Recalculare pensii. Decizia 6614/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
/
DOSAR NR-
Format vechi nr.4770/2009
SECȚIA A VII-A - CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6614/
Ședința Publică din data de 17 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Farmathy Amelia
GREFIER: - -
************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr. 4487 din data de 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.36218/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-contestatoare .- având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului și intimata-contestatoare .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 06.11.2009, de către intimata-contestatoare, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, la care s-a atașat împuternicire avocațială de reprezentare, precum și dovada cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu, cu precizarea că, pe această cale, s-a solicitat și judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă.
De asemenea, se mai arată că și recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, prin motivele de recurs formulate în cauză, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă.
Curtea, constatând că în cauză ambele părți au solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4487 din data de 26.05.2009, pronunțată în dosarul 36218/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B () și, în consecință, a obligat intimata să emită o nouă decizie și să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, prin valorificarea mențiunilor din adeverința nr. 219/22.09.2008, emisă de - și din adeverința nr. 1464/09.05.2008 emisă de -, începând cu data de 01.12.2005.
De asemenea, a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie începând cu data de 01.12.2005.
Totodată, a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată, în suma de 1.000 lei, către contestatoare.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, prima instanță a reținut că recurenta-contestatoare a fost pensionată în temeiul dispozițiilor Legii nr.3/1977, începând cu data de 01.05.1997, prin decizia nr. -/23.04.1997 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, emisă de Oficiul de Pensii sector 5
A mai reținut că, prin decizia nr. -/19.12.2008 privind recalcularea pensiei din sistemul public, emisă de Casa de Pensii sector 5 B, drepturile de pensie ale contestatoarei au fost recalculate începând cu data de 01.12.2005, în conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005, reținându-se un punctaj mediu anual de 1.34591 puncte și un cuantum al pensiei de 398 lei.
De asemenea, Tribunalul a reținut că, potrivit mențiunilor din adeverința nr. 219/22.09.2008, emisă de - și din adeverința nr. 1464/9.05.2008, emisă de -, contestatoarea, în perioada în care a fost angajată în cadrul acestor societăți, a obținut venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, angajatorul fiind obligat să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție, conform prevederilor art. 1 din Decretul nr.389/1972, asupra câștigului brut realizat al salariatului, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
A constatat că, deși la dosarul de pensionare pentru acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, contestatoarea a depus, la sediul Casei de Pensii sector 5 B, două cereri de recalculare a pensiei, cu nr. de înregistrare -/29.09.2008 și, respectiv, cu nr. -/12.05.2008, la care a anexat și adeverințele nr. 219/22.09.2008 emisă de - și nr. 1469/9.05.2008, emisă de - - aspect necombătut de către intimată - în care se evidențiază veniturile realizate de către aceasta și pentru care societatea a virat contribuțiile la bugetul statului conform legislației în vigoare, intimata, în mod nelegal, nu a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale acesteia cu valorificarea veniturilor obținute și rezultate din înscrisurile doveditoare, acest fapt constituind o încălcare a principiului contributivității prevăzut de art.2 lit. e) și art.155 din Legea nr.19/2000.
Tribunalul a mai reținut că, astfel cum este menționat în cuprinsul deciziei nr. -/19.12.2008 privind recalcularea pensiei din sistemul public emisă de Casa de Pensii sector 5 B, intimata a refuzat în mod expres valorificarea veniturilor obținute în sistemul deacord global,cu motivarea că: "Nu se iau în calcul acordul global și primele, deoarece nu fac parte din baza de calcul a pensiei.".
Instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 78 din Legea nr. 19/2000, care stipulează că: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică.".
Împotriva sus-menționatei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, intimata Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că, în fapt, prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat de către intimata-contestatoare emiterea unei decizii de pensionare, prin valorificarea, în calculul drepturilor de pensie, a veniturilor suplimentare menționate în adeverința depusă la dosar.
Privitor la luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de intimata-contestatoare, recurenta solicită respingerea acțiunii și învederează instanței de recurs că mențiunea de la punctul VI din Anexa la.OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că: "Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, respectiv din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.".
Arată că această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernată de G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 19/2000.
Invocă dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 01.07.1977, se înscriau salariile brute, de la data de 01.07.1977 până la data de 01.01.1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 01.01.1991, salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Susține că, din cele menționate anterior, rezultă că la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice, pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 01.04.1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Cât privește veniturile suplimentare obținute de intimata-contestatoare, susține că acestea nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță de dispozițiiile art. 12 din Legea nr.57/1974, privind"retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurilereprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.".
Arată că această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, care definea retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și sporurile care includeau și retribuția tarifară de încadrare, precum și din prevederile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborate cele ale Ordinului nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global,primeleocazionale șipremiilenu se înscriau în carnetul de muncă și, prin urmare, nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale, potrivit dispozițiilor art. 164 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Recurenta susține că tocmai de aceea legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul drepturilor pensie și că, de aceea, orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Mai mult, arată recurenta, textul OUG nr. 4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la.OUG nr. 4/2005.
Recurenta-reclamantă mai învederează instanței de recurs că nu pot fi reținute hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul de admitere a cererii, întrucât nu au relevanță juridică în cauză, deoarece, în sistemul de drept românesc, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, pentru că, așa cum a reliefat și literatura de specialitate, organele judecătorești aplică legea, ci nu creează legea.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 4 și pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, precum și normele de drept substanțial ale Legii nr.49/1992 privind modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale și ale Legii nr.19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu completările și modificările ulterioare.
Prin întâmpinarea formulată (filele 8 - 11 din dosarul de recurs), intimata-contestatoare a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs. Totodată, a solicitat și cheltuieli de judecată.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr. 19/2000 - legea-cadru în domeniul pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art. 161 alin. 2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimata-contestatoare a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actele de certificare eliberate de fostul angajator și anume, cu adeverința nr. 219/22.09.2008, eliberată de - A și cu adeverința nr. 1464/09.05.2008, eliberată de - A (aflate la filele 2 - 6 și, respectiv, 7 - 14 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor obținute în sistemul de retribuire înacord global, cât și cu titlu deprime, venituri pentru ore suplimentare,venituri suplimentare, pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), conform prevederilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățită intimata-contestatoare la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor realizate cu titlu de venituri înacord global, prime, venituri pentruore suplimentare,venituri suplimentare.
Având în vedere cele susținute de recurenta-intimată în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că: "Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat "n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Cât privește Decizia nr.736/24.10.2006 a Curții Constituționale, publicată în Of. Partea I, nr.4/04.01.2007, invocată de către recurenta-intimată, Curtea reține că aceasta nu vine în sprijinul susținerilor recurentei, ci, dimpotrivă, le infirmă.
Astfel, Curtea reține că, prin decizia sus-menționată, Curtea Constituțională a decis că:"Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor,constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.".
Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea reține că sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, criticile recurentei-intimate, astfel că le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta- intimată Casa de Pensii a Municipiului
Apreciind că recurenta-intimat a căzut în pretenții, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod proc. civilă, o va obliga pe aceasta, către intimata-contestatoare, la plata sumei de 500 lei (RON), cu titlu de cheltuieli de judecată avansate în recurs, repezentând onorariul de avocat, conform chitanței și facturii fiscale cu nr. 210/06.10.2009, aflate la filele 12 și 13 din dosarul de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 4487 din data de 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.36218/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-contestatoare .
Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX. / 16.12.2009
Jud. fond:;
Președinte:Zeca DorinaJudecători:Zeca Dorina, Petre Magdalena, Farmathy Amelia
