Reconstituire vechime. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 9/
Ședința publică din 7 ianuarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B,--3, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1363 din 11 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta intimată, asistată de av. în substituirea av., lipsă fiind pârâtul recurent Ministerul Sănătății Publice și pârâtul intimat Spitalul Clinic Județean
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse în întâmpinare. Solicită, de asemenea, obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1363/11 octombrie 2007, îndreptată, sub aspectul unor erori materiale, prin încheierile din 22 aprilie și 26 aprilie 2008, Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății Publice, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății Publice și Spitalul Clinic Județean de Urgență M și, drept consecință:
- a constatat că perioada 19.09.1975 - 20.02.1980, constituie vechime în muncă a reclamantei în cadrul Ministerului Sănătății Publice în funcția de asistentă medicală principală;
- a constatat că în perioada 19.09.1975 - 20.02.1980, reclamanta a avut o retribuție lunară de 160,50 dinari libieni, din care s-au virat impozitele și contribuțiile legale;
- a obligat pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență M să înscrie în carnetul de muncă al reclamantei mențiunile corespunzătoare constatărilor de mai sus;
- a obligat pârâții la plata în favoarea reclamantei a sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătății Publice, solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea, pe acest considerent, a acțiunii îndreptate împotriva sa.
În motivarea acestei solicitări, recurentul a arătat că orice obligație în ceea ce privește înscrierile în carnetul de muncă revine angajatorului, în speța de față Spitalului Clinic Județean M, al cărui salariat a fost reclamanta, iar nu Ministerului Sănătății Publice.
De asemenea, s-a susținut excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei față de pârâtul-recurent, pe considerentul că aceasta nu a fost niciodată salariata Ministerului Sănătății Publice.
În fine, hotărârea primei instanțe a fost contestată și sub aspectul obligării pârâtului-recurent la cheltuieli de judecată, în condițiile în care obligația de a înscrie anumite mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei a fost stabilită doar în sarcina pârâtului Spitalul Clinic Județean
Prin întâmpinarea formulată, reclamanta a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând legalitatea hotărârii primei instanțe.
Examinând calea de atac dedusă judecăți, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, astfel că va fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Soluția respingerii de către prima instanță a celor două excepții invocate de către pârâtul-recurent este corectă, deoarece, astfel cum rezultă din mențiunile efectuate în carnetul de muncă al reclamantei, aceasta a fost detașată la Spitalul Central din - Republica Arabă Libia, în urma adresei nr. VI - 07/82/28.12.1979, emisă de Ministerul Sănătății din România, al cărui succesor în drepturi și obligații este pârâtul-recurent.
Prin urmare, în mod greșit se susține că acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat recunoașterea ca vechime în muncă a perioadei în care a lucrat în străinătate, cu acordul Ministerului Sănătății.
În același context, acțiunea îndreptată împotriva pârâtului-recurent nu poate fi apreciată ca inadmisibilă, întrucât solicitarea concretă adresată acestuia vizează doar constatarea ca vechime în muncă a unei perioade de activitate, precum și a veniturilor obținute - cereri pe deplin admisibile în raport de prevederile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
Nu subzistă nici critica vizând greșita obligare a pârâtului-recurent la cheltuieli de judecată, deoarece acțiunea reclamantei fiind admisă și în contradictoriu cu acesta - cu privire la recunoașterea vechimii în muncă și a nivelului veniturilor - prevederile art. 274 Cod procedură civilă, au fost corect aplicate față de ambii pârâți.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul dedus judecății va fi respins ca nefondat, corelativ cu obligarea recurentului la cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul Ministerul Sănătății Publice, cu sediul în B,--3, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1363 din 11 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Obligă pârâtul la plata sumei de 600 lei în favoarea reclamantei, cu domiciliul în Târgu M,-,.19, județul M, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./03.02.2009
Jud.fond.;
Asist.jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
