Recalculare pensii. Decizia 905/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR.4540,- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 905
Ședința publică din data de 4 iunie 2008
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Cristina Pigui Vera Andrea
- ---
Grefier -
Pe rol fiind judecarea contestației în anularea deciziei civile nr.237 din 27.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosar nr- formulată de contestatorul, domiciliat în P,-,.47,.A,.2, județ P în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorul personal și asistat de avocat din Baroul Prahova și intimata P reprezentată de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că cererea de recuzare a doamnelor JUDECĂTOR 2: Cristina Pigui Vera Andrea și - -, depusă în scris la dosar la fila 41, fost respinsă prin încheierea din camera de consiliu din data de 3 iunie 2008, fila 48 dosar recurs.
Avocat având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Consilier juridic având cuvântul arată la rândul său că nu mai are cereri noi de formulat, solicitând cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile reprezentanților părților și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru contestator arată că temeiul de drept al contestației de față este art.318 teza II Cod, instanța de recurs fiind în eroare la pronunțarea deciziei recurate pentru motivele expres arătate prin motivele de recurs, eroare ce poate fi îndreptată în calea de atac a contestației de față.
Arată că decizia de pensionare a fost modificată, supunându-se legislației în continuă schimbare, recalcularea pensiei neavând nicio legătură cu drepturile cu caracter salarial. Mai arată că stabilirea modului de reținere a stagiului de cotizare nu depinde de salariile încasate de contestator. Susține că stagiul de cotizare pentru limită de vârstă este de 30 de ani și că ulterior depunându-se la CJP un act medical care a modificat stagiul de cotizare ajungându-se în final la 25 de ani vechime și că potrivit prevederilor HG 1550/2004 și Nota de fundamentare nr.105/2005 ar fi trebuit să se ajungă la un maxim de 20 de ani stagiu de cotizare, nu 25 de ani.
Greșeala materială s-a materializat prin faptul că instanța a îndepărtat acest act medical doveditor al handicapului congenital de care suferă contestatorul, neexistând nici un element care să-l înlăture, eroare ce a dus la admiterea recursului și modificarea unei hotărâri legale și temeinice și, mai mult de actul medical nu a fost contestat de intimată. Consecința înlăturării acestuia este prejudiciul considerabil adus contestatorului. Depune în copie certificatul de încadrare în grad de handicap nr.4632/2002, fila 49.
Solicită admiterea contestației, casarea sentinței pronunțată în recurs, respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de fond. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic având cuvântul solicită respingerea contestației. Susține în esență că petentul a fost înscris la pensiei în anul 1996, conform certificatului de handicap de gradul III, act necontestat niciodată, iar după 6 luni se emite un alt certificat de încadrare în handicap de gradul II numai pentru a beneficia de o indemnizație și buget complementar, certificat care însă nu a fost luat în calcul la recalcularea pensiei, recalculare făcută pe baza actelor inițiale. Mai arată că pensia în grad de handicap de gradul III implică un stagiul complet de cotizare de 25 de ani.
Avocat având cuvântul în replică arată că se încearcă de către intimată menținerea în eroare a instanței, că anterior anului 1989 nimeni nu se pensiona pe grad handicap, ci numai pe grad de invaliditate care nu are nicio legătură cu gradul de handicap și că din economia HG nr.1550 și a Normelor de fundamentare nr.150 rezultă că la recalculare nu se mai are în vedere nici un act anterior. În fine, mai arată că, în speța dedusă judecății, se confundă gradul de invaliditate cu tipul de handicap, în concret gradul de handicap accentual și nu mediu de care suferă contestatorul.
Curtea
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, contestatorul a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii P, contestație împotriva deciziei nr.-/21 mai 2007 emisă de intimată, privind recalcularea pensiei din sistemul public, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestei decizii și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii, care să respecte dispozițiile legale privind recalcularea pensiei, raportat la actele pe care contestatorul le deține.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că s-a pensionat în luna martie 2001, iar până în luna decembrie 2003 făcut demersuri pentru calcularea corectă a pensiei acestuia, însă nici până în prezent pensia și încadrarea în gradul de handicap nu au fost corect apreciate.
A mai susținut contestatorul că diagnosticul acestuia este acela de malformație congenitală (deformație din naștere), cu o multitudine de diagnostice conexe privind aparatul locomotor, iar acestuia îi corespunde încadrarea în gradul II de handicap, respectiv handicap accentuat, așa cum a constatat Comisia de Expertiză Medicală prin certificatul nr.4632/26.11.2002, însă intimata, ignorând această realitate, l-a considerat pe contestator, inițial, ca total valid utilizând în calculul punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
S-a mai învederat că în urma sesizărilor adresate forurilor ierarhic superioare, intimata a revenit și a rectificat parțial stagiul complet de cotizare, reținându-i contestatorului un stagiu de 25 de ani, care corespunde gradului III de handicap (handicap ușor), cu aceleași consecințe în privința punctajului mediu anual.
De asemenea, contestatorul a arătat că intrând în posesia unor acte noi, a solicitat recalcularea pensiei tocmai pentru a se avea în vedere că nu putea fi încadrat decât la gradul II de handicap, conform certificatului medical nr.4632/26.11.2002 pentru care trebuia să i rețină un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și deși s-a emis o nouă decizie, s-a păstrat modalitatea de calcul din anul 2005, ignorându-se concluziile certificatului, care constituie un act de natură a modifica punctajul mediu anual evaluat.
S-a arătat în continuare, de către contestator, că transformarea din gradul III în gradul II nu s-a produs ca urmare a unei agravări a stării sale de sănătate, ci dat fiind faptul că eroarea a fost descoperită și remediată de către comisia de expertizare.
În drept, au fost invocate dispozițiile nr.OUG4/2005, ale Legii nr.78/2005, ale HG1550/2004, nr.HG733/2005, ale Legii nr.519/2002 și ale Legii nr.448/2006.
Intimata Casa Județeană de Pensii Paf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
S-a mai învederat că începând cu data de 01.09.2005, prin decizia nr.-/21.05.2007, pensia contestatorului a fost recalculată în baza dispozițiilor nr.HG1550/2004, privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioarei datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, arătându-se și elementele rezultate în urma recalculării, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual recalculat fiind acela de 25 de ani.
A mai susținut intimata că la emiterea deciziei nr. -/21.05.2007 au fost avute în vedere Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, prevăzute în anexa la HG nr.1550/2004, în care se stipulează, la art.2 alin.4, că pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiții prevăzute de acte normative cu caracter special, cum este și cazul contestatorului, stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensia prevăzută de aceste acte normative, astfel că stagiul complet de cotizare prevăzut de lege și utilizat în cazul contestatorului este cel menționat la art.11 alin.1 din Legea nr.57/1992, respectiv 25 de ani pentru bărbați, în cazul gradului III de invaliditate.
Așa fiind, pretențiile reclamantului privind recalcularea pensiei prin luarea în calcul a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, pe motiv că prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr.4632/26.11.2002 acestuia i s-a stabilit gradul II de handicap sunt nefondate întrucât, conform legislației în vigoare, la determinarea punctajului mediu anual se are în vedere vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie inițial.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză la solicitarea ambelor părți, prin sentința civilă nr.1333/22 octombrie 2007 Tribunalul Prahovaa admis contestația și a obligat intimata la emiterea către contestator a unei nou decizii privind recalcularea pensiei din sistemul public cu luarea în considerare a gradului II de handicap, stabilit prin certificatul nr.4632/26.11.2002 emis de Comisia de Expertiză Medicală din cadrul
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că numitul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, cu vechime integrală, prin decizia nr.-/13.02.1996, începând cu data de 01.02.1996, conform Legii nr.3/1977 coroborată cu Legea nr.57/1992, fiind încadrat în gradul III de handicap.
S-a mai reținut că prin decizia nr.-/21.05.2007 pensia contestatorului a fost recalculată în baza nr.HG1550/2004, decizia respectivă fiind atacată în instanță întrucât contestatorului nu i-au fost acceptate acte doveditoare ale unor elemente noi în temeiul cărora să solicite modificarea drepturilor recalculate, contestatorul prezentând intimatei, pentru calculul punctajului mediu anual, certificatul de încadrare în grad de handicap nr.4632/2002.
Totodată, s-a arătat că potrivit acestui certificat, contestatorul a fost diagnosticat cu deficiență funcțională accentuată, grad de handicap II, ce are caracter permanent, putând beneficia de toate drepturile și accesibilitățile prevăzute de lege, corespunzătoare gradului de handicap stabilit, iar în raport de conținutul certificatului, s-a arătat că petentul prezintă o deformație a membrului inferior stâng din naștere, nefiind rezultatul agravării handicapului.
A mai reținut prima instanță că gradele de invaliditate, care sunt în număr de trei, potrivit art.54 din Legea nr.19/2000, fiind stabilite în raport cu cerințele locului de muncă sunt diferite și nu pot fi asimilate cu gradele de handicap, care sunt în număr de patru (ușor, mediu, accentual și grav) nefiind condiționate de muncă.
De asemenea, prima instanță a reținut că prin emiterea certificatului de încadrare în grad de handicap nr.4632/2002 titularul beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege, corespunzătoare gradului de handicap stabilit, iar intimata a încălcat prevederile legale privind recalcularea pensiei prin neacceptarea acestui certificat ca act doveditor al unor elemente noi în temeiul căruia se solicită modificarea drepturilor calculate, considerente pentru care, în baza art.154 și urm. din Legea nr.19/2000, instanța de fond a admis contestația în sensul celor sus-arătate.
Împotriva sentinței primei instanțe intimata Casa Județeană de Pensii Pad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art.304 și art.3041Cod procedură civilă.
S- susținut de recurentă că în mod greșit a fost admisă contestația întrucât intimatul contestator a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, cu vechime integrală, începând cu data de 01.02.1996, conform dispozițiilor Legii nr.3/1977 coroborate cu prevederile Legii nr.57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate, arătându-se în mod detaliat care au fost elementele avute în vedere la data înscrierii la pensie.
A mai învederat recurenta că prin decizia nr.-/21.05.2007 pensia de asigurări sociale a intimatului a fost recalculată, începând cu data de 01.09.2005, în baza dispozițiilor nr.HG1550/2004, indicându-se care au fost elementele rezultate în urma recalculării prin decizia respectivă. În ceea ce privește stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual recalculat, acesta a fost de 25 de ani.
S- susținut,de asemenea, de către recurentă, că prin decizia nr.-/13.02.1996 intimatul a fost pensionat în baza Legii nr.57/1992, fiind încadrat în gradul III de invaliditate (handicap mediu), conform certificatului de încadrare într-o categorie de persoane handicapate care necesită protecție specială nr.1457/06.06.1995 emis de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă din cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială
La emiterea deciziei nr.-/21.05.2007, ce a fost contestată în cauză, au fost avute în vedere Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, care la art.2 alin.4 din Anexa la HG nr.1550/2004 prevăd că pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiții prevăzute de acte normative cu caracter special, cum este și cazul intimatului, stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensia prevăzută de aceste acte normative.
Prin urmare, stagiul complet de cotizare prevăzut de lege și utilizat la stabilirea punctajului mediu anual prin decizia contestată este cel prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.57/1992, respectiv 25 ani pentru bărbați în cazul gradului III de invaliditate, același punct de vedere fiind formulat și prin adresa nr.5388/16.09.2004 a Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale depusă la dosarul de fond.
S- mai arătat,de asemenea, că obligarea recurentei la emiterea unei noi decizii de pensie prin luarea în calcul a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap nr.4632/26.11.2002, este nefondată întrucât acest document i-a creat intimatului o altă situație, dar fără să aibă vreo consecință asupra drepturilor de pensie deja stabilite încă din anul 1996.
Acest certificat, emis ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, servește numai persoanelor care solicită acordarea unei pensii pentru limită de vârstă în condițiile art.47 din această lege, fiind vorba de înscrieri noi la pensie.
S- arătat că, în raport de dispozițiile art.2, art.4 și art.7 din nr.OUG4/2005,determinarea punctajului mediu anual recalculat se face pe baza datelor și elementelor inițiale existente în dosarul de pensie, fără a avea posibilitatea de a se lua în considerare alte elemente decât cele inițiale, cu excepția celor care privesc drepturi salariale și în plus, certificatul de încadrare în grad de handicap nr.4632/26.11.2002 a fost emis numai pentru acordarea unor facilități de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, intimatul beneficiind de o indemnizație și de buget complementar, neexistând vreun temei legal care să dea dreptul la utilizarea unui stagiu de cotizare de 20 de ani, în loc de 25 de ani, așa cum este corect și legal.
În concluzie s- solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată, invocându-se, ca practică judiciară, și decizia nr.885/10.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, ce a fost depusă în copie la dosar.
Intimatul-contestator a formulat întâmpinare cu privire la recursul Casei Județene de Pensii P, prin care a răspuns criticilor aduse în recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia civilă nr.237 din 27 februarie 2008 admis recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii P, împotriva sentinței civile nr. 1333 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, a modificat în tot sus-menționata sentință, pe fond respingând contestația ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această decizie Curtea a reținut următoarele:
Intimatul-contestator a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă cu vechime integrală, prin decizia nr.-/13.02.1996 începând cu data de 01.02.1996, conform Legii nr.3/1977 coroborată cu Legea nr.57/1992.
Cuantumul pensiei acestuia a fost stabilit în conformitate cu art.11 din Legea nr.57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, așa cum s-a menționat expres în cuprinsul deciziei de pensionare, depusă în copie la dosarul de fond.
Art. 11 alin.1 din Legea nr.57/1992 statua că persoanele handicapate beneficiază la cerere, de pensie integrală pentru limită de vârstă dacă dovedesc o vechime în muncă, după data dobândirii handicapului, de 15 ani bărbații și de 10 ani femeile, în cazul celor încadrabili în gradul I de invaliditate, de 20 ani pentru bărbați și 15 ani pentru femei, în cazul celor încadrabili în gradul II de invaliditate și de 25 de ani pentru bărbați și 20 de ani pentru femei, în cazul celor încadrabili în gradul III de invaliditate, din această ultimă categorie făcând parte și intimatul-contestator, așa cum a rezultat din certificatul nr.1457/06.06.1995 emis de Direcția de Muncă și Protecție Socială - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, avut în vedere la stabilirea pensiei.
Ulterior, prin decizia nr.-/01.03.2001 pensia intimatului contestator a fost recalculată conform art.621alin.2 din Legea nr.3/1977, modificată și completată, prin adăugarea perioadei realizată de acesta după pensionare, pensia fiind stabilită conform art.44 lit. din nr.OUG102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, pe atunci în vigoare, text de lege abrogat ulterior de Legea nr.519/2002, avându-se în vedere aceeași vechime în muncă necesară pentru deschiderea dreptului de pensie, de 25 de ani, ca cea de la data înscrierii la pensie, vechime cerută celor cu handicap mediu potrivit art.44 lit.f din nr.OUG102/1999.
Ambele decizii mai sus-menționate au rămas definitive.
A reținut instanța de recurs că prin contestația formulată și care a fost admisă de prima instanță, intimatul contestator a solicitat, practic, ca la recalcularea pensiei acestuia în temeiul prevederilor OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, coroborată cu prevederile nr.HG1550/2004 și ale nr.HG733/2005 să fie utilizat un alt stagiu complet de cotizare decât cel inițial, de 25 de ani, avut în vedere, și anume de 20 de ani.
În susținerea contestației, acesta s-a prevalat de certificatul de încadrare în grad de handicap nr.4632/26.11.2002 emis de - Jud.P, Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor de Handicap pentru Adulți, în baza legislației intrată în vigoare ulterior pensionării sale, prin care a fost diagnosticat cu deficiență funcțională accentuată, fiind încadrat în gradul II de handicap, iar contestatorul a apreciat acest certificat ca un element nou de natură să justifice revizuirea drepturilor sale de pensie.
S- reținut de asemenea, că decizia nr.-/21.05.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii P și contestată în prezenta cauză a fost eliberată ca urmare a revizuirii, în temeiul art.7 alin.3 din nr.OUG4/2005, a deciziei de recalculare, reținându-se că s-au depus de către contestator acte, în completare, pe baza unei cereri, ce a fost indicată în cuprinsul deciziei, parte din aceste înscrisuri fiind luate în considerare, dispunându-se prin aceeași decizie și anularea deciziilor anterioare având nr.-/31.08.2005, -/01.08.2006 și -/30.10.2006.
În conformitate cu dispozițiile art.2 alin.4 din Anexa la HG nr.1550/2004 cuprinzând Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiții prevăzute de acte normative cu caracter special - categorie din care face parte și intimatul-contestator - stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de aceste acte normative.
Normele metodologice mai sus-menționate reglementează, așa cum se arată în art.1 alin.2 din Anexa la HG nr.1550/2004, modalitățile de rezolvare unitară a problemelor care apar ca urmare a unor interpretări diferite ale prevederilor legale, generate de evoluția în timp a legislației de pensii, iar art.3 din aceleași Norme metodologice statuează că prin data deschiderii dreptului la pensie se înțelege data la care persoana în cauză a fost înscrisă la categoria de pensie de care beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
În raport de aceste prevederi legale, a căror corectă aplicare a fost făcută de către recurenta-intimată, stagiul complet de cotizare utilizat la stabilirea punctajului mediu anual al intimatului-contestator a fost cel prevăzut de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului său la pensie, respectiv de 25 de ani pentru bărbați, apărând ca neîntemeiată solicitarea acestuia de a fi avut în vedere la recalcularea pensiei un alt stagiu de cotizare, de 20 de ani, în loc de 25 de ani, cât fusese luat inițial în considerare.
În plus, certificatul de încadrare în grad de handicap nr.4632/26.11.2002, în raport de care intimatul-contestator beneficiază de o serie de drepturi expres prevăzute de legislația în vigoare pentru persoanele cu handicap, nu poate reprezenta un act doveditor al unor elemente noi de natură să justifice revizuirea drepturilor de pensie ale intimatului-contestator, așa cum greșit a concluzionat prima instanță.
Astfel, potrivit art.7 alin.3 din nr.OUG4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, decizia de recalculare a pensiei emisă conform Normelor metodologice aprobate prin nr.HG1550/2004, poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 01.04.2001.
În concluzie, se arată că stagiul complet de cotizare utilizat la recalcularea pensiei, care interesează în speța de față, nu are legătură cu drepturile cu caracter salarial avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual și cu stagiile de cotizare realizate până la data de 01.04.2001, la care se referă în mod expres și limitativ dispozițiile art.7 alin.3 din nr.OUG4/2005, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.78/2005.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul,invocând cazul de contestație prev. De art. 318(1) teza I Proc. Civ.apreciind că prin înlăturarea certificatului de încadrare în garad de handicap nr. 4632/26.11.2002 instanța de recurs a comis o greșeală materială în sensul acestui text legal,impunându-se admiterea contestației,anularea deciziei nr.237/27.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI și,urmare a rejudecării recursului,respingerea acestuia ca nefondat.
În susținerea contestației în anulare s-a invocat împrejurarea că scopul aplicării HG. nr. 1550/2004 și a HG. nr. 105/2005 reiese din notele de fundamentare a acestor acte normative,acesta fiuind tocmai eliminarea discriminării între diferitele categorii de pensionari.ori prin decizia contestată se produce discriminarea sa în raport de alte categorii de pensionari,de vreme ce se conferă relevanță anului ieșirii la pensie.
Intimata Casa Județeană de Pensii Paf ormulat întâmpinare,solicitând respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată,motivând că nu pot fi apreciate ca greșeli materiale acelea care decurg din aprecierea probelor și din interpretarea unor dispoziții legale de drept material sau procedural.
Curtea,examinând contestația în raport de actele și lucrările dosarului,de motivul de contestație în anulare invocat,precum și de dispozițiile legale în materie,constată că aceasta e neîntemeiată din considerenteel ce se vor arăta în continuare:
Conform art. 318(1) proc. civ.hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată e rezultatul unei greșeli materiale.
În speță,contestatorul susține că o asemenea greșeală materială e și înlăturarea de către instanța de recurs a certificatului de încadrare într-un grad de handicap nr. 4632/26.11.2002 emis de Comisia de Expertiză Medicală din cadrul P,act a cărui reținere avea consecința firească a admiterii contestației pe care a formulat-o,astfel încât intimata să procedeze la recalcularea pensiei sale având în vedere un stagiu de cotizare de 20 ani,raportat la gradul II de handicap,ci nu a stagiului inițial de cotizare de 25 ani.
Având în vedere că din cuprinsul deciziei contestate reiese că instanța de recurs a examinat relevanța în cauză a înscrisulu invocat de contestator,apreciind că înlăturarea sau reținerea concludenței unor probe,în spetă a certificatului de încadrare într-un grad de handicap nr. 4632/26.11.2002 emis de Comisia de Expertiză Medicală din cadrul P,e atributul instanței de judecată în cadrul procesului de apreciere și interpretare a probelor ci nu o greșeală materială,în baza art. 318 și următoarele proc. civ.Curtea va respinge ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei nr. 237/27.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare a deciziei civile nr.237 din 27.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosar nr-, formulată de contestatorul, domiciliat în P,-,.47,.A,.2, județ în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 4 iunie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./27.06.2008
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Cristina Pigui Vera Andrea
