Recalculare pensii. Decizia 793/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 793

Ședința publică de la 21 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea

JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu

Grefier - -

La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.1217 din 03.09.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect recalculare pensie;

La apelul nominal din ședința publică, lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 14.11.2008, fiind consemnate în încheierea din acea zi - parte integrantă din prezenta decizie-când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi.

CURTEA DE APEL,

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr.1217/03.09.2008, Tribunalul Iași respinge excepția tardivității formulării acțiunii invocată de pârâtă.

Admite acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în P,-, -. B,. 4,. 16, județul I, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană Pensii I, cu sediul în I, str. - nr. 17-19, -hica 2A-2B.

Obligă pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor menționate în adeverința nr. 1B/105/11.01.2007 emisă de "CFR Marfă" B - Sucursala Marfă

Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că intimata nu a făcut dovada comunicării deciziei contestate conform art.87 din Legea 19/2001.

Mai mult decât atât, prin cererea formulată reclamantul a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în considerare a adeverinței nr. 1B/105/2007 emisă de CFR Marfă B - Sucursala marfă I, solicitare pentru care legislația în vigoare nu prevede un termen restrictiv înlăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul. Astfel că, fiind vorba de o acțiune de obligație de a face este susceptibilă de prescripție în termenul general de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958.

Cu privire la fondul cauzei instanța reține că reclamantul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă începând cu 01.05.1994, în temeiul Legii nr.3/1977, sens în care a fost emisă Decizia nr. -/21.03.1994.

Începând cu 01.09.2005 drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate în temeiul OUG nr. 4/2005, emițându-se Decizia nr. -/30.07.2007.

Potrivit art. V pct. 7 din OUG nr. 4/2005 prevede că sunt considerate sporuri cu caracter permanent și cele prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau în contractele colective și individuale de muncă.

Din adeverința nr. 1B/105/2007 întocmită de CFR Marfă B - Sucursala Marfă rezultă cu claritate că sporul pentru ore festive a fost acordat reclamantului 5 ani de zile, din 1990 și până în 1994, continuu și neîntrerupt, ceea ce formează constrângerea că a fost acordat permanent, pe toată perioada, de la momentul reglementării acestuia prin decretul nr. 98/1990 și Contractul Colectiv de Muncă și până la momentul înscrierii la pensie a reclamantului, respectiv 01.05.1994.

De asemenea, tot din adeverința nr. 1B/105/11.01.2007 rezultă că pentru acest spor de care a beneficiat reclamantul în mod constant și nu sporadic, s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale.

Mai mult decât atât actul normativ de acordare a sporului pentru ore festive, respectiv Decretul nr. 98/1990 nu a fost abrogat de Legea nr. 19/2000, decât doar art. 10 și 11 din decret.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I, considerând-o nelegală și netemeinică.

Motivează recurenta că instanța de fond a reținut o altă situație de fapt decât cea care rezultă din interpretarea coroborată a probelor.

Până la data intrării în vigoare a Legii 19/2000, actul normativ care guverna raporturile născute în materia asigurărilor sociale în România era Legea 3/1977.

Pentru vechimea în muncă realizată în fostul sistem de asigurări sociale guvernat de Legea 3/1977, vechime care este recunoscută ca stagiu de cotizare în sensul Legii 19/2000, punctajul mediu anual se calculează conform art.77-78 din Legea 19/2000, dar baza de calcul este aceea stabilită de Legea 3/1977 (art.21, art.10, art.11).

Motivează recurenta că baza de calcul a pensiei reclamantului pentru perioada 1.08.1986 - 01.09.1991 a constituit-o salariul tarifar, sporul de vechime și sporul de condiții grele de 15%. în documentarul administrativ de pensionare, reclamantul a fost de acord cu această bază de calcul. Astfel elementele care au stat la baza calculului pensiei în fostul sistem s-au avut în vedere și la calculul pensiei pe Legea 19/2000. Prin urmare, dacă sporul de ore festive s-ar fi luat în calcul în baza Legii 3/1977 pentru perioada înscrisă în adeverința nr. IB/105/11.01.2007, mai 1990 - 1.09.1991, atunci s-ar fi luat, cu siguranță, în calcul la pensie.

Sporul de ore festive menționat în această adeverință nu a avut caracter permanent (astfel cum de altfel se precizează în aceasta), drept pentru care nu se poate avea în vedere la stabilirea drepturilor de pensie în baza legii. În acest sens invocă Ordinul 241/1995 și Decretul-Lege 98/1990 (art.2).

Intimatul-reclamant formulează întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Intimatul susține că soluția a fost dată în acord cu dispozițiile cap. IV din OUG 4/2005 și Decretul-Lege 98/1990. Sporul reținut intră în categoria alte sporuri acordate de Ministerul d e, astfel cum rezultă din adeverința nr. IB/105/11.01.2007 eliberată de CFR Marfă SA B - Sucursala Marfă

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Examinând probele cauzei în raport de motivele de recurs invocate, apărările intimatului și dispozițiile legale aplicabile Curtea reține următoarele:

Prin decizia nr.-/21.03.2007 reclamantul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu data de 01.05.1994. Aceste drepturi au fost recalculate prin Decizia nr.-/30.07.2007, plata acestora fiind făcută începând cu data de 01.09.2005.

Prin cererea înregistrată sub nr.1018/24 ianuarie 2007 reclamantul a solicitat Casei Județene de Pensii I ca la recalculare să aibă în vedere și veniturile menționate în adeverința nr. 1B/105/11.01.2007. Intimata Casa Județeană de Pensii I, dispune recalcularea prin decizia anterior menționată, fără a lua în calcul veniturile menționate în adeverință, cu argumentarea relevată în adresa nr.27731/9.05.2008 și întâmpinarea depusă în fața instanței de fond cât și în cererea de recurs, că sporul de ore fictive nu se are în vedere la stabilirea punctajului mediu anual întrucât acesta nu este nominalizat în OUG 4/2005 pentru a putea fi valorificat la pensie.

Curtea reține, din analizarea coroborată a dispozițiilor art.10 din Legea 3/1977 astfel cum a fost completat prin art.3 din Legea 49/1992 și a dispozițiilor art. V din anexa la OG 4/2005 că baza de calcul ce se are în vedere la stabilirea cuantumului pensiei este constituită din salariul de bază la care se adaugă o serie de sporuri prevăzute de aceste acte normative, printre care și "alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele individuale sau colective de muncă". Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992.

În domeniul transportului pe cale ferată, legiuitorul a reglementat, prin Decretul-Lege 98/1990 (art.2), dreptul la spor suplimentar la salariu de 100% pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru, precum și cele efectuate în zilele de sărbători legale și în celelalte zile în care nu se lucrează, care nu au putut fi compensate cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, indiferent de numărul de ore suplimentare efectuate.

Prin urmare, sporul intitulat de angajator prin adeverința nr. 1B/105/11.01.2007, spor pentru ore festive, grefat pe dispozițiile art.2 din Decretul-Lege 98/1990, trebuie luat în calcul la determinarea punctajului mediu anual atât pe tărâmul Legii 3/1977 cât și al Legii 19/2000.

Aceasta deoarece, din adeverință rezultă că sporul a avut caracter permanent, fiind acordat reclamantului continuu și neîntrerupt, din 1990, adică din momentul reglementării acestuia prin Decretul nr.98/1990 și contractul colectiv de muncă și până la momentul înscrierii la pensie a reclamantului, respectiv 1.05.1994.

Aceeași adeverință menționează că pentru acest spor de care a beneficiat reclamantul s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale.

Pentru aceste considerente, Curtea constată că Tribunalul Iașia pronunțat o sentință legală și temeinică, recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I vădindu-se nefondat.

Prin urmare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr.1217 din 03.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21.11.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

- -

-

26.XI.2008.-

2 ex.-

Președinte:Smaranda Pipernea
Judecători:Smaranda Pipernea, Daniela Pruteanu, Georgeta Pavelescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Recalculare pensii. Decizia 793/2008. Curtea de Apel Iasi