a respins pretențiile aferente perioadei 16.03.2006-16.03.2009, pe motiv că reclamantul nu ar fi contestat decizia de recalculare nr. -/16.10.2008 în privința stagiului de cotizare;
- decizia în discuție a fost contestată la data de 31.10.2008, prin cererea înregistrată la Casa de Pensii sub nr. -, însă reclamantul nu a primit nici un răspuns, ceea ce l-a determinat să revină cu adresa din 18.12.2008, prin care solicita urgentarea rezolvării contestației;
- un alt motiv pentru care instanța a respins pretențiile menționate mai sus a fost acela că reclamantul nu a obținut anularea deciziei de recalculare nr. -/16.10.2008 și nici nu a cerut-o, astfel încât nu are dreptul să solicite retroactiv pretenții;
- respectiva decizie emisă de Casa de Pensii a Municipiului B încalcă norma legală, recalculând greșit pensia reclamantului și provocându-i un prejudiciu nu numai pentru viitor, ci și pentru trecut, adică pe perioada 16.03.2006-16.03.2009 pentru care au fost formulate pretențiile, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani;
- prejudiciul este cauzat într-un mod intenționat nu numai pentru că recalcularea pensiei s-a făcut greșit, ci și pentru că pârâta nu a răspuns nici până în prezent cu privire la contestația înregistrată sub nr. -;
- prin urmare, nu era necesar ca reclamantul să solicite anularea deciziei de recalculare a pensiei.
Pârâta Casa de Pensii a Municipiului Baa rătat următoarele aspecte în motivarea recursului său:
1. Soluția instanței este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și al aplicării greșite a prevederilor legale în ceea ce privește recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului în raport de un stagiu de cotizare de 20 ani.
Referitor la cererea reclamantului de a i se lua în considerare un stagiu de cotizare de 20 ani (și nu de 30 ani, cum a calculat Sector 1), trebuie arătat că anterior intrării în vigoare locurile de muncă erau încadrate potrivit Legii nr. 3/1977 în grupe de muncă, respectiv grupa I si grupa a II- În acest sens erau relevante prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Noua lege a renunțat la acest sistem de clasificare a locurilor de muncă. Din conținutul dispozițiilor art. 18-20 din Legea nr. 19/2000 rezultă că cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale.
Potrivit normelor interne transmise de CNPAS, activitatea desfășurată în grupa I de muncă nu face obiectul "condițiilor speciale" din Legea nr. 19/2000, acestea fiind reîncadrate.
În consecință, grupa I de muncă pe Legea nr. 3/1977 nu este asimilată de Legea nr. 19/2000 în cadrul condițiilor speciale de muncă.
Având în vedere toate cele expuse mai sus și faptul că reclamantului i se aplică prevederile Legii nr. 3/1977, care nu prevede un alt stagiu complet de cotizare ci doar reducerea vârstei de pensionare, beneficiu al legii ce a fost aplicat în speță, concluzia este aceea că stagiul de cotizare ce trebuia luat în calcul era cel de 30 ani.
2. Cât privește dispoziția instanței de emitere a unei decizii prin care să fie valorificate adeverințele nr. 3/2097/20.08.2007 și nr. 3/3248/16.12.2008 emise de Compania Națională de Ferate - Direcția Financiară, trebuie arătat că în speță sunt aplicabile dispozițiile punctului VI din anexa OUG nr. 4/2005.
Adeverințele amintite trebuie să respecte aceste dispoziții legale. Or, adeverința nr. 3/2097/20.08.2007 nu poate fi luată în considerare deoarece în cazul sporului pentru ore suplimentare nu este indicat temeiul în baza căruia a fost acordat.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursurile ca nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, criticile exprimate în motivarea recursului reclamantului nu pot fi primite, Tribunalul procedând corect atunci când a respins ca neîntemeiate pretențiile având ca obiect diferențele dintre pensia cuvenită prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani și cea efectiv încasată în perioada 16.03.2006-16.03.2009.
Așa cum just a reținut și instanța de fond, recurentul-reclamant nu a înțeles să conteste decizia nr. -/16.10.2008 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 B (decizie prin care i s-au recalculat drepturile de pensie în temeiul OUG nr. 4/2005 și al nr. 1550/2004) sub aspectul duratei stagiului complet de cotizare.
Totodată, trebuie arătat că în ce privește pretențiile având ca obiect diferențele dintre pensia cuvenită prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani și cea efectiv încasată în perioada 16.03.2006-16.03.2009, în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 7 alineatul 1, 3 și 5 din OUG nr. 4/2005, astfel încât autorul acțiunii nu este îndreptățit să i se plătească respectivele diferențe.
Potrivit art. 7 alineatul 1 din OUG nr. 4/2005, "punctajul mediu anual determinat prin recalcularea prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, precum și cuantumul pensiei cuvenit potrivit prevederilor art. 6 se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, fără a se utiliza procedura de înștiințare prealabilă prevăzută la art. 7 și 8 din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004."
Conform art. 7 alineatul 3, "decizia prevăzută la alin. (1) poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001."
În sfârșit, art. 7 alineatul 5 arată că "cererile prevăzute la alin. (3) se soluționează în termenul prevăzut la art. 86 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii."
Or, recurentul-reclamant nu a depus la Casa de Pensii acte doveditoare pe baza cărora să fi justificat modificarea deciziei de recalculare a pensiei în privința mărimii stagiului complet de cotizare (în sensul de a se avea în vedere un stagiu de 20 ani și nu de 30). În plus, după cum s-a arătat anterior, el nu a contestat decizia nr. -/16.10.2008 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 B (decizie prin care i s-au recalculat drepturile de pensie în temeiul OUG nr. 4/2005 și al nr. 1550/2004) sub aspectul duratei stagiului complet de cotizare.
Așa fiind, în cazul său nu pot avea incidență prevederile art. 7 alineatul 5 din OUG nr. 4/2005, potrivit cu care drepturile modificate se acordă "prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii." În consecință, nu i se pot plăti diferențele dintre pensia cuvenită prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani și cea efectiv încasată în perioada 16.03.2006-16.03.2009.
Recurentul-reclamant susține că ar fi contestat decizia nr. -/16.10.2008 la data de 31.10.2008, prin cererea înregistrată la Casa de Pensii sub nr. -, precum și că neprimind nici un răspuns, ar fi revenit cu adresa din 18.12.2008, prin care solicita urgentarea rezolvării contestației.
Însă, cererea și adresa la care face referire nu au valoarea juridică a unei contestații în sensul art. 86 și 87 din Legea nr. 19/2000. Date fiind prevederile legale enunțate, în această materie prin contestație se înțelege calea de atac exercitată la instanța judecătoreasă competentă de persoana nemulțumită de conținutul deciziei de pensionare emisă de casa teritorială de pensii. Or, nici cererea înregistrată la Casa de Pensii sub nr. -(31.10.2008 și nici petiția din 18.12.2008 nu pot fi asimilate unei contestații în înțelesul dat acestei noțiuni de Legea nr. 19/2000, ele nefiind adresate unei instanțe judecătorești. Ca atare, concluzia care se impune este aceea că cel puțin în speța de față, recurentul-reclamant nu a făcut dovada că ar fi contestat decizia la care face trimitere.
Cât privește recursul pârâtei, nici acesta nu este fondat, urmând a fi respins ca atare.
Primul motiv de recurs va fi înlăturat, întrucât în speță sunt întrutotul aplicabile dispozițiile Deciziei nr. 40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite - decizie care este obligatorie pentru instanțele judecătorești române conform art. 329.proc.civ. - prin care s-a statuat că prevederile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă (cazul recurentului-reclamant), este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Ținând seama de conținutul dispozițiilor relevante ale OUG nr. 4/2005 și nr. 1550/2004, având în vedere că intimatul-reclamant s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 și a lucrat o perioadă de peste 20 ani în grupa I de muncă, Tribunalul a procedat în mod just atunci când a obligat Casa Pensii să recalculeze drepturile de pensie ale autorului acțiunii conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani. O asemenea concluzie se impune, deoarece în cazul recurentului-persoană fizică sunt aplicabile, în privința determinării mărimii stagiului complet de cotizare, prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 (în baza cărora el a fost pensionat) și care fac referire la persoane care au lucrat 20 ani în grupa I de muncă, adică exact situația autorului cererii de chemare în judecată.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este întemeiat, deoarece adeverințele nr. 3/2097/20.08.2007 și nr. 3/3248/16.12.2008 emise de Compania Națională de Ferate - Direcția Financiară au fost eliberate cu respectarea întocmai a prevederilor punctului VI din anexa OUG nr. 4/2005. Cu referire la adeverința nr. 3/2097/20.08.2007, așa cum rezultă din examinarea conținutului acesteia (a se vedea fila 23 dosar fond), ea indică temeiul legal în baza căruia recurentul-reclamant a beneficiat de sporul pentru ore suplimentare, acesta fiind Contractul Colectiv de Muncă și Codul Muncii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant și de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinței civile nr. 4611 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 10270/3/AS/2009.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 05.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./04.12.2009
Jud. fond: ,
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
