Recalculare pensii. Decizia 703/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 703/R/2008
Ședința publică din data de 19 martie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Laura Dima Carmen
-- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1865 din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect recalculare pensie.
Cauza a fost luată într-o altă componență a completului de judecată, întrucât prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 06.12.2008 s-a încuviințat cererea de abținere formulată de către d-nul judecător, membru ai completului de judecată, motiv pentru care în compunerea completului de judecată intră, conform planificării de permanență, doamna judecătoare -, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea M nr. 387/2005.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta recurentului-reclamant, avocat -, lipsă fiind intimata-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, la data de 20.02.2008, de către recurentul-reclamant, o cerere de repunere pe rol a cauzei.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului-reclamant solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, pentru motivele cuprinse în memoriul depus la dosar, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1865 din 17 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect asigurări sociale.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 478/2007 Tribunalul Cluja respins cererea reclamantului, constatându-se că acestuia nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000 și a luat act de renunțarea la petitul 2 al acțiunii.
Prin decizia civilă nr. 1045/R/2007, Curtea de Apel Cluja admis recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 478/22.02.2007 a Tribunalului Cluj, pe care a casat-o și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj, reținând că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor petitelor acțiunii, pronunțându-se doar asupra aplicabilității art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000. De asemenea, s-a reținut în considerentele deciziei de casare necesitatea lămuririi petitului asupra căruia reclamantul a renunțat.
În rejudecare, tribunalul a constatat următoarele:
Reclamantul s-a pensionat anterior adoptării Legii nr. 19/2000, prin decizia de pensionare nr. -/08.03.1999 iar după intrarea în vigoare a acestei legi i s-a stabilit punctajul mediu anual în conformitate cu art. 180 alin. 2, cu începere din 1 aprilie 2001.
În conformitate cu nr.OUG 4/2005 s-a procedat la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. De această recalculare a beneficiat și reclamantul, sens în care i s-a emis decizia nr. -/30.11.2005.
Recalcularea a avut în vedere punctajul mediu anual și cuantumul pensiei, ce se determină în conformitate cu Legea nr. 19/2000, în condițiile speciale prevăzute și de nr.OUG 4/2005.
În ceea ce privește susținerile reclamantului privind exceptarea sa de la aplicarea dispozițiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000, tribunalul a constatat că acestea sunt neîntemeiate, în condițiile potrivit dispozițiilor art. 180 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, pensionarilor de asigurări sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona potrivit Legii nr. 19/2000, pe lângă punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. 2 li se atribuie și acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operațiunile de indexare și recorelare. Rezultă din aceste dispoziții legale că, pentru aplicarea dispozițiilor art. 180 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 nu este suficient ca reclamantul să se fi pensionat în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001, ci mai este necesar ca drepturile stabilite în această perioadă să fie mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona potrivit Legii nr. 19/2000. Mai mult decât atât, aceste dispoziții nu afectează modul de stabilire a punctajului mediu anual prevăzut de dispozițiile art. 180 alin. 2 ci prevăd că, în cazul în care este îndeplinită și cea de-a doua condiție menționată mai sus, să se atribuie și acest punctaj mediu estimat. Or reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile art. 180 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, în condițiile în care drepturile sale stabilite în perioada 1 decembrie 1998-31 martie 2001 nu sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele pensionate potrivit Legii nr. 19/2000. De altfel, din concluziile raportului de expertiză efectuat în primul ciclu procesual, raport de care reclamantul a înțeles să se folosească în soluționarea prezentei cauze, rezultă că punctajul mediu anual și cuantumul pensiei reclamantului au fost calculate cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, diferența rezultată în expertiză fiind consecința aplicării art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000.
Referitor însă la cererea reclamantului de aplicare a art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000, tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor legale menționate.
Astfel, art. 78 alin. (8) din Legea 19/2000 prevede că "asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limita de vârsta, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioada la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în aceasta perioada cu 0,3% pentru fiecare luna, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar".
De asemenea, conform art.41 alin.(1) din Legea 19/2000 "pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public".
Având în vedere că reclamantul nu a contribuit la sistemul public după împlinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 62 de ani, acesta pensionându-se anterior împlinirii acestei vârste, respectiv la data de 1.12.1998, tribunalul a apreciat că, nefiind îndeplinită una dintre condițiile prevăzute cumulativ de pensionare pentru limită de vârstă, reclamantul nu poate beneficia de majorarea punctajului în condițiile art. 78 alin. (8) din Legea nr. 19/2000, fiind fără relevanță că reclamantul a depășit stagiul minim de cotizare prevăzut de lege.
Referitor la îndrumarea din decizia de casare, de clarificare a petitului la care a renunțat reclamantul, tribunalul a constatat că prin cerea formulată reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. -/30.11.2005 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare și la plata diferențelor bănești pe ultimii 3 ani, invocând în susținerea acțiunii mai multe motive de nelegalitate a deciziei atacate, printre care și faptul că la emiterea deciziei pârâta a luat în calcul, în mod greșit, pe perioada 01.11.1973-17.07.1975, un salariu în cuantum de 3000 lei, în loc de 3600 lei, cât era trecut în carnetul său de muncă. Ulterior, la termenul de judecată din data de 22.02.2007, reclamantul a precizat că pârâta a emis o nouă decizie de recalculare cu luarea în considerare a salariului corect, motiv pentru care nu mai susține acest motiv de nelegalitate. Reclamantul nu a renunțat, însă, la nici unul dintre capetele de cerere formulate, înțelegând doar să nu mai susțină unul dintre motivele de nelegalitate a deciziei atacate, astfel încât nu se impune lămurirea capătului de cerere la care reclamantul ar fi renunțat.
Având în vedere că punctajul mediu anual al reclamantului a fost stabilit cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, tribunalul a respins și cererea accesorie privind obligarea pârâtei la plata diferențelor de bani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea în întregime a sentinței civile nr. 1865/2007 și în consecință admiterea acțiunii.
În motivele de recurs arată că a solicitat instanței să anuleze decizia de pensionare nr. -/30.11.2005, obligând pârâta să emită o nouă decizie cu punctajul corect stabilit.
S-a pensionat la 8.03.1999, dar stabilirea drepturilor de pensie începând cu data de 1.04.2001 s-a făcut greșit, prin împărțirea cuantumului pensiei în plată la valoarea unui punct de pensie, punctajul mediu anual determinându-se greșit.
Deși a făcut dovada prin calcule, precum și cu expertiza că punctajul a fost determinat greșit, totuși instanța de fond și cea de rejudecare a considerat în mod nejustificat și superficial că recalcularea de care a beneficiat s-a făcut corect, în baza nr.OUG 4/2005.
Instanța de fond se mărginește cu ocazia rejudecării să constate că "Având în vedere că punctajul mediu anual al reclamantului a fost stabilit cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, tribunalul a respins și cererea accesorie privind obligarea pârâtei la plata diferențelor de bani.", soluție care nu are acoperire în motivarea făcută de instanță.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:
În motivele de recurs arată că a solicitat instanței să anuleze decizia de pensionare nr. -/30.11.2005, obligând pârâta să emită o nouă decizie cu punctajul corect stabilit. S-a pensionat la 8.03.1999, dar stabilirea drepturilor de pensie începând cu data de 1.04.2001 s-a făcut greșit, prin împărțirea cuantumului pensiei în plată la valoarea unui punct de pensie, punctajul mediu anual determinându-se greșit.
Curtea reține că reclamantul s-a pensionat anterior adoptării Legii nr. 19/2000, iar după intrarea în vigoare a acestei legi i s-a stabilit punctajul mediu anual în conformitate cu art. 180 alin. 2, cu începere din 1 aprilie 2001 apoi, în conformitate cu nr.OUG 4/2005 s-a procedat la recalcularea pensiei reclamantului, având în vedere punctajul mediu anual și cuantumul pensiei, ce se determină în conformitate cu Legea nr. 19/2000, în condițiile speciale prevăzute și de nr.OUG 4/2005.
Față de acestea susținerile reclamantului privind exceptarea sa de la aplicarea dispozițiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000, nu pot fi primite deoarece potrivit dispozițiilor art. 180 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, pensionarilor de asigurări sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona potrivit Legii nr. 19/2000, pe lângă punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. 2 li se atribuie și acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operațiunile de indexare și recorelare.
Pentru aplicarea acestor dispoziții nu este suficient ca reclamantul să se fi pensionat în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001, ci mai este necesar ca drepturile stabilite în această perioadă să fie mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona potrivit Legii nr. 19/2000.
Reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile art. 180 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, în condițiile în care drepturile sale stabilite în perioada 1 decembrie 1998-31 martie 2001 nu sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele pensionate potrivit Legii nr. 19/2000.
Mai arată recurentul că instanța de fond a considerat în mod nejustificat și superficial că recalcularea de care a beneficiat s-a făcut corect, în baza nr.OUG 4/2005 și că nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000.
Cu privire la aplicarea nr.OUG 4/2005 este de reținut că unctajul p. reclamantului a fost corect calculat și chiar dacă acesta a scăzut, ipoteză prevăzută ca posibilă de art. 6 alin. 2 din nr.OUG 4/2005, pârâta a păstrat în plată cuantumul mai avantajos pentru reclamant, cum de altfel prevede același text legal.
În ce privește aplicarea art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000, majorarea punctajului, în conformitate cu aceste dispoziții este recunoscută în favoarea angajaților care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una din situațiile prevăzute la art. 5.
Or, potrivit art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare.
Prin urmare, pentru a beneficia de dispozițiile art. 78 alin. 8, nu este suficient ca asigurații să realizeze stagiul minim de cotizare, fiind imperios necesar să atingă vârsta standard de pensionare, fără a avea relevanță pensionarea asiguratului anterior acestei vârste ca efect al desfășurării activității în grupa a II-a de muncă sau în condiții speciale.
În speță, în raport de data nașterii reclamantului, rezultă conform art. 41 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 că vârsta standard de pensionare este de 62 de ani pe care nu a împlinit-o la momentul emiterii deciziei de pensionare.
Recurentul mai arată că instanța de fond se mărginește cu ocazia rejudecării să constate că "Având în vedere că punctajul mediu anual al reclamantului a fost stabilit cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, tribunalul a respins și cererea accesorie privind obligarea pârâtei la plata diferențelor de bani.", soluție care nu are acoperire în motivarea făcută de instanță.
Curtea reține că acest petit este accesoriu și subsidiar celorlalte petite și că atâta timp cât aceste petite principale nu au fost admise nici petitul subsidiar nu poate fi admis.
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. art. 3041Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1865 din 17 septembrie 2007 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - - - -- -
de, dactilografiat de Sz.
În 2 ex. la data de 31.03.2008
Judecător fond -, - Tribunalul Cluj
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Laura Dima Carmen
