Recalculare pensii. Decizia 785/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6782/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 785/
Ședința publică din data de 11 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr. 6257 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 22093/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect - obligația de a face, recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.53/05.02.2010, atașată la fila 10 dosar, lipsind recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-reclamant, a depus la dosar întâmpinare prin serviciul registratură al acestei secții la data de 28.01.2010, precum și faptul că recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Avocatul intimatului-reclamant,solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 6257 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 22093/3/AS/2009, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul.
În consecință, s-a dispus obligarea pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I să emită decizie de recalculare a pensiei, urmând ca la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu 01.12.2005.
Totodată, pârâta a fost obligată la plata către reclamant a diferenței dintre pensia cuvenită potrivit sentinței și pensia încasată începând cu 26.06.2006, precum și la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată.
Pârâta a declarat recurs, criticând sentința precitată sub următoarele aspecte:
Reclamantul nu a fost pensionat în baza unei legi speciale, ci a Legii nr. 3/1977, cu recunoașterea grupelor de muncă de care acesta a beneficiat proporțional cu perioada lucrată, conform HG 481/1990.
Pentru anii lucrați în grupa de muncă, reclamantul a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare.
Reclamantul a fost pensionat în baza art. 14 din Legea nr. 3/1977 și nr. 481/1990, sens în care a fost emisă decizia privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă și muncă depusă.
Dat fiind conținutul adresei nr. 5388/16.11.2004 a CNPAS și cel al disp. art. 6 și 7 din nr. 1550/2004, se impune modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamantului, având în vedere că deciziile de pensie au fost corect calculate, conform actelor depuse la dosarul de pensie și cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului și obligarea CJP I la cheltuieli de judecată.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. și apreciind că în raport de pretențiile deduse judecății, de probatoriul administrat și de normele juridice incidente, soluția primei instanțe este legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, în cea mai mare parte a motivării recursului nu se exprimă nemulțumiri concrete în legătură cu dispozitivul ori considerentele hotărârii atacate (cele mai multe referiri se fac la condițiile în care a avut loc pensionarea intimatului-reclamant), neprezentându-se nici un argument logico-juridic din care să reiasă în ce constă nelegalitatea și netemeinicia sentinței ori greșelile de judecată săvârșite de instanța de fond.
Singurul aspect ce poate fi catalogat ca fiind o critică la adresa hotărârii instanței de fond este prezentat în finalul motivelor de recurs și constă în afirmația că se impune modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii contestatorului, având în vedere că deciziile de pensie au fost corect calculate, conform actelor depuse la dosarul de pensie și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Or, și această susținere are un caracter vag și pur formal, astfel că nu poate fi luată în considerare, simpla alegație că "deciziile de pensie au fost corect calculate, conform actelor depuse la dosarul de pensie și cu respectarea prevederilor legale în vigoare" nefiind de natură să confere temeinicie recursului, în condițiile în care nu se face nici o demonstrație logică sau juridică pe care să se sprijine respectiva afirmație.
Din acest punct de vedere, trebuie arătat că doar împrejurarea că în cauză sunt aplicabile disp. art. 304/1 Cod Procedură Civilă împiedică a se face aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 306 alineat 1 Cod Procedură Civilă.
Ținând seama de conținutul dispozițiilor OUG nr. 4/2005 și nr. 1550/2004, având în vedere că intimatul-reclamant s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 și a lucrat o perioadă de peste 20 ani în grupa I de muncă, Tribunalul a procedat în mod just atunci când a obligat CJP I să recalculeze drepturile de pensie ale intimatului-persoană fizică potrivit OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu 01.09.2005. O asemenea concluzie se impune, deoarece în cazul intimatului-reclamant sunt aplicabile, în privința determinării mărimii stagiului complet de cotizare, prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 (în baza cărora el a fost pensionat) și care fac referire la persoane care au lucrat 20 ani în grupa I de muncă, adică exact situația autorului acțiunii.
De altfel, trebuie avute în vedere și dispozițiile Deciziei nr. 40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite - decizie care este obligatorie pentru instanțele judecătorești române conform art. 329.proc.civ. și care este întrutotul aplicabilă în speță - prin care s-a statuat că prevederile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă (cazul intimatului-persoană fizică), este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
În baza art. 316 Cod Procedură Civilă, se va face aplicațiunea corespunzătoare în recurs a disp. art. 274.proc.civ. urmând a se dispune obligarea recurentei la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariu achitat apărătorului ales conform chitanței de la fila 10 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr. 6257 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 22093/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./19.02.2010.
Jud. fond:,
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
