Reprezentativitate sindicat. Decizia 1324/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1943/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1324
Ședința publică de la 15.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristian Olteanu
JUDECĂTOR 2: Ilie Mari -
JUDECĂTOR 3: Ionelia Drăgan
GREFIER: - -
Ministerul public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, împotriva sentinței civile nr.928/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - petentă FEDERAȚIA SINDICATELOR NAȚIONALE ALE POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ROMÂNIA.
Obiectul pricinii - reprezentativitate sindicat.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, prin consilier juridic, în baza delegației nr. -/13.10.2009 (pe care o depune), intimata - petentă FEDERAȚIA SINDICATELOR NAȚIONALE ALE POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ROMÂNIA, prin reprezentant, în baza delegației nr.10/15.10.2009 (pe care o depune).
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilierul juridic al recurentului depune dovada achitării taxei judiciare, în cuantum de 9,50 lei, potrivit ordinului de plată nr.511/02.10.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, precum s-a stabilit prin rezoluția administrativă.
Reprezentantul intimatei - petente depune set înscrisuri, contractul colectiv de muncă unic nr.2895/29.12.2006 la nivel național pe anii 2007 - 2010, adresă emisă de Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România către Ministerul Administrației și Internelor nr.1136/04.08.2009, prin care se aduce la cunoștință împrejurarea potrivit căreia prin sentința civilă nr.296/02.03.2009, au fost constatate îndeplinite condițiile de reprezentativitate la nivel de ramură "Administrație Publică și Apărare".
Reprezentantul intimatei - petente invocă excepția lipsei calității procesuale active, întrucât Ministerul Administrației și Internelor nu a fost parte în hotărârea atacată, motiv pentru care nu poate formula recurs și excepția tardivității recursului, potrivit dispozițiilor art.301 din Codul d e procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, în speță, hotărârea a fost pronunțată la 19.06.2009 și rămasă definitivă și irevocabilă la 30.07.2009.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de administrat
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea recursului.
Recurentul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, prin consilier juridic, solicită respingerea excepțiilor, ca neîntemeiate și admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr.928 din data de 19.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, apreciind că organizațiile sindicale, la nivel de ramură, trebuie să îndeplinească anumite condiții prevăzute de dispozițiile art.17 lit. b din Legea nr.130/1996, respectiv să dețină statut legal de federație sindicală, să dețină independență organizatorică patrimonială, iar organizațiile componente să cuprindă un număr cel puțin egal cu 7% din efectivul salariaților pe ramură respectivă, sens în care instanța de fond nu a procedat la o verificare amănunțită și nu a administrat dovezi, decât înscrisurile deja existente în dosarul cauzei.
Mai mult, instanța de apel nu a precizat față de care ramură a acordat reprezentativitatea acestei federații, motiv pentru care solicită, în subsidiar, a se preciza acest aspect.
Intimata - petentă FEDERAȚIA SINDICATELOR NAȚIONALE ALE POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ROMÂNIA, prin reprezentant, solicită admiterea excepțiilor, respingerea recursului și, în subsidiar, în temeiul dispozițiilor art.2811din Codul d e procedură civilă, modificarea sentinței civile atacate, în sensul de a se menționa ramura "Administrare Publică și Apărare, Asigurări Sociale din Sistemul Public" ramură la nivelul căreia s-a constatat reprezentativitatea federației de către Tribunalul București.
La momentul sesizării instanței au fost îndeplinite cerințele prevăzute de art.17 din Legea nr.130/1996 și în baza adresei emise de Institutului Național de Statistică, numărul salariaților din diviziunea 84 - Cod, era întrunit.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că Ministerul Administrației și Internelor are calitate procesuală activă și interes legitim.
În ceea ce privește cererea de recurs, solicită respingerea acestuia, având în vedere adresa emisă de Institutul Național de Statistică privind diviziunea 84, iar membrii asociației întrunesc condițiile impuse de Legea nr.130/1996.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr- la 07.05.2009, petenta Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România (), a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că petenta Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România (), întrunește condițiile de reprezentativitate la nivel de ramura prevăzute de art.17 lit. b) din Legea nr.130/1996, așa cum a fost modificată prin Legea nr.143/1997, pentru o perioada de 4 ani în conformitate cu art.36 din actul normativ menționat.
Petenta a arătat că din cele menționate rezultă că la nivelul acestei ramuri de activitate s-au înregistrat potrivit Institutului Național de Statistică un număr de 437.797 salariați, iar din datele anexate rezultă că în organizațiile sindicale membre ale Federației au un număr de 47.500 membri, adică mai mult de 7% din numărul de salariați înregistrat la nivelul ramurii.
În dovedirea cererii s-au depus la dosar următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 296/2.03.2009 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, prin care Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România () a dobândit personalitate juridică; certificatul de înscriere a persoanei juridice; procesul-verbal al ședinței Comitetului încheiat la data de 1.06.2009 încheiat în formă autentică, declarația pe proprie răspundere dată de - președinte interimar al federației cu privire la membrii federației la data de 1.06.2009 în formă autentică, o adresă emisă de Institutul Național de Statistică privind numărul de salariați din diviziunea 84 "Administrație Publică și Apărare" din care rezultă că în semestrul I 2008 exista un număr de 437.797 de persoane, dovada contului deschis la BRD.
Prin sentința civilă nr.928/19.06.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis cererea formulată de petenta Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România (), a constatat îndeplinite condițiile de reprezentativitate, la nivel de ramură ale Federației Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România ().
Pentru a pronunța această sentință, instanța a constatat că cererea este întemeiată, fiind întrunite dispozițiile art. 17 din Legea nr. 130/1996, în sensul că la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de ramură participă organizațiile sindicale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: au statut legal de federație sindicală; au independență organizatorică și patrimonială; organizațiile sindicale componente au, cumulat, un număr de membri cel puțin egal cu 7% din efectivul salariaților din ramura respectivă.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, se prevede că întrunirea condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale se constată, la cererea acestora, de către instanțele judecătorești, de către Tribunalul Municipiului
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul Ministerul Administrației și Internelor, cererea de recurs fiind inregistrata pe rolul Curții de Apel București Secția III a Civilă, la data de28.08.2009.
În motivarea recursului recurenta formulat următoarele critici:
1.Aplicarea greșita a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 130/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Susține recurenta căorganizațiile sindicale la nivelderamurătrebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- "au statut legal de federație sindicală;
- au independență organizatorică și patrimonială;
- organizațiile componente au, cumulat, un număr de membri cel puțin egal cu 7 % din efectivul salariaților din ramura respectivă".
Referitor la "numărul de membri cel puțin egal cu 7% din efectivul salariaților din ramura respectivă", instanța de fond s-a limitat la a verifica doar conținutul unei adrese emise de Institutul Național de Statistică "privind numărul de salariați din diviziunea < Administrație Publică și Apărare>", din care rezulta că ". în semestrul 1 2008 exista un nr. de 437.797 de persoane", fără a se administra alte dovezi.
În Anexa nr.4 a Contractului Colectiv de Muncă Unic nr.2895/29.12.2006 la nivel național pe anii 2007 - 2010, la punctul 26 este prevăzută ramura - "Administrație Publică".
Ca atare, din conținutul adresei precizate mai sus nu rezultă dacă numărul de "437.797 de persoane" reprezintă "7 % din efectivul salariaților din ramura respectivă", așa cum condiționează textul de lege, respectiv ultima liniuță a art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 130/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, în opinia recurentului, instanța de fond nu a lămurit dacă Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România () întrunește condițiile de reprezentativitate la nivelul ramurii "Administrație Publică", limitându-se doar la aplicarea unei prevederi legale care să nu fie coroborată cu ansamblul normelor conținute de prevederile legale incidente.
2. Instanța de fond a constatat reprezentativitate a la nivel de ramură, dar fără a preciza care este aceasta și fără a face și aplicarea dispozițiilor art. 36 din Legea nr.130/1996, cu modificările și completările ulterioare.
S-a solicitat admiterea recursului și, rejudecarea fondul cauzei, respingerea acțiunii ca nefondată,iar în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul precizării față de care ramură își produce efectele reprezentativitatea Federației Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România ().
La termenul de judecata din data de 15.10.2009, intimata invocat excepția lipsei calității procesuale active recurentei și excepția tardivității formulării recursului.
Analizând cu prioritate aceste excepții, în aplicarea prevederilor art. 137 din Codul d procedură civilă, curtea retine următoarele:
În ceea ce privește excepția tardivității formulării recursului.
Excepția este nefondată.
Potrivit art. 17 alin. 3 din legea nr. 130/1996, hotărârea este supusă numai recursului.
În cauză, cererea cu cărei soluționare a fost investită instanța de fond se soluționează conform procedurii stabilite în art. 331 și următoarele din Codul d procedură civilă, câta vreme prin formularea acesteia nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană ci vizează constatarea îndeplinirii condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale la nivel de ramură al petentei Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România. Astfel, spre deosebire de procedura contencioasă, procedura necontencioasă se caracterizează prin lipsa unui litigiu, prin neexistența unui conflict de interese.
Potrivit art. 338 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse dispozițiilor speciale, care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul cărții de față.
Întrucât dispozițiile speciale înscrise în art. 17 alin. 3 din legea nr.130/1996, nu cuprind mențiuni derogatorii în ceea ce privește modul de calcul al termenului de recurs, rezultă că în cauza sunt pe deplin incidente prevederile art. 336 alin. 2 din Codul d procedură civilă.
Astfel, curtea reține că potrivit art. 336 alin. 2 din Codul d procedură civilă, ermenul de recurs va curge de la pronunțare, pentru cei care au fost de față, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Câtva vreme, în speța, cauza s-a soluționat fără citarea recurentei, termenul de recurs nu poate fi considerat că a început să curgă decât de la data la care se face dovada că acesteia i-a fost comunicată hotărârea.
Din analiza actelor dosarului, rezultă că în cauză, la momentul soluționării cererii, recurenta nu a fost citată și nici nu a fost prezentă și în același timp nu s-a procedat la comunicarea hotărârii către recurenta, în condițiile stabilite de Codul d procedură civilă, or, potrivit art. 336 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, în această situație, termenul de recurs nu poate curge decât de la comunicarea hotărârii.
Nefăcându-se această dovadă, excepția tardivității recursului este vădit nefondată.
De altfel, potrivit adresei existente la fila 20 dosar recurs, rezultă că intimata petenta a adus la cunoștința recurentei existența acestei hotărâri la data de 06.08.2009, recursul fiind expediat prin poștă, la data de 14.08.2009, astfel că și prin raportare la aceste dovezi, excepția nu poate fi primită.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a recurentei.
Excepția este nefondată.
Astfel, potrivit art. 336 alin. 3 din Codul d procedură civilă, recursul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii.
În cauză, recurentul Ministerul Administrației și Internelor, este în sensul legii, persoană interesată și pe cale de consecință, are calitatea de a ataca în justiție o hotărâre cu referire la care susține că este contrară prevederilor 130/1996, câta vreme ca urmare a constatării reprezentativității intimatei petente, acesta dobândește dreptul de participa la negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură. Potrivit art. 1 din același act normativ, contractul colectiv de muncă se încheie între salariați, reprezentați prin sindicate și persoana juridică care angajează salariați prin încheierea contractelor individuale de muncă, or, nu se poate nega faptul că recurentul îndeplinește această calitate, din aceasta deducându-se un interes actual, legitim și personal al acestuia în formularea căii de atac prin care se tinde tocmai la verificarea legalității constatării îndeplinirii condițiilor de reprezentativitate a unei entități care participa la negocierea contractului colectiv de muncă, alături de recurentă.
Analizând legalitatea sentinței civile recurate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea constată recursul nefondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește critica vizând greșita constatare de către instanța de fond a îndeplinirii condițiilor impuse de art. 17 lit. b din legea nr. 130/1996.
Critica este nefondată.
Astfel, potrivit art. 17 alin. 1 lit. b din actul normativ de referința, la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de ramură organizațiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
- au statut legal de organizații sindicale de tip federativ;
- au independență organizatorică și patrimonială;
- organizațiile sindicale componente au, cumulat, un număr de membri cel puțin egal cu 7% din efectivul salariaților din ramura respectivă;
Recurenta susține că aceasta ultima condiție nu ar fi îndeplinită în persoana intimatei petente, arătând că din conținutul adresei emise de institutul național de statistică - fila 21 dosar fond, nu rezultă dacă numărul de 437.797 de persoane reprezintă 7% din efectivul salariaților din ramura respectivă.
Curtea retine că potrivit acestui înscris, numărul de salariați din diviziunea 84 "administrație publică și apărare asigurări sociale din sistemul public, conform. 2", numărul mediu de salariați este de 437.797 lei.
Pe de alta parte, potrivit anexei nr. 4 la contractul colectiv de muncă, nr. 2895/29.12.2006, la rubrica ramura administrație publică se menționează că numărul de salariați este de 166.682.
Cum în cauză, numărul de membri ai intimatei Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România, este de 47.500 - aspect necontestat de recurenta - este evident că, fiind îndeplinită cerința ca acest număr să reprezinte cel puțin 7% din numărul de membri ai diviziunii 84 "administrație publică și apărare asigurări sociale din sistemul public, conform. 2", condiția impusa de art. 17 alin.1 lit. b din legea nr. 130/1996, este îndeplinită și prin raportare la susținerile recurentei în sensul că ar prezenta relevanță doar salariații din administrația publică (contractul colectiv de muncă - singura proba administrată de recurenta în cauză, atestând că numărul de salariați în acest domeniu este de 166.682 iar din adresa institutului de statistica, rezultând că numărul de salariați la care s-a raportat prima instanța, include salariații din administrația publică).
Pe de altă parte, potrivit art. 3 din HG 656/1997, se aplică în toate domeniile de activitate economică și socială și este obligatorie pentru toate organele administrației publice centrale și locale, unități bugetare, agenți economici, indiferent de forma de proprietate, organizații patronale, sindicale, profesionale și politice, fundații, asociații și alte persoane fizice și juridice, la completarea documentelor oficiale ori de câte ori se cere precizarea activității, Comisia Națională pentru Statistică având obligația de a actualiza acesta clasificare în concordanță cu modificările produse în structura economiei naționale și în de activități economice din Comunitatea Europeană.
De asemenea, potrivit art. 21 din Regulamentul (CE) 1893/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a ui statistic al activităților economice a doua revizuire si de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum si a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, acesta se aplica de la 1 ianuarie 2008, este obligatoriu in toate elementele sale si se aplica direct in toate statele membre, or, România este stat membru al Uniunii Europene iar clasificarea 2 avut cA temei tocmai adoptarea acestui regulament. Totodată, prin Decizia /Enel (1964), a definit relația dintre dreptul comunitar si dreptul național al statelor membre arătând ca dreptul comunitar este o ordine juridica independenta care are prioritate de aplicare chiar si în fața dreptului național ulterior.
Față de aceste considerente, nu pot fi primite susținerile recurentei în sensul că instanța de fond nu ar fi lămurit dacă intimata întrunește condițiile de reprezentativitate la nivelul ramurei, referirile la secțiunea 84 din Codul.2, nefiind de natura sa determine stabilire eronata a situației de fapt, sub aspectul ce a făcut obiectul analizei.
Pentru aceleași considerente nu se poate retine nici omisiune a instanței de fond de a preciza ramura în raport de care s-a verificat îndeplinirea cerințelor de reprezentativitate.
În ceea ce privește critica vizând omisiunea instanței de fond de a face aplicarea în cauza a prevederilor art. 36 din legea nr. 130/1996, curtea constata că aceste dispoziții legale vizează comunicarea hotărârilor judecătorești rămase definitive, prin care se constată reprezentativitatea unor parteneri sociali, către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care va ține evidența acestora.
Este adevărat că din actele dosarului de fond nu rezultă că hotărârea ce face obiectul recursului fost comunicată Ministerul Muncii și Protecției Sociale, însă această omisiune nu poate reprezenta cauză de nulitate sentinței, prin raportare la prevederile art. 105 alin. 2 din Codul d procedură civilă, vătămarea produsă prin neîndeplinirea formalităților de opozabilitate, putând fi remediată oricând, pe cale administrativă, prin formularea unei simple cereri de comunicare către aceasta instituție și chiar de către instanța de fond, din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile de tardivitate și lipsei calității procesuale active.
Respinge ca nefondat recursul formulat recurentul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, împotriva sentinței civile nr.928/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - petentă FEDERAȚIA SINDICATELOR NAȚIONALE ALE POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ROMÂNIA.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
MARI
GREFIER
Red.
.//
4 ex./23.10.2009
TB-4 -
Președinte:Cristian OlteanuJudecători:Cristian Olteanu, Ilie, Ionelia Drăgan
