Legea 157 2011 Pagina 2 - Legea 157 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

130.La articolul 94, alineatele (3) şi (5) se abrogă.

131.La articolul 96, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

„(10)În cazul deciziilor de îndepărtare care fac obiectul alin. (1), străinul poate contesta măsura ce ţine de executarea îndepărtării în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.“

132.Articolul 97 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 97

Luarea în custodie publică a străinilor

(1)Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertăţii de mişcare pe teritoriul României, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, în una dintre următoarele situaţii:

a)există un risc de sustragere de la procedura de îndepărtare;

b)străinul nu a respectat termenul de întoarcere voluntară acordat prin decizia de returnare;

c)străinul a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României;

d)străinul evită sau împiedică pregătirea returnării ori procesul de îndepărtare;

e)străinul face obiectul măsurii de siguranţă a expulzării dispuse de instanţa de judecată.

(2)Măsura luării în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării sub escortă.

(3)Măsura poate fi dispusă şi de către instanţa de judecată odată cu pronunţarea hotărârii prin care străinul este declarat indezirabil ori este dispusă expulzarea acestuia. În acest caz, luarea în custodie publică se dispune până la îndepărtarea de pe teritoriul României, dar nu mai mult de 18 luni.

(4)Prelungirea duratei de luare în custodie publică prevăzute la alin. (2) pentru străinii care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanţei este irevocabilă.

(5)Perioada de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăşi 6 luni.

(6)Perioada prevăzută la alin. (5) poate fi extinsă în mod excepţional, în condiţiile prevăzute la alin. (4), pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăşi 12 luni, în cazurile în care Oficiul Român pentru Imigrări a fost în imposibilitate de a efectua îndepărtarea străinului datorită:

a)acţiunilor acestuia care împiedică procesul de îndepărtare;

b)întârzierilor în obţinerea documentaţiei necesare îndepărtării din partea ţărilor terţe.

(7)În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existenţa unuia dintre cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) sau la art. 92¹ alin. (1) ori acesta formulează pentru prima dată o cerere pentru acordarea unei forme de protecţie, măsura luării în custodie publică încetează de drept. La formularea unei cereri de acces la o nouă procedură de azil, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la noua procedură.

(8)Fac excepţie de la prevederile alin. (7) situaţiile în care, pentru raţiuni de siguranţă naţională sau ordine publică, se impune îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României sau menţinerea străinului în custodie publică până la finalizarea procedurii pentru acordarea unei forme de protecţie.

(9)Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea formulată nu suspendă procedura îndepărtării.

(10)Străinii luaţi în custodie publică, precum şi cei îndepărtaţi sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentaţi şi fotografiaţi.

(11)În cazul în care Oficiul Român pentru Imigrări, din oficiu sau la solicitarea străinului, constată faptul că nu mai există posibilitatea îndepărtării străinului în perioada pentru care a fost instituită măsura custodiei publice, dispune încetarea măsurii luării în custodie publică şi acordarea tolerării. Decizia de respingere a cererii străinului poate fi contestată în termen de 5 zile la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(12)Oficiul Român pentru Imigrări analizează oportunitatea menţinerii măsurii luării în custodie publică, la intervale de maximum 3 luni. În cazul familiilor cu minori luate în custodie publică, analiza se efectuează la intervale de maximum o lună.“

133.După articolul 97 se introduce un nou articol, articolul 97¹, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 97¹

Dispunerea de măsuri derogatorii în situaţii excepţionale

(1)În situaţiile în care trebuie returnat un număr excepţional de mare de străini, caz care reprezintă o sarcină neprevăzută şi dificilă pentru capacitatea de primire a centrelor de cazare sau pentru propriul personal, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune şi aplica măsuri derogatorii de la prevederile art. 98 alin. (1) şi (2) şi ale art. 101 alin. (3), atât timp cât situaţia excepţională durează.

(2)Pe durata aplicării măsurilor derogatorii prevăzute la alin. (1), termenele stabilite la art. 97 alin. (9) pot fi depăşite cu maximum 30 de zile.

(3)Oficiul Român pentru Imigrări informează Comisia Europeană cu privire la măsurile dispuse potrivit alin. (1), precum şi la încetarea aplicării acestora.“

134.La articolul 98, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3)Centrele sunt organizate şi funcţionează pe baza regulamentului care se aprobă prin dispoziţie a şefului Oficiului Român pentru Imigrări.“

135.La articolul 98, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5)Organizaţiilor şi organismelor naţionale, internaţionale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul migraţiei, autorizate şi acreditate în condiţiile legii, li se asigură posibilitatea de a vizita centrele, pe baza protocoalelor încheiate cu Oficiul Român pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În situaţii excepţionale şi temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un termen de 48 de ore.“

136.La articolul 99, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7)Minorii introduşi în centre care însoţesc cel puţin unul dintre părinţi sau reprezentantul legal, luat în custodie publică, au acces gratuit la sistemul de învăţământ obligatoriu.“

137.La articolul 99, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

„(8)Persoanele vulnerabile cazate în centre au dreptul la îngrijire medicală şi tratament adecvat situaţiilor speciale în care se află.“

138.La articolul 101, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)Pe toată perioada cât străinii se află în custodie publică, deplasarea în afara centrelor se va efectua sub escortă.“

139.La articolul 101, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3)Familiile luate în custodie publică vor fi cazate separat, asigurându-le un nivel corespunzător de intimitate.“

140.La articolul 102, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul ţării acordată de Oficiul Român pentru Imigrări străinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României, materializată prin eliberarea unui document de tolerat.“

141.Articolul 103 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 103

Situaţii de tolerare pe teritoriul României

(1)Străinii prevăzuţi la art. 102 alin. (1) pot fi toleraţi în următoarele situaţii:

a)atunci când se află în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea unui permis de şedere;

b)atunci când a încetat măsura custodiei publice dispusă împotriva lor;

c)atunci când prezenţa temporară pe teritoriul României a acestora este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea autorităţilor sau a instituţiilor publice;

d)atunci când aceştia se află într-o situaţie de interzicere a îndepărtării şi nu li se poate acorda sau prelungi dreptul de şedere;

e)atunci când există motive serioase să se considere că aceştia sunt victime ale traficului de fiinţe umane. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată;

f)atunci când a fost dispusă suspendarea executării măsurii îndepărtării de pe teritoriul României;

g)când îndepărtarea sub escortă nu poate fi executată în termen de 24 de ore, însă există indicii temeinice că nu se impune ca aceştia să fie luaţi în custodie publică;

h)atunci când Oficiul Român pentru Imigrări constată că aceştia se află în imposibilitatea temporară de a părăsi România din alte motive obiective.

(2)În situaţia în care străinii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul refuzării intrării, tolerarea poate fi acordată numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.“

142.La articolul 104, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹)Tolerarea încetează în următoarele situaţii:

a)prin acordarea ori prelungirea unui drept de şedere în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

b)în cazul acordării permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare;

c)în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.“

143.La articolul 104, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)Tolerarea nu anulează obligaţia străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată, cu excepţia celor aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1¹) lit. a) şi b).“

144.La articolul 104, alineatul (3) se abrogă.

145.La articolul 104, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4)La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerării, străinul care nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1¹) lit. a) şi b) va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(5)În cazul persoanelor prevăzute la art. 103 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonanţă, sau, după caz, instanţa, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerării dacă prezenţa acestora este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungeşte succesiv, în condiţiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal.“

146.La articolul 104, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5¹) şi (5²), cu următorul cuprins:

„(5¹)Pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, străinii au acces la piaţa forţei de muncă, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

(5²)Dreptul la muncă acordat străinilor cărora li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României încetează de drept în toate situaţiile în care încetează tolerarea.“

147.La articolul 104, alineatele (6) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(6)Străinul este obligat să se prezinte periodic, la un interval de 60 de zile sau ori de câte ori este chemat, la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care i-a acordat tolerarea şi să anunţe orice schimbare a reşedinţei.

..........

(9)În cazul străinilor prevăzuţi la art. 103 alin. (1) lit. b), dacă au dispărut motivele pentru care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în perioada de custodie publică anterioară, aceştia pot fi luaţi din nou în custodie publică, în condiţiile art. 97 alin. (2), în vederea îndepărtării de pe teritoriul României.“

148.La articolul 105, alineatele (2), (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2)Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări sau de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în condiţiile legii, şi în situaţia în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)–d) şi art. 8 alin. (2) lit. a)–b¹).

..........

(4)Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura şi conţine motivarea în fapt şi în drept, precum şi informaţiile privind căile de atac posibile.

..........

(6)Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi introduse în Sistemul naţional de evidenţă a străinilor de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Român pentru Imigrări.“

149.La articolul 106, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2¹) şi (2²), cu următorul cuprins:

„(2¹)În cazul străinilor cărora le-a fost revocată sau anulată viza ori dreptul de şedere pentru nerespectarea scopului declarat în faţa autorităţilor, durata interdicţiei va fi de 6 luni.

(2²)În cazul străinilor care au solicitat sau au obţinut viza ori un drept de şedere temporară sau un drept de şedere pe termen lung prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori prin alte mijloace ilegale, durata interdicţiei va fi de 2 ani.“

150.La articolul 106, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹)Împotriva străinilor care au intrat în România în perioada de interdicţie durata interdicţiei va fi cea dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani.“

151.La articolul 106 alineatul (5), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b)5 ani – pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin. (2) lit. a)–b¹).“

152.La articolul 106, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6)În cazuri temeinic justificate, la solicitarea străinilor care dovedesc că au părăsit teritoriul României cu respectarea deplină a deciziei de returnare, Oficiul Român pentru Imigrări poate retrage sau suspenda interdicţia de intrare în România.“

153.La articolul 107 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b¹), cu următorul cuprins:

„b¹)Cartea albastră a UE străinului, posesor al unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară şi dreptul de muncă;“.

154.La articolul 107 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c)permis de şedere pe termen lung străinului căruia i s-a acordat dreptul de şedere pe termen lung.“

155.La articolul 107, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)Prevederile referitoare la permisul de şedere temporară se aplică în mod corespunzător şi permisului de şedere în scop de muncă şi Cărţii albastre a UE.“

156.La articolul 110, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Permisul de şedere pe termen lung se eliberează în baza obţinerii dreptului de şedere pe termen lung:

a)străinilor membri de familie ai cetăţenilor români, pentru o perioadă de 10 ani, şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă;

b)celorlalte categorii de străini, pentru o perioadă de 5 ani, şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă.“

157.La articolul 110, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹)În permisele de şedere pe termen lung eliberate titularilor unui drept de şedere pe termen lung, obţinut ca urmare a deţinerii unei Cărţi albastre a UE, se înscrie menţiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE».“

158.Secţiunea a 2-a „Cărţile de rezidenţă pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români“ a capitolului VI, cuprinzând articolele 114–117, se abrogă.

159.După secţiunea a 2-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 2¹-a, cuprinzând articolul 117¹, cu următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 2¹-a

Documentele care se eliberează străinilor toleraţi pe teritoriul României

ARTICOLUL 117¹

Regimul documentului de tolerat

(1)Străinului căruia i s-a acordat tolerarea i se eliberează un document care atestă existenţa permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, perioada pentru care beneficiază de aceasta şi care face dovada adresei sale de reşedinţă pe teritoriul României.

(2)Pe perioada valabilităţii documentului, titularul său are acces la piaţa forţei de muncă în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

(3)Documentul de tolerat are valabilitate limitată la perioada pentru care i s-a acordat permisiunea de a rămâne pe teritoriul României şi se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia prelungirii acestei permisiuni.

(4)Titularul documentului de tolerat are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

(5)Titularul documentului de tolerat este obligat să anunţe Oficiul Român pentru Imigrări despre furtul, pierderea deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.

(6)Străinului i se eliberează de către formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă un nou document de tolerat în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.

(7)Forma şi conţinutul documentului de tolerat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.“

160.Capitolul VII „Prelucrarea şi protecţia datelor personale ale străinilor“, cuprinzând articolele 126 şi 127, se abrogă.

161.După articolul 128 se introduce un nou articol, articolul 128¹, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 128¹

Readmisia străinilor posesori ai Cărţii albastre a UE

Posesorul Cărţii albastre a UE căruia i s-a respins cererea de mutare în al doilea stat membru va fi readmis imediat, fără formalităţi, pe teritoriul României. Readmisia va fi acceptată imediat, fără formalităţi, şi pentru membrii de familie ai acestuia.“

162.Titlul articolului 130 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 130

Acordarea dreptului de şedere temporară pentru străinii victime ale traficului de persoane, ale traficului de migranţi, ale infracţiunii prevăzute la art. 141, ale infracţiunilor prevăzute la art. 264 alin. (3) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii“

163.La articolul 130, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Străinilor victime ale traficului de persoane, ale traficului de migranţi, ale infracţiunii prevăzute la art. 141, ale infracţiunilor prevăzute la art. 264 alin. (3) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, li se poate acorda un permis de şedere temporară chiar dacă au intrat ilegal în România, la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, în următoarele condiţii:“.

164.La articolul 130, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5)În cazul în care persoanelor prevăzute la alin. (1) nu le-a fost acordat un drept de şedere pe teritoriul României, acestea nu pot face obiectul unei interdicţii de intrare pe teritoriul României decât dacă reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică ori securitatea naţională sau nu au respectat decizia de returnare.“

165.La articolul 131 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e)îndepărtarea unui minor neînsoţit se poate face, în urma unei evaluări prealabile de către autorităţile competente, doar dacă minorul este trimis părinţilor, atunci când aceştia au fost identificaţi şi nu au reşedinţa pe teritoriul României, membrilor familiei, cu acordul acestora, tutorelui desemnat sau unor centre de primire corespunzătoare în statul de returnare;“.

166.La articolul 134, punctul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„11.nerespectarea obligaţiei ce revine străinului cu privire la permisul de şedere, prevăzută la art. 108 alin. (2), cu privire la documentul de tolerat, prevăzută la art. 117¹ alin. (4), sau neprezentarea documentelor de călătorie, în cazul străinilor aflaţi în România în baza unei vize ori în temeiul unor convenţii internaţionale sau acte normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize;“.

167.La articolul 134, punctul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„13.nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de şedere, prevăzut la art. 112 alin. (1), respectiv a documentului de tolerat, prevăzut la art. 117¹ alin. (5);“.

168.La articolul 135, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d)cu amendă de la 8.000 lei la 15.000 lei, cea prevăzută la pct. 1, calculată pentru fiecare străin transportat;“.

169.La articolul 143, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b)să îi legitimeze, să îi depisteze, să îi preia de la sediile altor autorităţi şi să îi conducă la sediul formaţiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispoziţiile legale privind regimul străinilor în România sau pe cei a căror identitate nu poate fi stabilită, să verifice şi să ia măsurile legale, în cel mult 24 de ore de la depistare;“.

170.La articolul 144, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suportă de către aceştia, cu condiţia ca, după achitarea acestor cheltuieli, să le rămână o sumă echivalentă cu minimum 50 euro, necesară acoperirii cheltuielilor proprii pe timpul îndepărtării.“

171.După articolul 144 se introduce un nou articol, articolul 144¹, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 144¹

Acordarea codului numeric personal

(1)Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere pe termen lung i se atribuie de către Oficiul Român pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de şedere.

(2)La solicitarea justificată a instituţiilor publice interesate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal şi străinilor care nu beneficiază de un drept de şedere pe teritoriul României, obţinut în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru exercitarea anumitor drepturi şi obligaţii legale şi numai cu acordul expres al acestora.

(3)În cazuri justificate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal şi străinilor cărora li s-a acordat tolerarea, la solicitarea acestora, care se înscrie pe documentul de tolerat.“

172.În tot cuprinsul ordonanţei de urgenţă, sintagma „permis de şedere permanentă“ se înlocuieşte cu sintagma „permis de şedere pe termen lung“, sintagma „drept de şedere permanentă“ se înlocuieşte cu sintagma „drept de şedere pe termen lung“ şi sintagma „titlu de călătorie“ se înlocuieşte cu sintagma „titlu de călătorie pentru străini“.

Art. II

(1)Cărţile de rezidenţă pentru străinii membri de familie şi cărţile de rezidenţă permanentă pentru străinii membri de familie, eliberate în temeiul art. 114 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până la împlinirea termenului pentru care au fost emise.

(2)Dreptul de şedere stabilit prin vizele de lungă şedere pentru activităţi umanitare sau, după caz, prin permisele de şedere, acordate în temeiul art. 47, respectiv art. 66 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămâne valabil până la expirare. Pentru prelungirea dreptului de şedere acordat în temeiul acestor prevederi se aplică dispoziţiile legale privind prelungirea dreptului de şedere temporară al străinilor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat.

Art. III

De la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 2, după litera g¹) se introduce o nouă literă, litera g²), cu următorul cuprins:

„g²)viza de scurtă şedere – viza uniformă, astfel cum este definită la art. 2 pct. 3 din Codul de vize, şi viza cu valabilitate teritorială limitată, astfel cum este definită la art. 2 pct. 4 din Codul de vize;“.

2.La articolul 2, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h)viza de tranzit aeroportuar – are înţelesul stabilit la art. 2 pct. 5 din Codul de vize;“.

3.La articolul 11, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)–(5), cu următorul cuprins:

„(3)Străinii care se află în posesia unei vize eliberate de un stat Schengen în condiţiile Codului de vize, cu excepţia vizelor care fac obiectul unei limitări pentru teritoriul României, pot intra şi rămâne în România cu respectarea valabilităţii vizei şi a perioadei de şedere acordate prin viza respectivă.

(4)Străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 81 din 21 martie 2001, li se permite intrarea pe teritoriul României şi pot să rămână pentru o perioadă de maximum 3 luni, în decurs de 6 luni de la data primei intrări pe teritoriul oricărui stat Schengen.

(5)Străinilor posesori ai vizelor de lungă şedere sau ai permiselor de şedere eliberate de alte state Schengen li se permite intrarea pe teritoriul statului român şi pot să rămână pentru o perioadă de maximum 3 luni, în decurs de 6 luni, calculată pentru toată durata şederii efective pe teritoriile celorlalte state Schengen, altele decât cel care le-a eliberat viza de lungă şedere, respectiv permisul de şedere.“

4.La articolul 20, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Autorităţile române acordă următoarele tipuri de vize:“.

5.La articolul 20, litera b) se abrogă.

6.Articolul 22 se abrogă.

7.Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 23

Viza de scurtă şedere

Viza de scurtă şedere se acordă în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute de Codul de vize.“

8.Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 27

Acordarea vizei

(1)Autorităţile române acordă străinilor, la cerere, vize dintre cele prevăzute la art. 20, în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în Codul de vize sau în prezenta ordonanţă de urgenţă, după caz.

(2)Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la înţelegerile de reprezentare încheiate în temeiul art. 8 din Codul de vize.

(3)Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului.

(4)Viza de lungă şedere se acordă numai dacă:

a)sunt îndeplinite condiţiile cu privire la intrarea pe teritoriul României, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)–h);

b)nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)–d);

c)pe numele străinului nu a fost introdusă alerta privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pentru managementul migraţiei şi azilului;

d)nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;

e)străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;

f)sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de acordare a vizei, în funcţie de scopul pentru care este solicitată.

(5)În situaţia în care străinii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (4) lit. a), deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, viza de lungă şedere se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.“

9.Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 28

Condiţii cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie

(1)Condiţiile cu privire la valabilitatea documentului de călătorie pe care urmează să fie aplicată viza de tranzit aeroportuar sau viza de scurtă şedere sunt cele prevăzute la art. 12 din Codul de vize.

(2)Condiţiile cu privire la valabilitatea documentului de călătorie prevăzute la art. 12 din Codul de vize se aplică şi pentru documentele de călătorie în care urmează să fie aplicată viza de lungă şedere.“

10.După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 28¹, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 28¹

Condiţii cu privire la solicitarea vizei de tranzit aeroportuar şi a vizei de scurtă şedere

Condiţiile cu privire la depunerea cererilor pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă şedere, precum şi cele referitoare la admisibilitatea acestor cereri sunt cele prevăzute la art. 9 şi 10, respectiv la art. 19 din Codul de vize.“

11.Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 29

Condiţii cu privire la solicitarea vizei de lungă şedere

(1)Cererea de acordare a vizei de lungă şedere trebuie să fie însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, care îndeplineşte condiţiile de valabilitate, potrivit art. 28 alin. (2), în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei, precum şi de dovada că străinul posedă mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României.

(2)Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valută convertibilă, cecurile de călătorie carnetele de cec asupra unui cont în devize, cărţile de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei de lungă şedere, sau orice alte mijloace care dovedesc existenţa resurselor financiare corespunzătoare.

(3)La depunerea cererii de acordare a vizei de lungă şedere, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.

(4)Cererea de acordare a vizei de lungă şedere nu se preia în următoarele cazuri:

a)nu este însoţită de documentele prevăzute la alin. (1);

b)nu s-a demonstrat buna-credinţă a solicitantului sau a rezultat că străinul nu îndeplineşte condiţiile generale şi speciale pentru acordarea vizei de lungă şedere prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.

(5)La solicitarea vizei de lungă şedere, străinii trebuie să se prezinte personal la autorităţile competente să acorde viza.

(6)Pot face excepţie de la prevederile alin. (3) şi (5) personalităţile marcante ale vieţii sociale, culturale, politice sau economice, străinii care trebuie să parcurgă o distanţă foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular şi numai dacă nu există dubiu cu privire la bunacredinţă a solicitantului, precum şi grupurile organizate, când un organism recunoscut şi demn de încredere răspunde de bunacredinţă a solicitanţilor.“

12.Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 30

Autorităţile competente să acorde viza

(1)Viza de tranzit aeroportuar şi viza de scurtă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României:

a)fără aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista menţionată la art. 27 alin. (3), pentru care nu este necesară procedura invitaţiei;

b)cu aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize, pentru străinii care provin din statele menţionate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2).

(2)În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă şedere, Centrul Naţional de Vize poate:

a)solicita avizul Oficiului Român pentru Imigrări, în cazurile stabilite prin protocol, aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului administraţiei şi internelor;

b)consulta autorităţile competente ale statelor membre, potrivit prevederilor art. 22 din Codul de vize.

(3)Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (2) lit. a) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h) şi la art. 8 alin. (1) lit. b)–d).

(4)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (2) lit. a) în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Naţional de Vize. În situaţii temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.

(5)Viza de tranzit aeroportuar şi viza de scurtă şedere se acordă de către autorităţile competente ale altor state Schengen, potrivit înţelegerilor de reprezentare încheiate în temeiul art. 8 din Codul de vize.

(6)Viza de scurtă şedere se acordă de către organele poliţiei de frontieră, la punctele de trecere a frontierei externe, potrivit prevederilor art. 35 şi 36 din Codul de vize.

(7)Viza de lungă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Naţional de Vize, numai după obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.

(8)Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)–d) şi la art. 27 alin. (4) lit. c) şi d), precum şi a condiţiilor speciale pentru fiecare tip de viză de lungă şedere.

(9)Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.

(10)Viza de lungă şedere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetăţenilor români se acordă de misiunile diplomatice şi de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare.“

13.Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 31

Soluţionarea cererilor de viză

(1)Condiţiile în care se soluţionează cererile pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă şedere sunt cele prevăzute la art. 23 din Codul de vize.

(2)Cererile pentru acordarea vizei de lungă şedere se soluţionează în sensul acordării vizei de lungă şedere sau în sensul refuzului acordării vizei de lungă şedere, în termen de până la 60 de zile de la data depunerii acestora, în urma verificării îndeplinirii condiţiilor generale şi speciale stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă.

(3)Se înfiinţează la nivelul Ministerului Afacerilor Externe Comisia de soluţionare a contestaţiilor privind refuzul acordării vizelor, ale cărei competenţe, regulament de funcţionare şi procedură de lucru se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(4)Decizia misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României prin care se refuză acordarea vizei se comunică solicitantului, împreună cu motivele pe care aceasta se întemeiază. Solicitanţii cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize au dreptul să formuleze contestaţie la comisia prevăzută la alin. (3).“

14.Articolul 32 se abrogă.

15.La articolul 33, partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)Autorităţile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei de lungă şedere în următoarele situaţii:“.

16.La articolul 33, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹)Situaţiile în care autorităţile prevăzute la alin. (1) anulează sau revocă vizele de tranzit aeroportuar sau vizele de scurtă şedere sunt cele prevăzute la art. 34 din Codul de vize.“

17.La articolul 33, partea introductivă a alineatului (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3)Măsura revocării vizei de lungă şedere poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii:“.

18.La articolul 33, alineatul (4¹) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4¹)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României poate fi contestată la comisia prevăzută la art. 31 alin. (3). Decizia de anulare sau de revocare dispusă de organele poliţiei de frontieră poate fi contestată în condiţiile legii contenciosului administrativ. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări poate fi contestată în condiţiile art. 84.“

19.La articolul 33, după alineatul (4¹) se introduce un nou alineat, alineatul (4²), cu următorul cuprins:

„(4²)Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă şedere se comunică străinului de către autorităţile prevăzute la alin. (4), utilizându-se formularul prevăzut în anexa VI la Codul de vize.“

20.La articolul 33, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5)Anularea sau revocarea vizelor de tranzit aeroportuar, a vizelor de scurtă şedere şi a vizelor de lungă şedere se materializează pe colantul de viză prin realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 34 alin. (5) din Codul de vize.“

21.La articolul 33, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5¹), cu următorul cuprins:

„(5¹)În situaţia anulării sau revocării vizei emise de un alt stat Schengen, autoritatea care a dispus măsura comunică acest lucru Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea informării statului emitent.“

22.La articolul 33, alineatul (6) se abrogă.

23.După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 33¹, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 33¹

Prelungirea valabilităţii vizei de scurtă şedere sau a dreptului de şedere conferit străinului prin viză

(1)Durata valabilităţii şi/sau a dreptului de şedere stabilit prin viza de scurtă şedere eliberată de autorităţile române sau de către un alt stat Schengen poate fi prelungită în condiţiile art. 33 din Codul de vize.

(2)Autoritatea naţională competentă să prelungească viza prevăzută la alin. (1), aplicată pe paşapoartele simple, este Oficiul Român pentru Imigrări şi formaţiunile teritoriale ale acestuia, iar pentru cele aplicate pe paşapoartele de serviciu sau diplomatice este Ministerul Afacerilor Externe.“

24.Titlul secţiunii a 4-a a capitolului III se modifică şi va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 4-a

Condiţii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar şi a vizelor de scurtă şedere“

25.La articolul 34, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 34

(1)Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condiţiile stabilite de Codul de vize.“

26.Articolul 35 se abrogă.

27.Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 36

Documente necesare obţinerii vizei de scurtă şedere

În funcţie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă şedere, este necesară prezentarea de către străin a unor documente justificative, în conformitate cu prevederile art. 14 şi ale anexei II din Codul de vize.“

28.La articolul 37, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Acordarea vizelor de scurtă şedere străinilor proveniţi din statele menţionate în lista prevăzută la art. 27 alin. (3), pentru care este stabilită procedura invitaţiei, se face cu respectarea condiţiilor pentru acordarea acestora şi a prevederilor speciale din prezenta secţiune.“

29.La articolul 39, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale formularului invitaţiei prevăzute de prezenta secţiune se stabilesc de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (4) din Codul de vize. Ministerul Administraţiei şi Internelor comunică Comisiei Europene modelul formularului şi asigură, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecţionarea acestuia.“

30.La articolul 40 alineatul (2), litera c) se abrogă.

31.La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e)străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European, ale statelor părţi la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state.“

32.La articolul 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3)Vizele acordate de autorităţile române străinilor prevăzuţi la alin. (2) lit. d) şi e) nu pot depăşi valabilitatea vizelor aplicate în documentele acestora sau valabilitatea permiselor de şedere ai căror titulari sunt.“

33.La articolul 50, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹)În situaţia în care străinii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere poate fi prelungit, dar numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.“

34.La articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹)În situaţia în care străinii îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), dar fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere permanentă se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.“

35.La articolul 105, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹)În situaţia în care străinul împotriva căruia se intenţionează luarea măsurii interzicerii intrării posedă permis de şedere eliberat de un alt stat Schengen, se declanşează consultarea statului emitent al permisului, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene.“

Art. IV

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2008, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 2, literele a), b) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a)străin – persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene;

b)autorizaţie de muncă – documentul oficial eliberat în condiţiile legii, care dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă sau detaşat în România la un singur angajator şi pe o singură funcţie;

..........

h)personal cu calificare specială – profesorii universitari, cercetătorii şi personalul ştiinţific care desfăşoară în România o activitate academică sau o activitate de cercetare în cadrul universităţilor, instituţiilor de educaţie şi cercetare, autorităţilor şi instituţiilor din sistemul administraţiei publice centrale;“.

2.La articolul 2, după litera h) se introduc şase noi litere, literele i)–n), cu următorul cuprins:

„i)angajator – persoana juridică sau persoana fizică cu sediul, respectiv domiciliul în România ori sucursala, filiala, agenţia sau reprezentanţa din România a unei persoane juridice străine cu sediul în străinătate, autorizată potrivit legii, care încadrează forţă de muncă în condiţiile legii;

j)loc de muncă înalt calificat – locul de muncă al unei persoane care în scopul exercitării unei activităţi salariate, reale şi efective, în beneficiul sau sub coordonarea altei persoane, este plătită şi are competenţe adecvate şi specifice necesare, demonstrate prin calificări profesionale superioare;

k)calificări profesionale superioare – calificările atestate prin prezentarea calificărilor din învăţământul postliceal sau superior ori prin documente care atestă obţinerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene a calificării profesionale, ca urmare a unei experienţe profesionale cu un nivel de cunoştinţe comparabil cu calificările din învăţământul postliceal ori superior, cu relevanţă în profesia sau sectorul specificat în contractul de muncă ori în oferta fermă de angajare;

l)calificare din învăţământul postliceal sau superior – orice diplomă, certificat sau alt titlu oficial de calificare emisă/emis de către o autoritate competentă, prin care se atestă absolvirea unui program de învăţământ postliceal ori superior;

m)programe de învăţământ postliceal sau superior – serie de cursuri, cu durata de minimum 3 ani, urmate după absolvirea învăţământului liceal şi furnizate de o instituţie de învăţământ recunoscută de către statul în care aceasta se găseşte;

n)lucrătorul înalt calificat – străinul titular al unei Cărţi albastre a Uniunii Europene.“

3.La articolul 3 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e)angajatorii au achitate obligaţiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru;“.

4.La articolul 3 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g)angajatorul să nu fi fost sancţionat anterior pentru muncă nedeclarată sau angajare ilegală.“

5.La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)Prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplică străinilor care îndeplinesc funcţia de administrator într-o societate comercială cu participare străină, în situaţia în care este o singură persoană numită în această funcţie, dacă străinul desfăşoară activitatea în calitate de sportiv profesionist, în condiţiile existenţei unei dovezi că a desfăşurat activitate similară în altă ţară, solicitanţilor autorizaţiei pentru lucrătorii sezonieri, solicitanţilor autorizaţiei de muncă nominale, pentru lucrătorii transfrontalieri, precum şi străinilor posesori ai unui permis de şedere în scop de studii.“

6.Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4

(1)Autorizaţia de muncă se eliberează, la cererea angajatorului, de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, dacă se constată îndeplinirea următoarelor condiţii:

a)angajatorul prezintă documentele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru fiecare tip de autorizaţie de muncă prin care dovedeşte că desfăşoară o activitate legală în România, că nu are datorii la bugetul de stat pe ultimul trimestru şi că a făcut o selecţie legală;

b)străinul îndeplineşte condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţă în activitate şi autorizare, este apt din punct de vedere medical să desfăşoare activitatea respectivă, nu are antecedente penale şi se încadrează în contingentul anual aprobat prin hotărâre a Guvernului, precum şi condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)–d), art. 11 şi art. 27 alin. (2) lit. c) şi e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare.

(2)Autorizaţia de muncă se eliberează în vederea admiterii pe teritoriul României şi pentru prelungirea dreptului de şedere pe perioade de cel mult un an.

(3)Autorizaţia de muncă se eliberează şi străinilor care:

a)provin din state cu care România are încheiate acorduri, convenţii sau înţelegeri de desfiinţare a vizelor pentru trecerea frontierei în acest scop sau pentru care România a renunţat unilateral la obligativitatea vizelor;

b)beneficiază de drept de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, acordat în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor în România;

c)beneficiază de drept de şedere temporară în scop de studii şi solicită încadrarea în muncă în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, cu program de maximum 4 ore pe zi;

d)sunt detaşaţi pe teritoriul României.

(4)Autorizaţia de muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale şi nu au respectat planul de afaceri prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare.“

7.La articolul 5, literele d) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„d)străinii care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii şi patrimoniului naţional;

..........

h)străinii angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat;“.

8.La articolul 5, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j), cu următorul cuprins:

„i)solicitanţii de azil, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;

j)străinii toleraţi, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României.“

9.La articolul 6 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h)autorizaţia de muncă pentru lucrătorii înalt calificaţi – dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă, pe baza unui contract de muncă valabil, încheiat pe o perioadă de cel puţin un an, la o persoană fizică sau juridică din România, pe un loc de muncă înalt calificat.“

10.La articolul 7 alineatul (1), literele a), d), e) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a)certificatul de înmatriculare de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în copie şi în original;

..........

d)certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială angajatorul îşi are sediul social, privind achitarea obligaţiilor către bugetul de stat, la sfârşitul trimestrului încheiat anterior depunerii cererii;

e)adeverinţa eliberată de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul, cu privire la forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant comunicat de angajator potrivit dispoziţiilor legale, cu cel mult 60 de zile anterioare depunerii cererii;

..........

i)curriculum vitae al străinului, care să conţină şi declaraţia pe propria răspundere a acestuia că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă şi că are cunoştinţe minime de limba română;“.

11.La articolul 7 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera i¹), cu următorul cuprins:

„i¹)cazierul judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine sau reşedinţă;“.

12.La articolul 7 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j¹), cu următorul cuprins:

„j¹)atunci când este cazul, documente care atestă obţinerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene a calificării profesionale necesare ocupării funcţiei pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de muncă;“.

13.Articolul 8 se abrogă.

14.La articolul 9 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9

(1)În vederea obţinerii autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii sezonieri, angajatorul, persoană juridică din România ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere motivată privind necesitatea încadrării în muncă a străinului, însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)–d), i), l) şi m), precum şi de:“.

15.La articolul 9 alineatul (2), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii sezonieri, angajatorul persoană fizică va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere motivată, însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d), i), l) şi m), precum şi de:“.

16.Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14

Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii detaşaţi, angajatorul, persoană juridică din România ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune o cerere motivată, însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a), b), d), i)–k) şi m), precum şi de:

a)copia documentului valabil de trecere a frontierei;

b)copia contractului individual de muncă, înregistrat la autorităţile competente din ţara de origine, tradus şi legalizat;

c)copia actului de detaşare, tradus şi legalizat;

d)după caz, copia contractului comercial de prestări de servicii, înregistrat la organul fiscal competent teritorial.“

17.După articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 14¹, cu următorul cuprins:

„Art. 14¹

Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii înalt calificaţi, angajatorul, persoană juridică din România, va depune o cerere motivată însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a), b), d), i), l) şi m), precum şi de:

a)copia contractului de muncă valabil sau a unei oferte ferme de angajare pe un loc de muncă înalt calificat, de cel puţin un an, care trebuie să prevadă că salariul lunar ori anual este de cel puţin 4 ori salariul mediu brut pe economie;

b)atestatul de recunoaştere a studiilor, eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, sau diplomă de studii, eliberată de instituţii de învăţământ acreditate în România, care face dovada obţinerii unei calificări din învăţământul postliceal sau superior necesare ocupării funcţiei pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de muncă, atât în cazul profesiilor reglementate, cât şi în cazul profesiilor nereglementate;

c)atunci când este cazul, documente care atestă obţinerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei experienţe profesionale cu un nivel de cunoştinţe comparabil cu calificările din învăţământul postliceal sau superior, a calificării profesionale superioare necesare ocupării funcţiei pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de muncă, numai în cazul profesiilor reglementate.“

18.La articolul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15

(1)Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de muncă se soluţionează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a autorizaţiei de muncă, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Cererea de eliberare a autorizaţiei de muncă formulată de posesorul Cărţii albastre a Uniunii Europene obţinută într-un alt stat membru se soluţionează în termen de 15 zile de la data primirii.“

19.La articolul 15, alineatul (2) se abrogă.

20.La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3)Autorizaţia de muncă este valabilă pe toată perioada contractului individual de muncă, cu normă întreagă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă, în situaţia continuării raporturilor de muncă în aceeaşi funcţie şi la acelaşi angajator, cu excepţia autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi, care este valabilă un an de la data eliberării.“

21.La articolul 15, alineatele (4), (5) şi (6) se abrogă.

22.La articolul 15, alineatele (9) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(9)Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberată autorizaţia de muncă, încadrarea în muncă la alt angajator se poate face numai dacă se obţine o nouă autorizaţie de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b), c) şi f). Cererea pentru eliberarea unei noi autorizaţii de muncă se va depune la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 60 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă.

(10)În cazul neacordării autorizaţiei de muncă, Oficiul Român pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, are obligaţia de a comunica în scris angajatorului motivele care au stat la baza acestei decizii.“

23.La articolul 15, după alineatul (11) se introduc trei noi alineate, alineatele (12)–(14), cu următorul cuprins:

„(12)Străinului posesor al unei autorizaţii de muncă obţinute în condiţiile art. 4 alin. (3) lit. c), după finalizarea studiilor în România, i se eliberează, la cererea angajatorului, o nouă autorizaţie de muncă, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1) şi fără achitarea taxei prevăzute la art. 20, cu condiţia încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite.

(13)Refuzul eliberării autorizaţiei de muncă poate fi contestat la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a dispus această măsură, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(14)În situaţia în care angajatorul vacantează o altă funcţie, pentru care este selectat un angajat propriu, este necesară obţinerea unei noi autorizaţii de muncă, în condiţiile legii.“

24.La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2)În cazul străinilor care pot fi încadraţi în muncă sau, după caz, pot presta muncă la persoane fizice ori juridice din România, fără autorizaţie de muncă, angajatorul trebuie să păstreze, cel puţin pe durata perioadei de angajare, o copie a permisului de şedere sau a documentului de călătorie din care să rezulte legalitatea şederii pe teritoriul României.“

25.La articolul 26, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a)primirea la muncă a unui străin fără autorizaţie de muncă sau permis de şedere în scop de muncă, cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare străin, fără ca amenda să poată depăşi 100.000 lei;“.

26.La articolul 26, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e)neîndeplinirea obligaţiilor angajatorului prevăzute la art. 23, cu amendă de la 700 lei la 1.000 lei.“

27.După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 26¹, cu următorul cuprins:

„Art. 26¹

În cazurile în care se constată săvârşirea de către angajator a faptei prevăzute la art. 26 lit. a) ori b), la sesizarea Oficiului Român pentru Imigrări sau a inspectoratului teritorial de muncă, autorităţile competente pot dispune, în condiţiile legii, următoarele măsuri:

a)pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, pentru o perioadă de până la 5 ani;

b)interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani;

c)recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor ori subvenţiilor publice, inclusiv a fondurilor Uniunii Europene, atribuite angajatorului, pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei;

d)închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-au săvârşit respectivele fapte sau retragerea temporară ori definitivă a licenţei de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.“

28.După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 27¹, cu următorul cuprins:

„Art. 27¹

(1)În fiecare caz în care se constată săvârşirea unei fapte dintre cele prevăzute la art. 26 lit. a) sau b), angajatorul este răspunzător pentru plata:

a)oricărei remuneraţii restante datorate străinilor angajaţi ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;

b)cuantumului tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă străinul ar fi fost angajat legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare;

c)oricăror cheltuieli determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care străinul s-a întors de bunăvoie sau a fost returnat.

(2)Atunci când se constată că fapta prevăzută la art. 26 lit. a) sau b) a fost săvârşită de un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar vor fi consideraţi răspunzători dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, solidar cu angajatorul, pentru a efectua plăţile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi la art. 26 sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul.“

Art. V

După articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu completări prin Legea nr. 347/2007, se introduc şase noi articole, articolele 2¹–2⁶, cu următorul cuprins:

„Art. 2¹

(1)În scopul aplicării prevederilor legale în domeniul migraţiei, azilului şi integrării sociale a străinilor, precum şi a legislaţiei relevante în aceste domenii, Oficiul Român pentru Imigrări poate efectua activităţi de prelucrare a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii.

(2)Prelucrarea datelor cu caracter personal ale străinilor se efectuează în condiţiile stabilite de legislaţia privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Art. 2²

(1)În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Oficiul Român pentru Imigrări organizează Sistemul naţional de evidenţă a străinilor, denumit în continuare SNES, în care păstrează evidenţe şi înregistrări ale datelor cu caracter personal, precum şi alte date obţinute ca urmare a exercitării competenţelor, potrivit legii.

(2)SNES este format din tipuri de evidenţe ţinute atât în sistem informatic, cât şi prin fondul arhivistic de evidenţă a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, a străinilor, a solicitanţilor şi a beneficiarilor unei forme de protecţie, după principiul locului de reşedinţă sau al domiciliului.

(3)Componenta informatică a SNES este Sistemul informatic integrat pentru managementul migraţiei şi azilului, compus din:

a)Sistemul informatic de management al străinilor;

b)Sistemul informatic visa on-line, până la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens;

c)componenta bazei de date a Sistemului naţional de informaţii privind vizele, care cuprinde date introduse de structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor de la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens;

d)Sistemul de evidenţă a azilului.

Art. 2³

Tipurile de evidenţe gestionate în cadrul SNES prin componenta informatică şi fondul arhivistic sunt următoarele:

a)pentru străini: date privind admiterea, şederea şi îndepărtarea străinilor pe/de pe teritoriul României, precum şi măsuri specifice de control al imigraţiei;

b)pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene: date privind exercitarea dreptului la liberă circulaţie ale cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau din Confederaţia Elveţiană şi ale membrilor de familie ai acestora, respectiv rezidenţa şi rezidenţa permanentă, restrângerea acestor drepturi, precum şi îndepărtarea de pe teritoriul României;

c)date privind străinii solicitanţi de azil, ale celor care au dobândit o formă de protecţie sau au fost relocaţi în România, ale străinilor care fac obiectul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul din statele membre de către resortisant al unei ţări terţe, precum şi ale străinilor evacuaţi temporar în România din motive umanitare, în baza Acordului dintre Guvernul României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008, şi pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia, ratificat prin Legea nr. 291/2008;

d)date privind străinii urmăriţi penal, pentru fapte săvârşite pe teritoriul României.

Art. 2⁴

(1)Cu privire la persoane pot fi prelucrate, după caz, următoarele categorii de date:

a)numele şi prenumele;

b)numele şi prenumele membrilor de familie;

c)sexul;

d)data şi locul naşterii;

e)cetăţenia;

f)codul numeric personal;

g)seria şi numărul actului de identitate şi ale documentelor de stare civilă;

h)semnătura;

i)starea civilă;

j)caracteristici fizice/antropometrice;

k)date biometrice (impresiuni digitale, fotografie digitală);

l)telefon/fax;

m)adresa;

n)profesia;

o)locul de muncă;

p)imaginea.

(2)În exercitarea atribuţiilor conferite de lege, Oficiul Român pentru Imigrări poate prelucra şi alte date cu caracter personal, cu aplicarea prevederilor legale în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.

Art. 2⁵

Datele şi categoriile de date prevăzute la art. 2⁴ pot fi comunicate, în condiţiile legii, următorilor destinatari:

a)persoanei vizate sau reprezentantului legal al acesteia;

b)instituţiilor sau autorităţilor publice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului;

c)organismelor similare din alte state, pe baza obligaţiilor internaţionale care revin României.

Art. 2⁶

Tipurile şi categoriile de evidenţe, regulile privind păstrarea, actualizarea şi utilizarea bazei de date prevăzute la art. 2² alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi a celor pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.“

Art. VI

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 75, litera b) se abrogă.

2.La articolul 76 alineatul (1), litera b) se abrogă.

Prezenta lege transpune art. 2 lit. b) şi g), art. 3 alin. (1), art. 4, art. 9 alin. (7), art. 15 alin. (4) teza a doua şi art. 18 alin. (3) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 16 din 23 ianuarie 2004, art. 2 lit. c) şi d), art. 4 alin. (1) lit. b), c) şi d), art. 5 alin. (2), art. 6 alin. (1) şi (3), art. 7 alin. (1) lit. a) şi b), art. 15 şi art. 16 alin. (1) lit. b) din Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 251 din 3 octombrie 2003, art. 4 alin. (1) lit. a) din Directiva 2001/51/CE a Consiliului din 28 iunie 2001 de completare a dispoziţiilor prevăzute la art. 26 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 187 din 10 iulie 2001, Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor din statele terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 155 din 18 iunie 2009, Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348 din 24 decembrie 2008, şi Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancţiunile şi măsurile la adresa angajatorilor de resortisanţi din ţări terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 168 din 30 iunie 2009, cu excepţia art. 9–12.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ