Recalculare pensii. Decizia 7337/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(5520/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.7337/
Ședința publică din data de 10 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.4388 din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 9174/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect- recalculare pensie.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 03.12.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 10.12.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.4388 din 21.05.2009 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a dispus admiterea cererii formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B; a fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, începând cu 09.03.2006, cu valorificarea la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin decizia nr.18045/10.06.2002 contestatorul a fost pensionat pentru limită de vârstă și muncă depusă începând cu data de 15.03.2001, reținându-se un stagiu de cotizare în grupa I- a de muncă de 2 ani, 10 luni și 24 de zile și un stagiu de 23 de ani și 10 zile în grupa a II-a de muncă, iar în grupa a III-a de muncă 2 ani, 6 luni și 22 de zile, în total vechimea fiind de 35 de ani.
Prin decizia nr.-/09.05.2007, contestatorului ia fost recalculată pensia pentru limită de vârstă în baza OUG nr.4/2005, reținându-se un punctaj mediu anual de 1,36788 puncte și un stagiu de cotizare de 30 de ani.
Or, susține Tribunalul trebuia ca intimata să utilizeze la determinarea punctajului mediu anual uns stagiu complet de cotizare de 20 de ani în loc de 30 cât a reținut.
În drept, Tribunalul a reținut ca fiind incidente dispozițiile art. 2 din Normele Metodologice de aplicare a HG nr.1550/2004, iar pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis la în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complete de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
De asemenea, tribunalul a reținut că nu pot fi luate în considerare apărările intimatei cu privire la faptul că reclamantul fiind pensionat în baza unei legi speciale nu mai poate beneficia de stagiu complet de cotizare derogator deoarece în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din Legea nr.3/1977.
Petentul a beneficiat de prevederile OUG nr.102/1999, iar art. 44 pct. f, lit. 2 stabilește pensionarea la cerere pentru limită de vârstă în cazul persoanelor cu handicap accentuat la o vechime în muncă realizată de la data dobândirii handicapului de minimum 20 de ani pentru bărbați.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și pe fond respingerea acțiunii.
În motivarea recursului se invocă în esență următoarele critici la adresa instanței de fond.
Astfel, recurenta susține că intimatul-contestator a fost pensionat la cerere în baza OUG nr.102/1999 ce stabilește pensionarea la cerere pentru personale cu handicap accentuat la o vechime în muncă realizată de la data dobândirii handicapului de minimum 20 de ani pentru bărbați.
Recurenta susține că potrivit Normelor Metodologice de aplicare a HG nr.1550/2004 emise de CNPAS singurii beneficiari ai stagiilor complete de cotizare de 15, 20 și 25 de ani sunt cei care au beneficiat în momentul ieșirii la pensie de o lege specială care să le confere aceste drepturi.
De asemenea, menționează recurenta că este inadmisibil ca instanța de fond să pronunțe o hotărâre în care să cumuleze toate stagiile de cotizare avute de reclamant încălcând atât principiile de drept cât și cele mai elementare prevederi ale Legii nr-19/2000 și mai ales prevederile art.1 din Legea nr.3/1977.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu conform art.3041proc. civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.
Criticile recurentei la adresa sentinței Tribunalului sunt nefondate, deoarece aceasta face confuzie între decizia de pensioare determinată de starea de handicap major emisă în baza OUG nr.102/1999 și aplicarea art. 14 din Legea nr.3/1977 după trecerea la pensia pentru limită de vârstă și vechime integrală în muncă începând cu data de 15.03.2001.
Or, instanța de fond tocmai această chestiune a tranșat prin hotărârea recurată.
În același timp OUG nr.102/1999 nu a interzis și nu interzice nici în prezent ca la acordarea pensiei pentru vechime integrală în muncă să se facă aplicarea dispozițiilor art. 14 din Legea nr.3/1977 privind perioadele de timp în care o persoană și-a desfășurat activitatea în grupele de muncă stabilite de aceste dispoziții legale.
Nu se cere o condiție specială suplimentară la pensionare pentru a se lua în considerare activitatea în grupele de muncă prevăzute de art. 14.
Potrivit art.2 alin.3 din nr.HG1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977".
Art.14 din Legea nr.3/1977 prevedela alin.1 "persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca,sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca", alin.2 al aceluiași articol"aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile", iar prin alin.3 "persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. ) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă".
Este adevărat că stagiul complet de cotizare de 30 de ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea nr.3/1977, însă această lege a instituit și o serie de situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic.
Ca urmare, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială (este vorba de art.14 alin.1 și 2 din Legea nr.3/1977), determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă în procedura de recalculare a drepturilor în temeiul OUG nr.4/2005, în raport de stagiul de cotizare prevăzut de această normă specială.
De asemenea, se reține că, prin decizia nr.40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că dispozițiile art.77 alin.2, raportat la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Decizia sus menționată este obligatorie pentru instanțe, conform art.329 alin.3 proc. civ. în ceea ce privește dezlegarea dată problemelor de drept supuse judecății, motiv pentru care, văzând și dispozițiile art.312 proc. civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Având în vedere că recurenta se află în culpă prin respingerea recursului, Curtea în temeiul art. 274 proc. civ. o va obliga la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B cu sediul în B, Calea nr.6, sector 3, împotriva sentinței civile nr.4388 din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 9174/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul reclamant,domiciliat în B,-,.130,.2,.10,.78, sector 4.
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
4 ex.
6.01.2010
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
