Reconstituire vechime. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 3/2009-

Ședința publică din 13 ianuarie 2009

PREȘEDINE: - - - judecător

R - judecător

- judecător

- grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâtul SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE MEDICALĂ cu sediul în, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimata reclamantă din O,-/C, - 44,.8, Cod poștal -, jud. B și intimata pârâtă AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.644/LM din 08 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect reconstituire vechime.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă intimata reclamantă personal, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că la data de 16.12.2008 prin registratura instanței a parvenit la dosar întâmpinare din partea intimatei pârâte Autoritatea de Sănătate Publică B - O, iar la data de 29.12.2008 întâmpinare din partea intimatei reclamante, după care:

La întrebarea instanței, intimata reclamantă arată că nu are probe sau cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.

Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Intimata reclamantă solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.644/LM din 08 septembrie 2008, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității de Sănătate Publică invocată de către pârâta Autoritatea de Sănătate Publică pentru perioada 1.01.1989-1.03.1994.

A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Spitalului Clinic de Recuperare Medicală invocată de către pârâtul Spitalul Clinic de Recuperare Medicală pentru perioada 1.12.1977-1.01.1989.

S-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Spitalul Clinic de Recuperare Medicală și Autoritatea de Sănătate Publică și în consecință, s-a constatat că activitatea prestată de reclamantă în perioada 1.12.1977-1.03.1994 în cadrul pârâților se încadrează în grupa a II- a de muncă.

Pârâții au fost obligați să efectueze mențiunile privitoare la grupa II-a de muncă în carnetul de muncă al reclamantei și anume pentru perioada 1.12.1977-1.01.1989 - pârâta Autoritatea de Sănătate Publică B, iar pentru perioada 1.01.1989-1.03.1994 pârâtul Spitalul Clinic de Recuperare Medicală, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele:

Din adeverința nr.19319 din 26.11.2007 eliberată de Spitalul Clinic de Urgență O rezultă că reclamanta în perioada 1.12.1977-31.12.1988 a desfășurat activitatea la Policlinica nr.2 și în această perioadă nu a beneficiat de sporuri pentru activitatea desfășurată în timpul nopții și nici spor pentru condiții deosebite de muncă.

Din carnetul de muncă al reclamantei depus la fila 6-13 din dosar rezultă că în perioada 1.12.1977-1.01.1989 reclamanta a fost angajata Direcției Sanitare a Județului B, în prezent Autoritatea de Sănătate Publică B iar în perioada 1.01.1989-1.03.1994 reclamanta a fost angajata Spitalului Clinic de Recuperare Medicală. Față de aceste mențiuni instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității de Sănătate Publică B pentru perioada 1.01.1989-1.03.1994 și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Spitalului Clinic de Recuperare Medicală invocată de către pârâtul Spitalului Clinic de Recuperare Medicală pentru perioada 1.12.1977-1.01.1989.

În ceea ce privește fondul cauzei, din declarațiile martorilor și cât și din adeverința sus menționată depusă la fila 3 din dosar, rezultă că reclamanta a prestat în perioada 1.12.1977-1.03.1994 activitate la aparate care funcționează cu radiații electromagnetice, activitate care se încadrează în anexa 2, pct.18 din Ordinul nr.50/1990. De asemenea, reclamanta a lucrat efectiv în aceste condiții în proporție de cel puțin 70% din programul de lucru, întrucât aparatele cu radiații erau amplasate în același spațiu cu aparatele care nu emit radiații. Așadar, activitatea prestată de către reclamantă îndeplinește și condițiile prevăzute de pct.1-18 ale Ordinului nr.50/1990 pentru a putea fi încadrată în grupa a II-a de muncă. Din aceleași probe administrate în cauză nu rezultă că unitatea a luat măsuri pentru normalizarea condițiilor de muncă, doar a acordat salariaților cinci zile concediu de odihnă suplimentar.

Instanța a constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs Spitalul Clinic de Recuperare Medicală, solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate, iar în fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului se arată că instanța de fond a interpretat în mod eronat prevederile nr.50/1990 și a nr. 125/1990, în sensul că nu a luat în considerare condiția imperativă impusă de art. 7 privitor la procentul de 70 % din programul normal de lucru, reclamanta nefăcând dovada îndeplinirii acestei condiții.

Mai mult, în activitatea desfășurată de reclamantă ca asistent medical au existat perioade lungi de timp (luni) în care aceasta nu a lucrat efectiv în serviciul de electroterapie, astfel că ea nu avea cum să îndeplinească procentul de 70 %, mai sus evocat.

În fine, mai arată că din determinările efectuate la cabinetele de electroterapie din baza de tratament în care a lucrat reclamanta, de Institutul de Sănătate Publică CNd in data de 28.01.2005 rezultă că nu sunt depășiri a valorilor maxime admise de Normele Generale de Protecția, la aparatele din dotare.

În drept invocă dispozițiile art. 299 și următorii Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Autoritatea de Sănătate Publică Bal ăsat la aprecierea instanței soluționarea cauzei.

Întâmpinare a depus și reclamanta - intimată, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:

În mod corect a reținut instanța de fond aplicabilitatea în cauză a prevederilor Ordinului nr.50/1990 în ceea ce o privește pe reclamantă.

Susținerile recurentei potrivit cărora intimata nu a lucrat cel puțin 70 % din timpul de lucru în condiții deosebite, respectiv că recurenta ar fi întreprins măsuri pentru respectarea dispozițiilor Ordonanței mai sus evocate, sunt lipsite de suport probator, în condițiile în care în astfel de litigii, sarcina probei aparține angajatorului.

În ceea ce privește determinările făcute de Institutul de Sănătate Publică CNa cestea au fost făcute în anul 2005, nefiind relevante pentru perioada de timp ce face obiectul cauzei.

În schimb, reclamanta a dovedit prin probele testimoniale administrate în cauză, îndeplinirea condițiilor necesare pentru a beneficia de dispozițiile Ordinului 50/1990, în sensul încadrării acesteia în grupa a II-a de muncă.

Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează în temeiul art. 304 indice 1 și art. 312 alin.1 coroborat cu art. 316 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâtul SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE MEDICALĂ cu sediul în, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimata reclamantă din O,-/C, - 44,.8, Cod poștal -, jud. B și intimata pârâtă AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.644 din 08 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 13 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - R

Red.dec.- /22.01.2009

Jud.fond. -

Dact./26.01.2009

Ex.2

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Reconstituire vechime. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Oradea