Recalculare pensii. Decizia 792/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (7212/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR.792
Ședința publică de la 10.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.4960/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.8583/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă, personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 29.01.2009, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata-reclamantă, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară închise dezbaterile.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28.02.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr.8583/3/AS/2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, solicitând recalcularea drepturilor sale de pensie cu luarea în calcul a tuturor categoriilor de venituri suplimentare (acord, prime, ore suplimentare, sporuri) obținute în muncă la SC SA, precum și obligarea pârâtei la plata diferențelor între pensia astfel recalculată și pensia efectiv încasată.
Prin sentința civilă nr.4960/17.06.2008, Tribunalul Bucureștia admis acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâta Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei în baza OUG nr.4/2005 cu luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverința nr.1160/01.06.2007, având anexa adeverința nr.1196/05.06.2007, ambele eliberate de SC SA, drepturile urmând a fi stabilite începând cu 01.07.2005; a obligat pârâta sa plătească reclamantei diferențele bănești dintre pensia încasată si pensia calculată si cuvenita conform hotărârii, începând cu 01.07.2005.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Dreptul reclamantei la pensie pentru limită de vârstă s-a deschis la data de 01.09.1987 în temeiul Legii nr.3/1977.
Fiind pensionată anterior datei de 01.04.2001 reclamanta a beneficiat de prevederile OUG nr.4/2005, drepturile sale de pensie fiind recalculate începând cu data de 01.09.2005 în raport de prevederile Legii nr.19/2000, respectiv prin calcularea punctajelor anuale pentru întregul stagiu de cotizare (vechimea în muncă).
În procesul de recalculare în temeiul OUG nr.4/2005 s-a stabilit că reclamantei i se cuvine un punctaj de 1,41067 puncte, mai mare decât cel aflat în plată la data recalculării.
Cererea de recalculare a pensiei în raport de sporurile înscrise în adeverința nr.1160/01.06.2007 eliberată de SC SA, a fost respinsă prin decizia nr.91837/28.05.2008 cu motivarea că sporurile respective nu fac parte din baza de calcul a pensiei.
Față de apărările formulate de pârâta în timpul procesului în sensul că veniturile realizate in sistemul de retribuire in acord global nu au caracterul de sporuri permanente în înțelesul Legii nr.19/2000 cu modificările si completările ulterioare și, prin urmare, nu fac parte din baza de calcul avută in vedere la stabilirea pensiei, iar OUG nr.4/2005 interzice expres valorificarea acordului, tribunalul a analizat problema de drept dacă veniturile respective trebuiau sau nu să fie incluse in calculul pensiei.
S-a reținut astfel că retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Prin art.1 din Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
OUG nr. 4/2005 prevede în art. 1 că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001 se face cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2001. Prin art.4 alin.2 și 3 se precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetul de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, se menționează în anexa 1 OUG nr.4/2005 că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.
Tribunal a reținut că potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie în perioada în care reclamanta și-a desfășurat activitatea și i s-a deschid dreptul la pensie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este reiterat în art.2 din Legea nr.19/2000 care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
S-a apreciat de către tribunal că, în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acestea, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte, s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Prin urmare, pârâta trebuia, în considerarea prevederilor legale și a adeverinței eliberate de fostul angajator al reclamantei care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de toate veniturile realizate de salariat, să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire prin acord într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care conform art.10 din Legea nr.3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ, dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar) și să includă în calculul drepturilor toate veniturile pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
Prin urmare, în temeiul art. 87 și art. 155 din Legea nr. 19/2000, pârâta a fost obligată la recalcularea drepturilor de pensie, iar în baza art. 998 - art. 999 cod civil coroborat cu art. 95 din Legea nr. 19/2000, a fost obligată la plata diferențelor bănești dintre pensie încasată și pensia calculată și cuvenită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 01.09.2008 pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 08.09.2008 sub nr-.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9, art.3041pr.civ. și pe prevederile OUG nr.4/2005, recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și rejudecând în fond cauza, respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
Susține recurenta-pârâtă că hotărârea este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și al aplicării greșite a prevederilor legii în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare menționate în adeverințe.
Se arată că în adeverința prezentată de intimata reclamantă sunt prezentate câștiguri suplimentare, obținute sub formă de acord și prime care însă nu sunt câștiguri permanente în înțelesul-/2005 și a Legii nr.19/2000.
Precizează recurenta-pârâtă că art.164 din Legea nr.19/2000 (care reia prevederile art.10 din Legea nr.3/1977, modificate și completate prin art.10 din Legea nr.49/1992) prevede că la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și sporurile permanente care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, înregistrate în carnetul de muncă. Ori, veniturile realizate în acord global și primele reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, nefiind înscrise în carnetul de muncă.
Consideră greșit și raționamentul instanței de fond potrivit căruia neluarea în considerare a primelor și acordului ar semnifica o încălcare a principiului contributivității statuat în art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
De asemenea, instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate. Astfel, normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept, Legea nr.19/2000 reprezentând dreptul comun în materia asigurărilor sociale. Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun. În acest sens, actele normative referitoare la sporuri sunt norme cu caracter special în domeniul drepturilor de asigurări sociale.
Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare, așa cum este OUG nr.4/2005, normă juridică ce are caracter special, iar obligarea recurentei la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a unor sporuri (spor de acord), este nelegală și nefondată.
În fine, arată recurenta-pârâtă că în calculul drepturilor de pensie s-a avut în vedere respectarea principiului egalității atât între persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției, luându-se în calculul pensiei numai retribuția stabilită prin contractul de muncă.
La data de 29.01.2009, intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței de fond.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele deduse judecății după cum dispune art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Deși formal recurenta și-a întemeiat criticile pe motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, în realitate, motivele vizează greșita aplicare și interpretare a normelor juridice incidente în cauză, norme care reglementează recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, după regulile prevăzute în noua lege a pensiilor.
Analizând așadar recursul din perspectiva art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea are a verifica susținerea recurentei asupra modului în care tribunalul a aplicat și interpretat textele de lege incidente în cauză, respectiv OUG nr.4/2005 și Legea nr.19/2000, care nu au încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent, nesocotind regula potrivit căreia norma specială derogă de la norma generală, aplicându-se prioritar față de aceasta din urmă.
Curtea notează că OUG nr.4/2005 se referă la recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, deci cele stabilite anterior datei de 1.04.2001, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000. În anexa OUG nr.4/2005, se arată că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord, pe bază de tarife sau cote procentuale, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Având în vedere faptul că această dispoziție vine în contradicție flagrantă cu principiul contributivității prevăzut de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000, dar și cu scopul ordonanței de urgență menționat în preambul, acela de a recalcula pensiile provenite din vechiul sistem public al asigurărilor sociale de stat după principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acest act normativ nu poate fi aplicat în litera lui, ci în spiritul legii generale în materia asigurărilor sociale.
Susținerea recurentei-pârâte asupra caracterului temporar și nepermanent al sporului de acord va fi înlăturată de C pentru că nu ține seama de condițiile legislative în care acest spor de acord global a fost acordat, dar nici de principiile generale în care se face recalcularea pensiilor.
Astfel, în baza art.77 și art.78 din Legea nr.19/2000, trebuie determinat punctajul mediu anual al asiguratului, relevant fiind salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile sau, după caz, a venitul lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Așa fiind, venitul suplimentar obținut de salariat pe baza muncii prestate în acord global în intervalul de timp cuprins între 1958-1986, va putea fi valorificat în procedura de recalculare a pensiei conform OUG nr.4/2005, dacă îndeplinește două condiții, respectiv dacă pentru acest spor salarial angajatorul era ținut de prevederile legii în vigoare la data respectivă de a deduce contribuții personale de asigurări sociale și respectiv dacă astfel de contribuții au fost achitate.
După cum a arătat și tribunalul, în temeiul Decretului nr.389/1972, angajatorii erau obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat. Din cuprinsul adeverinței nr.1160/01.06.2007, având anexa adeverința nr.1196/05.06.2007, ambele eliberate de SC SA, rezultă plata lunară a cotelor de asigurări sociale pentru angajat, cât și cota aferentă angajatorului. În concluzie, aceste venituri întrunesc condițiile pentru a fi luate în calculul punctajului mediu anual.
De asemenea, nu se poate reține că normele cuprinse în anexa OUG nr.4/2005, referitoare la categoriile de sporuri ce se includ în baza de recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001, în baza legislației vechiului sistem al asigurărilor sociale de stat, ar constitui lege specială în materie care derogă de la legea generală, adică Legea nr.19/2000. Un astfel de raționament, care nesocotește interpretarea normelor de drept, interpretarea normelor speciale vizând situații de excepție care însă nu pot fi în contradicție cu principiile generale ale materiei asigurărilor sociale, ar lipsi de conținut legea generală a pensiilor, ar duce la chiar încălcarea scopului OUG nr.4/2005, menționată anterior.
Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.4960/17.06.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.8583/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact. /2 ex.
09.03.2009
Jud. fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
