Recalculare pensii. Decizia 78/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. Nr. 78/

Ședința publică din 04 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Benone Fuică

JUDECĂTOR 2: Ion Ioneci

JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel

GREFIER - - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de contestatorul, domiciliat în B,-, - 2 bis,.2, împotriva sentinței civile nr.648/19.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în B, Calea nr. 19.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimată consilier juridic în baza delegației nr. 1191/4.01.2008 pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul - contestator.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că este al doilea termen de judecată fixat în recurs.

Curtea, din oficiu, invocă excepția de nulitate a recursului.

Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției, să se constate nul ca nemotivat recursul.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr.25/113/3.01.2007, petentul a contestat decizia nr. -/17.11.2006 privind acordarea pensiei de invaliditate emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând anularea acesteia și emiterea unei noi decizii ca urmare a recalculării pensiei.

În motivarea contestației petentul a arătat că prin decizia contestată pensia de 521 lei pe care o primea începând din august 2006 i s-a diminuat la 507 lei și că la decizie nu au fost adăugate toate anexele ce duc la calculul final: buletinul de calcul, tabelele cu elemente care au condus la determinarea punctajului mediu anual, tabelul cu punctajele anuale, punctajul suplimentar în conformitate cu art.165 din Legea nr.19/2000 și celelalte documente care duc la recalculare.

În acest sens contestatorul a susținut că nu s-au luat în calcul adeverințele privind salariul negociat, veniturile conform carnetului de muncă și sporurile obținute, cu caracter permanent, perioadele în care a lucrat în grupa a II-a de muncă și cei 5 ani de studii la zi.

Contestatorul a mai solicitat să i se recalculeze vârsta de pensionare, stagiul potențial și celelalte stagii funcție de condițiile care au fost, iar la stabilirea cuantumului pensiei să se valorifice perioada începând cu data de 21.06.1999 de pensionare, la un nivel nediscriminatoriu conform art.78 alin.5 lit.a din Legea nr.19/2000, coroborat cu art.17 din nr.HG1550/2004.

În dovedirea motivelor invocate a depus copie de pe decizia contestată și dovada primirii ei, carnetul de muncă, adeverința nr./1137/20.03.2006 emisă de B cu privire la sporurile salariale de care a beneficiat, cupoanele de pensie pe lunile mai și septembrie 2006, precum și adeverința de studii nr.410/15.05.2006 emisă de Facultatea de Mecanică

Prin întâmpinarea formulată intimata Casa Județeană de Pensii B s-a apărat arătând că decizia contestată a fost emisă ca urmare a valorificării stagiului asimilat conform diplomei de studii, că salariile valorificate la stabilirea pensiei au fost cele indicate în adeverința nr./1137/20.03.2006 emisă de B și că pentru perioada 1.09.1997-20.06.1999 nu se putea valorifica salariul de 2.000.375 lei întrucât în acea perioadă contestatorul a beneficiat de majorări, indexări și negocieri, așa cum reiese din adeverință și din fișa de pensie.

Intimata a precizat că pentru perioada 1.09.1978-1.10.1979 în mod corect a fost valorificat salariul de 2.855 lei, întrucât așa a fost înscris în fișa de pensie, la dosarul de pensie al contestatorului neexistând carnetul de muncă, iar în ce privește sporurile acestea au fost valorificate, așa cum reiese din buletinul de calcul.

Referitor la perioadele lucrate în grupe de muncă intimata a susținut că perioadele 1.10.1973-3.07.1974 și 15.11.1980-1.09.1983 nu au fost incluse în grupa a II-a deoarece funcțiile îndeplinite de contestator nu se regăsesc la punctul 129 anexa 2 din Ordinul 50/1990, iar perioada 1.10.1966-2.08.1971 în care contestatorul a urmat cursurile facultății a fost valorificată, după cum reiese din buletinul de calcul.

Drept dovadă a celor susținute intimata a depus copie de pe buletinul de calcul al pensiei și de pe adeverința emisă de B

Ca urmare a întâmpinării depuse contestatorul și-a precizat cererea, reiterând cele susținute în contestație.

În cauză a fost administrată proba cu acte și s-a efectuat o expertiză contabilă, având ca scop verificarea modului de calcul al pensiei în raport de aspectele invocate de contestator.

Prin sentința civilă nr. 648/19.10.2007, Tribunalul Brăila a admis contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, împotriva deciziei nr.-/17.11.2006 privind acordarea pensiei de invaliditate.

A anulat decizia contestată și a obligat pe intimată să emită o nouă decizie, în care să se ia în calcul pentru perioada 1.09.1978-1.10.1979 un spor de vechime de 87 lei în loc de 85 lei și salariul corespunzător, respectiv salariul tarifar lunar de 2895 lei în loc de 2855 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre a reținut următoarele:

Prin decizia nr.-/17.11.2006 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii B privind acordarea pensiei de invaliditate, petentului i s-a stabilit o pensie de 507 lei, corespunzătoare unui punctaj mediu de 1.56839 puncte.

Împotriva acestei decizii petentul a formulat contestație în termenul prevăzut de Legea nr.19/2000.

Examinând actele depuse de contestator și fișa privind datele și elementele care au condus la determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare, expertiza contabilă efectuată în cauză a constatat că înscrierile din adeverința emisă de B referitoare la salariul lunar au fost corect valorificate, la fel ca și sporul de vechime și sporul pentru lucru sistematic peste program pentru perioada 1.04.1992-31.12.1992.

Cât privește sporul pentru condiții grele s-a constatat că acesta a fost calculat corect pentru perioada 1.01.1991-31.05.1992, însă cel pentru perioada 1.08.1990-31.12.1990 nu s-a calculat cu respectarea prevederilor art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000.

Expertiza a mai concluzionat că în fișa privind datele și elementele care au condus la determinarea punctajului mediu anual s-a înscris eronat sporul de vechime pentru perioada 1.09.1978-1.10.1979 și anume suma de 85 lei în loc de 87 lei, datorită faptului că salariul pe baza căruia s-a calculat în fișă este de 2855 lei față de salariul tarifar lunar din carnetul de muncă, de 2895 lei.

De asemenea, expertul a constatat că înscrierile în grupa a II-a de muncă pentru perioadele 2.08.1971-12.10.1972, 1.08.1974-22.08.1976, 23.04.1973-30.09.1973, 23.10.1976-7.04.1977, 1.11.1983-31.12.1989, 1.01.1990-30.04.1991 s-au valorificat, dar nu și pentru celelalte perioade indicate de contestator, respectiv 1.10.1973-31.07.1974 și 15.11.1980-1.11.1983, cu privire la care a opinat că nu pot fi incluse n grupa a II-a de muncă, deoarece funcțiile îndeplinite de contestator nu se regăsesc la punctul 129 anexa 2 din Ordinul 50/1990.

S-a mai stabilit că vechimea în muncă, în grupa a II-a, vârstă, stagiu potențial și stagiu asimilat (studenție) au fost avut în vedere la calculul pensiei și că s- respectat principiul egalității prevăzut de art.2 lit.b din Legea nr.19/2000, care asigură un tratament nediscriminatoriu tuturor participanților la sistemul public de asigurări sociale.

Față de concluziile expertului atât contestatorul, cât și intimata au formulat obiecțiuni.

Astfel, contestatorul a susținut că în ce privește sporul pentru condiții grele perioada 1.02.1991-28.02.1991 este omisă din anexa 1 la raportul de expertiză. De asemenea, a reiterat susținerea că nu i s-a luat în calcul perioada 15.11.1980-1.11.1983 în care a fost încadrat în grupă de muncă de către conducerea unității și faptul că nu s-a valorificat nediscriminatoriu perioada începând cu 1.09.1997.

La rândul său, referindu-se la concluzia expertului cum că pentru perioada 1.08.1990-31.12.1990 punctajul s-a calculat fără respectarea prevederilor art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000, intimata a menționat că dispozițiile articolului invocat se aplică pentru perioada lucrată după data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.

În urma analizării obiecțiunilor, expertul a constatat că într-adevăr pentru perioada 1.08.1990-31.12.1990 nu se aplică prevederile art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000, ci ale art.164 din aceeași lege, iar intimata a calculat corect punctajul anual pentru anul 1990.

Totodată a precizat că perioada 1.02.1991-28.02.1991 a fost omisă din anexa 1 la raportul de expertiză deoarece pentru această perioadă societatea nu a înscris nici un fel de spor pentru condiții grele.

Expertul și-a menținut concluzia în ce privește valorificarea nediscriminatorie a perioadei începând cu 1.09.1997, apreciind că, deși salariul brut al contestatorului a fost micșorat față de perioada anterioară, aceasta putea să conteste această micșorare după ce a luat cunoștință de ea prin semnarea statului de plată.

Referitor însă la perioada 15.11.1980-1.11.1983 în care contestatorul susține că a fost încadrat în grupa a II-a de muncă de către conducerea societății, expertul și-a modificat punctul de vedere, achiesând la această susținere motivat de prevederile art.6 și 15 din Ordinul nr.50/1990.

Analizând constatările expertului în raport de actele dosarului și dispozițiile legale incidente, instanța a reținut că punctajul în baza căruia s-a calculat pensia s-a stabilit în mod corect în raport de vârsta contestatorului și stagiul potențial.

În acest sens apar ca nefondate susținerile contestatorului în ce privește încălcarea principiului nediscriminării, întrucât textele de lege invocate de acesta au fost respectate.

Astfel, rt.78 alin.5 lit.a din Legea nr.19/2000 prevede că "pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obținute în perioadele respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a)", iar art. 17 din HG nr.1550/2004 stabilește că " n situația pensiilor de invaliditate, data încadrării în grad de invaliditate, pentru determinarea stagiului potențial acordat, este considerată data începerii operațiunii de evaluare a pensiilor, iar stagiul complet de cotizare este cel prevăzut în anexa nr.3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în raport de data nașterii."

Așa cum prevede art. 59 alin.1 din Legea nr.19/2000, "la stabilirea pensiei de invaliditate asiguraților li se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate."

Ori, din cuprinsul deciziei contestate reiese că data înscrierii inițiale la pensie a contestatorului este 1.08.1999, iar data ivirii invalidității este 1.05.1999, pentru perioada începând cu 21.06.1999 contestatorului luându-i-se în calcul pensia de invaliditate, după cum reiese din buletinul de calcul.

La data ivirii invalidității contestatorul avea vârsta de 52 de ani și 4 luni, vârsta standard de pensionare fiind 63 de ani și 11 luni. Acestei vârste standard în anexa 3 la Legea nr. 19/2000 îi corespunde un stagiu complet de cotizare de 32 de ani și 10 luni, așa cum s-a menționat și în decizie, iar contestatorul a realizat efectiv un stagiu de cotizare mai mare, astfel că stagiul potențial este 0.

Neîntemeiate sunt și susținerile contestatorului privind neluarea în calcul a veniturilor și sporurilor înscrise în adeverința eliberată de angajator, întrucât expertiza a constatat că acestea au fost avute în vedere la stabilirea pensiei, cu excepția sporului pentru condiții grele aferent perioadei 1.01.1991-31.05.1992, care potrivit art.164 din Legea nr.19/2000 nu poate face parte din baza de calcul prevăzută de art.78 alin.1 al Legii nr.19/2000.

Cât privește sporul pentru condiții grele de care contestatorul susține că a beneficiat în perioada 1.02.1991-28.02.1991, acesta nu este confirmat în adeverința emisă de angajator.

Referitor la perioadele 1.10.1973-31.07.1974 și 15.11.1980-1.11.1983, instanța a constatat că în mod corect intimata nu le-a luat în calcul ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă, deoarece funcțiile îndeplinite de contestator în aceste perioade (inginer proiectant și respectiv șef atelier proiectare) nu se regăsesc la punctul 129 anexa 2 din Ordinul 50/1990, iar încadrarea contestatorului de către angajator în grupa a II-a de muncă este valabilă, conform art.6 din Ordinul nr.50/1990, doar în cazul în care acesta ar fi lucrat efectiv la locurile de muncă sau ar fi desfășurat activitățile prevăzute în anexele 1 și 2 ale ordinului.

Din cuprinsul expertizei mai reiese că veniturile și celelalte sporuri au fost corect reținute la stabilirea punctajului, cu excepția sporului de vechime pentru perioada 1.09.1978-1.10.1979, la care s-a reținut suma de 85 lei în loc de 87 lei, datorită faptului că salariul pe baza căruia s-a calculat în fișă este de 2855 lei față de salariul tarifar lunar din carnetul de muncă, de 2895 lei.

Cum din înscrierile efectuate în carnetul de muncă rezultă că salariul contestatorului în acea perioadă a fost de 2895 lei, iar intimata a recunoscut că a ținut seama de salariul mai mic înscris în fișă întrucât la dosarul de pensie nu exista carnetul de muncă, instanța a constatat că sunt întemeiate concluziile expertului, iar decizia este nelegală din acest punct de vedere, motiv pentru care a admis contestația și a anulat decizia.

Totodată, a obligat pe intimată să emită o nouă decizie luând în calcul pentru perioada 1.09.1978-1.10.1979 un spor de vechime de 87 lei în loc de 85 lei și salariul corespunzător, respectiv salariul tarifar lunar de 2895 lei în loc de 2855 lei.

Împotriva sentinței civile a formulat la data de 21.11.2007 cerere de recurs contestatorul, fără a depune și motivele recursului.

Potrivit art. 303 Cod procedură civilă, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.

Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.

În cazul în care recursul nu este motivat în termenul legal de mai sus, acesta este nul, cu excepția situațiilor în care se invocă motive de ordine publică ce pot fi ridicate și din oficiu de instanță, care este însă obligată să le pună în dezbaterea părților.

În speță, hotărârea instanței de fond a fost comunicată recurentului - contestator la data de 9.11.2007 potrivit dovezii aflate la fila 121 dosar, astfel că termenul legal și imperativ de declarare și motivare a recursului s-a împlinit pentru aceasta la data de 26.11.1007.

Se au în vedere dispozițiile art. 101 al. 1 și 5 Cod procedură civilă, potrivit cărora termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.

Termenele care se sfârșesc într-o zi de legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

Neîndeplinirea unui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau, când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Din cuprinsul cererii de recurs rezultă că recurentul solicită revizuirea deciziei privind acordarea pensiei de invaliditate nr. -/17.11.2006, în sensul cuprinderii tuturor veniturilor și a sporurilor obținute și realizarea unei pensii cu un cuantum nediscriminatoriu.

În drept a invocat prevederile Legii nr.78/2005 și ale Legii nr. 19/2000.

Ori, pentru a conduce la modificarea sau casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare, formală a solicitărilor și textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Cum, în cauză, nu s-au constatat asemenea situații, și nici nu s-au ivit motive de ordine publică care să impună punerea lor în discuția părților, recursul promovat de contestatorul apare ca fiind nul, în conformitate cu prevederile art. 306 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constantă nul recursul contestatorul, domiciliat în B,-, - 2 bis,.2, împotriva sentinței civile nr.648/19.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 04 Februarie 2008.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

:/2 ex/ 12 Februarie 2008

Fond: /

Asistenți judiciari: / C-

Președinte:Benone Fuică
Judecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Recalculare pensii. Decizia 78/2008. Curtea de Apel Galati