Recalculare pensii. Decizia 6370/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5204/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6370R
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adela Cosmina Bodea
JUDECĂTOR 2: Florentina Dragomir
JUDECĂTOR 3: Nadia
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.4602 din data de 28.05.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata personal, legitimată în fața instanței, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 29.10.2009, de către intimata întâmpinare în dublu exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimatei cuvântul în combaterea recursului.
Intimata, solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4602/28.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B.
A obligat pârâta să emită o decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr. 288/12.05.2008, emisă de SC SA
În considerente a reținut că prin decizia nr. -/14.09.2006 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 4 B au fost recalculate drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, în conformitate cu prevederile nr.OUG4/2005, începând cu data de 01.09.2005, conform HG nr. 733/2005.
Din buletinul de calcul atașat deciziei se constată că pârâta nu a luat în considerare veniturile suplimentare obținute sub formă de prime și ca urmare a aplicării sistemului de retribuire în acord global, venituri atestate de adeverința nr. 288/12.05.2008, emisă de SC SA
Veniturile realizate în sistem de acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observă, așadar, că pentru toate aceste sume angajatorii calculau și virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat și de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
O data reținut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează și funcționează având ca baza principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în Legea nr. 19/2000 și precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței.
Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
În aceeași Anexă a OUG nr.4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Intimata a apreciat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, față de cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributiviății, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire în acord și celelalte venituri menționate în adeverințele în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă, conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or, acestea se stabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr. 19/2000, este construită în jurul acestui principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii în discuție între casele de pensii și instanțele judecătorești sunt generate de inconsecvența legiuitorului.
Pe de o parte, se afirma în art. 2 al legii cadru principiul contributivității, mai sus menționat.
Pe de alta parte, același legiuitor limitează fără nici o justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent. Tot în OUG nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, în măsura în care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Instanța a apreciat că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Prin urmare, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul ca au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru considerentele mai sus expuse, Tribunalul, în baza art. 89 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, a obligat pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr. 288/12.05.2008, emisă de SC SA
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului, a arătat că sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate, al aplicării greșite a prevederilor legale, dispozitivul acesteia ducând la o îmbogățire fără justă cauză a reclamantei, prin încălcarea atât a principiului contributivității, cât și a prescripției dreptului la acțiune.
În ceea ce privește data acordării drepturilor de pensie reclamantei, de către instanța de fond ( din 01.09.2005), recurenta a înțeles să invoce excepția prescripției dreptului material la acțiune, pentru următoarele motive:
- acțiunea a fost introdusa la data de 27.02.2009 pe rolul Tribunalului București;
- din 27.09.2009, respectând termenul general de prescripție de 3 ani conform Decretului nr.167/1958, drepturile trebuiau acordate, cel mult, din 27.02.2006 și nu așa cum instanța de fond a dispus, din 01.09.2005.
Recurenta a menționat că s-a încălcat și principiul rolului activ al judecătorului, acesta având îndatorirea de a invoca din oficiu încălcarea normelor imperative (cum ar fi excepția prescripției dreptului material la acțiune), precum și îndatorirea de a stărui prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
În ceea ce privește luarea în calcul a sporurilor din adeverința nr. 288/12.05.2008 emisă de SC SA B și depusă la Sector 4, recurenta a menționat următoarele:
- nu este conformă cu prevederile OUG nr.4/2005, nu îndeplinește condițiile de fond și de formă ( prevăzute de pct. VI din Anexa );
- adeverința nu poate fi valorificata deoarece nu îndeplinește condițiile de fond și de formă conform nr.OUG 4/2005 și Ordinului 340/2001 ( Normele metodologie ale Legii nr. 19/2000), respectiv:
Art.40 "în situația prezentării și a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, menționate la art. 160 alin. 5 din lege, acestea trebuie să fie emise cu respectarea prevederilor art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976.
Actele de vechime în munca privind activitatea desfășurata vor cuprinde:
- denumirea unității;
- perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, precum și precizarea modului de încadrare
- pe durata nedeterminată sau determinata, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere;
- menționarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de muncă;
- funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
- salariul tarifar de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în acesta.
Actele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
În drept, ținând cont de cele expuse mai sus și de prevederile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041Cod. proc. civ. și a Legii nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare, OUG nr.4/2005, recurenta solicită admiterea recursului și excepția prescripției, modificarea sentinței civile nr.4602 pronunțate în ședința publică din 28.05.2009 de către Tribunalul București - Secția a-VIII-a, în sensul respingerii acțiunii intimatei, ca netemeinică și nelegală.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, excepția prescripției dreptului material la acțiune este nefondată, dispoziția de recalculare a drepturilor de pensie începând cu 01.09.2005 fiind întemeiată pe prevederile de excepție ale art.7 alin.5 din OUG nr. 4/2005, care statuează că drepturile recalculate și modificate în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, se acordă, prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, de la data plății drepturilor recalculate, cu respectarea termenului general de prescripție calculat începând cu luna înregistrării cererii. Or, aceasta este întocmai ipoteza în speță, având în vedere că pensia reclamantei a intrat în procesul de recalculare la 01.09.2005, iar adeverința cu venituri suplimentare a fost emisă la 12.05.2008 și depusă la casa locală de pensii la data de 22.05.2008, adică în interiorul termenului de 3 ani considerat de la data recalculării.
sunt și motivele de recurs întemeiate pe dispoziții referitoare la actele cu privire la vechimea în muncă, în speță nefiind în litigiu acest aspect, ci valorificarea, la calculul drepturilor de pensie, a unor venituri suplimentare, neînscrise în carnetul de muncă, pentru care s-au reținut și virat contribuțiile de asigurări sociale și care sunt atestate de adeverințe emise de angajator.
Or, sub acest aspect, adeverința depusă la casa de pensii satisface toate condițiile, de fond și formă prevăzute de pct. VI din ordonanță, respectiv menționează natura veniturilor, întinderea lor, perioadele în care au fost realizate, temeiul acordării aflându-se în dispozițiile exprese ale Legilor nr. 57/1974 și nr.2/1983, de asemenea, cuprinde mențiunea calculului și virării contribuțiilor de asigurări sociale, după cum conține în mod corespunzător numărul, data emiterii, denumirea unității, ștampila și semnătura reprezentantului legal, astfel că nu există niciun motiv întemeiat, fundamentat pe vreo îndoială rezonabilă cu privire la realitatea celor atestate, pentru a nu lua în considerare și aceste venituri la calculul drepturilor de pensie.
În consecință, potrivit celor expuse, Curtea constată că sentința primei instanțe e legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmând a fi respins ca atare, în aplicarea art.312 alin. 1. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.4602 din data de 28.05.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 09.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 EX./17.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Adela Cosmina BodeaJudecători:Adela Cosmina Bodea, Florentina Dragomir, Nadia
